1,074 matches
-
popoarelor au practicat poligamia, atât în sânul comunității sale, cât și atunci când acestea se încrucișau unele cu altele, diferind ca rasă (albă ariană-caucaziană, galbenă sau neagră) iar numărul de copii erau în măsură să-i proporționeze tatălui- conducător de ceată, gintă sau trib, putere pentru crearea de noi habitate, sau sprijin în incursiunile și luptele pentru supremație. Acest fapt a dus la o amestecare între rase, iar în acest fel a apărut o alta, care o putem cataloga și pe bună
EVOLUȚIA RASEI UMANE ȘI MODIFICAREA STRUCTURI ADN-ULUI DE-A LUNGUL TIMPULUI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/aron_sandru_1493620859.html [Corola-blog/BlogPost/347123_a_348452]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > ROATA Autor: Valeriu Cercel Publicat în: Ediția nr. 954 din 11 august 2013 Toate Articolele Autorului S-a întâmplat demult, nimeni nu știe, Când prima dat' a fost uimită gloata, Din ginta nu știu cui, o scăfârlie Descoperi marea minune, roata, De s-au mirat un secol, două poate, Privind cum se rotea, cu întrebare, Deștepții ce-și dădeau și-atuncea coate: “La ce-ar putea fi ea folositoare?!” ; Târziu de tot, când plugul
ROATA de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 by http://confluente.ro/Roata_valeriu_cercel_1376170920.html [Corola-blog/BlogPost/340540_a_341869]
-
sînt niște oameni cu săgeți - Poporul este o comună foarte mare și el s-a format prima dată din maimuță - Pigmeii sînt niște oameni care trăiesc în Africa lor, care sînt îmbrăcați în pantaloni scurți și sunt în pielea goală - Ginta a făcut copii și i-a lăsat apoi pe drumuri când s-a făcut triburi - Poporul eschimoș este un strat brazilian din care făceau parte și picmeii - Lanțul antrogeneic este un lanț de oameni care femeile se măritau cu mai
PERLE DIN EXTEMPORALE (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Perle_din_extemporale_iii_.html [Corola-blog/BlogPost/348631_a_349960]
-
nostru frânt, / Un dor avem în el și cel mai sfânt / Și nimeni astăzi nu ni-l poate-nfrânge. // I-am moștenit tot dreptul din părinți; La șoapta lui ni se-nfioară buza; / În lutu-i plămădit din suferinți, / Strămoșii frământatei noastre ginți / Dorm, îngropați la Sarmizegetusa. // Al nostru e; iar nu al vostru, huni, / Ce-ați năvălit de dincolo de Nistru, / Călcând, în goana cailor nebuni, / Peste mormântul marilor străbuni / Și i-ați trezit cu-al vostru râs sinistru. // Voi, colb și pleavă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/inima-a-romaniei-politice/ [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
și anume Katz Iosif, Kahan Marta, Krakorschi Jan și Pauker Isac au fugit cu ajutorul a două călăuze române, Teodor Ticrat și Mihai a Petrii Dărabului, în România printre satele Sântelec și Felcheriu la Tășad și de acolo mai departe spre Ginta! (Se aud bătăi puternice în ușă și fără să mai aștepte încuviințarea Evei, în cameră intră doi jandarmi cu pene de cocoș la pălărie) - Jandarm 1: Jó nápot! (Bună ziua!) - Eva Heyman (înspăimântată): Jó nápot, uraim! (Bună ziua domnilor!) - Jandarm 2 (aspru
PARTEA ÎNTÂIA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/pascu_balaci_1422432783.html [Corola-blog/BlogPost/343215_a_344544]
-
alte ediții: Cristea, Miron. Viața și opera lui Mihai Eminescu, sub îngrijirea și cu sprijinul prof. Ioan Olimpiu Luca (București, Editura Dacoromână TDC, 2010); Elie Miron Cristea. Luceafărul poeziei românești: Mihai Eminescu, ed. îngr. și pref. de Maria Roșca (București, Ginta latină, 1997). Aceasta îndrăzneață lucrare este prima Teză de doctorat în lume dedicată poetului național, primul studiu științific amplu - dincolo de minusurile de informare explicabile -despre viața și opera unui poet de geniu, necunoscut încă în străinătate, publicat mai întâi fragmentar
CATINCA AGACHE ELIE MIRON CRISTEA ȘI PRIMA TEZĂ DE DOCTORAT EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1449726850.html [Corola-blog/BlogPost/369844_a_371173]
-
un bețiv drogat Ce fără de ceva să-i pese, 3 suflete a secerat... Pe pista bicicliștilor : o doamnă din Italia, Un marocan și-unu' de-al nostru, pe care-l dăduse glia, Să-nvețe carte, să rodească la frații de Gintă Latină Iar cu prea-plinu-acumulat, în România să revină ! Ioan-Franco Nălbitoru, cu rădăcini Inginerești Deși răpit de un om rău, va fi în Lumile Cerești ! Desigur, e mare durerea când fiul Dincolo s-a dus... Dar trebuie s-avem Nădejdea : că
DESIGUR E MARE DUREREA...(LA MOARTEA LUI IOAN-FRANCO NĂLBITORU) de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1465455900.html [Corola-blog/BlogPost/379331_a_380660]
-
izolare îți este permisă o distanță de 2 kilometri de țărmul sanfranciscan cel mai apropiat și chiar dacă pământul nu era productiv, găseau soluții, unele externe acceptate volens-nolens, le erau aduse aduse zilnic produse din spirit de solidaritate creștină sau de gintă, iar simpatia pe care o trezește cel slab în rândul cetățenilor, net inferior ca dotare și posibilități - față-n față cu un colos instituțional politic și militar care era statul american - este nemărginită, și „balta” avea totuși pește... Acțiunea surprinzătoare
ALCATRAZ-UL DESTINELOR NOASTRE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 by http://confluente.ro/Alcatraz_ul_destinelor_noastre_.html [Corola-blog/BlogPost/367024_a_368353]
-
celorlalți, de lângă, care de fapt marchează absența acestora. Ce face suportabila această trecere, într-o nouă dimensiune, este dragostea. Femeia este cea care celebrează prin dragoste relația umanității cu natura, fără să fie ea cea care să stabilească apartenența la ginta. Condiția de sine stătătoare rămâne că ea să investească cantitatea uriașă de energie pe care o deține nativ, în transformarea celorlalți. Va ofer că și exemple, următoarele:filmul ”La source des femmes”, de Radu Mihăileanu și ”Et maintenant on va
VLASTĂ ŞI SEMEAŢĂ, FEMEIA de DALELINA JOHN în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Vlasta_si_semeata_femeia_dalelina_john_1389873178.html [Corola-blog/BlogPost/342050_a_343379]
-
BĂLCESCU MURIND; Chiar și pe PENEȘ CURCANUL, Cu ,CUZA-VODĂ vorbind. Cu DAN CĂPITAN DE PLAI DIMINEAȚA ...LA FÂNTANĂ, Vei schimba câteva vorbe Cu...SANTINELA ROMÂNĂ. SOARELE, VÂNTUL și GERUL Dacă vor lovi în tine, Să scoți FLUIERUL să cânți CÂNTECUL GINTEI LATINE. DOUĂ SUFLETE pereche, Un poet și-un muritor, Se-ntâlniră pe o foaie Și au scris la unison, Tot ce au simțit ÎN NOAPTE El, Alecsandri, zis Bardul, Și eu, micul și umilul, Cum m-am priceput, sărmanul! Referință
VASILE ALECSANDRI de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1485025572.html [Corola-blog/BlogPost/371634_a_372963]
-
miresme! Dar stai puțin, că nu prea mă pot apuca de ea, fiind rotundă și nefeliată! Interesant, mă gândesc, probabil au uitat tacâmurile! Ei asta e, îmi zic eu în sinea mea! Nici o problemă, se întâmpla oricui, agitație, clienți, grabă, ginta latină... No problem sir! Îl rog pe „spanish waiter” să o felieze... la care mă trezesc că îmi aduce feliatorul la masă să mi-o feliez singură. Pizza, desigur! Am uitat să spun că nu era restaurant cu autoservire! Mai
JURNAL LONDONEZ (5) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 by http://confluente.ro/Jurnal_londonez_5_.html [Corola-blog/BlogPost/354075_a_355404]
-
Acasa > Literatura > Comentarii > “CUVINTE ORDONATE PENTRU TINE, FIINȚĂ DEZORIENTATĂ” Autor: Gabriela Ana Balan Publicat în: Ediția nr. 1713 din 09 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Ștefan Doru DĂNCUȘ, “Scrum”, Editura Ginta 2010 Atunci când calea pe care o ai ți-o urmezi cu smerenie, viața e dreaptă și îți scoate în cale, în alte ipostaze ale existenței lor, oameni care mai târziu îți vor marca existența. Datorez debutul meu editorial (2012) unui
“CUVINTE ORDONATE PENTRU TINE, FIINŢĂ DEZORIENTATĂ” de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1441800330.html [Corola-blog/BlogPost/378235_a_379564]
-
mergând pe flacără albastră, nu te arzi, și nu privesc în urmă. Poetul știe că până la scrum trebuie să ardă cuvântul. “Scrum”, așa își intitulează sugestiv cartea de versuri apărută în ediție bilingvă - traducere în limba franceză, Hermine Cîmpean - Editura Ginta, 2010. Poezia din acest volum este cernută prin sită deasă, lasă în urmă praf magic. În față se iscă o stâncă pe care cititorul o străbate cu sudoare pe frunte, rând cu rând până la ultimul punct. Poetul urcă Golgota poeziei
“CUVINTE ORDONATE PENTRU TINE, FIINŢĂ DEZORIENTATĂ” de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1441800330.html [Corola-blog/BlogPost/378235_a_379564]
-
prin Torino și eu nu sunt o excepție în colecția ta de "amante"? - De ce trebuie să fii atât de caustică? Poziția ta față de mine, seamănă perfect cu a unei italience geloasă, în postura de soție. - Și româncele sunt tot de gintă latină. Doar cu sprijinul legiunilor voastre romane, care acum aproape două mii de ani, ne-a cucerit Dacia strămoșească, a luat naștere acest amestec de latinitate. Din relațiile sexuale dintre bărbații voștri și femeile noastre au apărut progeniturile ce au dat
ROMAN IN LUCRU, CONTINUARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1429192704.html [Corola-blog/BlogPost/357735_a_359064]
-
și a dat numele latin orașului ca Arae Flaviae, "altarele lui Flavian". Numele orașului sugerează intenția romanilor de a construi în Rottweil un centru al cultului imperial roman, deoarece numele de familie și cel de guvernant Vespasian a aparținut fostei ginte Flaviae. Deși Arae Flaviae a avut o suprafață de 18 hectare, mică în comparație cu orașele romane Köln sau Mainz, totuși Rottweil a fost una dintre cele mai mari așezări romane pe teritoriul alemanic din Baden-Württemberg, cu clădiri reprezentative ce au dominat
ROTTWEIL, CEL MAI VECHI ORAŞ DIN BADEN-WÜRTTEMBERG de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/ligia_gabriela_janik_1394925836.html [Corola-blog/BlogPost/353596_a_354925]
-
vechile familii domnitoare din țară. La fel de activă era și gruparea procuzistă, care avea numeroși susținători. Știrbeii și Bibeștii erau considerați drept Bourbonii de Dunăre. Anul 1870 este anul Războiului Franco-Prusac, care alimentează, și el, sentimentele antidinastice. Inima țării bate alături de gintele latine, românii fiind, cu precădere, filofrancezi. Nici în rândurile complotiștilor nu era o unitate de vederi. Astfel, C.A.Rosetti considera că mișcarea nu ar avea sorți de izbândă, Brătianu avea și el îndoieli. Cel mai ferm era Eugeniu Carada
O MONOGRAFIE DE EXCEPȚIE DESPRE REPUBLICA DE LA PLOIEȘTI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1463604534.html [Corola-blog/BlogPost/342592_a_343921]
-
Negulescu era pătruns de o satisfacție ce putea sparge stâncile Bucegilor și m-am temut că va dura până la miezul nopții discuția raportată la capacitatea naratoare a prozatorului Ion Văleanu Vâlceanu. Ce puteam face? Să ascult o întreagă „Enthymemă la Ginta lui Gae”? Valoroasă, nu zic ba, dar eu și liniștea mea ce să ne facem într-o așa situație? Am grăbit pasul, l-am ocolit pe domnul Eugen Evu, amintindu-mi că „În vin îi sunt învingători” cei născuți din
SURPRIZĂ LITERARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 810 din 20 martie 2013 by http://confluente.ro/Surpriza_literara_marian_malciu_1363812357.html [Corola-blog/BlogPost/342238_a_343567]
-
Doar la asta visa fata de când deschisese ochii asupra lumii, pe-ntinderi de stepă și munți, de când se-nfrățise cu Akhnu! Makhan o găsise-ntre două stânci, pui firav și golaș, scăpat din cine știe ce cuib, pradă fiarelor pe care, altfel, ginta ei de-naripate le asuprea... A hrănit-o cu carne crudă și a adăpat-o cu lapte de capră până s-a întremat și s-a împodobit cu pene dantelate în gri, brun și roșcat. De mică a deprins-o la
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1465106821.html [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
supliment la fina ironie savantă. Regret încă cu atât mai intens de a nu putea împărtăși teoria venerabilului meu amic, teorie deja susținută altă dată de Sulzer și Roesler, asupra raporturilor de filiație între ramura daco-romană și ramura macedoromână a gintei traco-latine. Comunicarea savantului nostru încântă asistența atestând străvechimea Dacoromânilor în Vatra lor multimilenară. (B.P.Hașdeu, Sur les elements turcs dans la langue roumaine. Notice lue au VII-e Congres des Orientalistes, a Vienne, le 2 octombre, 1886, Bucarest, 1886, p. 5-6
CINE SUNT HUNII-UNGRO-MAGHIARII? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1394960759.html [Corola-blog/BlogPost/353592_a_354921]
-
cu demoni (al tuturor celor pe care eu le-am desemnat ca definitorii, nădăjduiesc): Cum mi se-arată fără de vină demonii negri de pe colină! (...) Oare doar mie mi se arată neamul lor, veșnic fără de pată? Eu doar sunt martorul tristelor ginte de care soarele se dezminte? (...) Trupul lor însă nu-i spre vedere, suflul lor arde lumea de sfere, și-i contemplarea pieire lină a nenumiților de pe colină.
Coline cu demoni by Ilie Constantin [Corola-website/Journalistic/8182_a_9507]
-
Dacia nr. 60, bl. 5, ap. 163. (4.185/2006) 3. Bahov Victoria, fiica lui Alexandru și Brazdari-Bahov Axenia, născută la data de 24 februarie 1991 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, str. Ginta Latină nr. 5, bl. A, ap. 58. (563/2005) 4. Barbăscumpă Galina, fiica lui Vasile și Vera, născută la data de 10 februarie 1984 în localitatea Mărculești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Florești, satul Mărculești, Str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274308_a_275637]
-
Republica Moldova, orașul Orhei, str. V. Mahu nr. 9. (920/2006) 19. Brazdari-Bahov Axenia, fiica lui Brăzdari Ion și Ana, născută la data de 20 septembrie 1951 în localitatea Pererita, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, str. Ginta Latină nr. 5, bl. A, ap. 58. (563/2005) 20. Buciucci Andrei, fiul lui Andrei și Maria, născut la data de 29 iunie 1962 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, bd. Decebal nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274308_a_275637]
-
orașul Bender, str. Severnîi nr. 69, ap. 4. (798/2006) 118. Iosif Natalia, fiica lui Valentir Vasile și Nina, născută la data de 1 februarie 1981 în localitatea Scoreni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, str. Ginta Latină nr. 3, ap. 100. (2.318/2005) Copii minori: Iosif Maxim, născut la data de 24 octombrie 2003. 119. Iosif Victor, fiul lui Vasile și Parascovia, născut la data de 14 octombrie 1971 în localitatea Step-Soci, Republica Moldova, cetățean moldovean
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274308_a_275637]
-
Republica Moldova, orașul Bender, str. B. Vostnaia nr. 39. (2.721/2006) 169. Pascal Tudor, fiul lui Ștefan și Ecaterina, născut la data de 23 aprilie 1953 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, str. Ginta Latină nr. 1, ap. 14. (2.093/2004) 170. Pătrașcu Lina, fiica lui Veaceslav și Tatiana, născută la data de 3 ianuarie 1986 în localitatea Bălți, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Bălți, str. Lesecico nr. 14
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274308_a_275637]
-
domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Fălești, satul Risipeni. (1.128/2009) 193. Sapojnic Sergiu, fiul lui Ion și Galina, născut la data de 8 iulie 1985 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, str. Ginta Latină nr. 23, ap. 114. (2.350/2006) 194. Săculțeanu Igor, fiul lui Vasile și Ecaterina, născut la data de 6 octombrie 1988 în localitatea Logănești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Hîncești, satul Logănești. (1.123
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274308_a_275637]