237 matches
-
e cu neputință, deoarece capul cașalotului reprezintă aproape o treime din întreg trupul său, astfel încît, a ridica o asemenea greutate, chiar cu ajutorul uriașelor palancuri de pe o balenieră, e la fel de zadarnic ca a încerca să cîntărești cu o balanță de giuvaergiu un hambar olandez. După ce balena vasului Pequod decapitată, iar din trupul ei s-au extras toate substanțele utilizabile, capul fu ridicat lîngă bord, deși rămase pe jumătate în apă, așa fel încît să se scalde încă în elementul său natural
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
prefăcînd întreg orizontul într-o tamburină cu clopoței de stele. La fel, în văzduhul limpede al zilei, diamantul pare un strop de apă curată, scînteind cu o strălucire sănătoasă pe fundalul vreunui gît învîrstat cu vene albastre; dar cînd vicleanul giuvaergiu vrea să ți-l arate în strălucirea lui cea mai tulburătoare, el așază diamantul pe un fond întunecat și-l luminează apoi, nu cu razele soarelui, ci cu o lampă de gaz. Atunci abia, scapără acele reflexe superbe, de o
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
căutarea și întâmpinarea metaforei, a simbolului. Proza lui artistică se structurează vizionar și liric, cu înțelesuri care comunică permanent cu realul dens, precumpănitor senzorial. Critica vremii a definit aceste virtuți, spunând că odinioară B. „ar fi fost pictor florentin sau giuvaergiu olandez” (F. Aderca), ori privindu-l frecvent ca pe un „bijutier medieval” (Pompiliu Constantinescu). G. Călinescu se oprea la voluptatea muzeală a scriitorului, apreciind că pretutindeni „gustul colecționarului e desăvârșit”. Numai E. Lovinescu îl fixa restrictiv sub semnul neosămănătorismului ardelean
BUCUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
îmi închipuisem că binefăcătorul meu îi căzuse desigur victimă. Să dea Dumnezeu să mă fi înșelat, însă nu văd altă explicație pentru absența lui, și mai cu seamă pentru tăcerea lui. Înainte de a pleca, am lăsat totuși cheile în mâinile giuvaergiului meu, Daud alepinul. Fiind chiar fratele lui Yaacub, administratorul Monetăriei, un apropiat al sultanului, putea mai bine decât un altul să nu lase ca vreun mameluk să pună mâna pe casa goală. Călătoria noastră a început în luna safar, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
și mojicos. Mini recunoscu cu plăcere pe baba Smoala. Impunătoare, cu sute de cute pe obraz, necruțate de pictor, cu urechile ieșite din părul lins, adunat într-un rotocol de codițe la ceafă, cu cercei de smaragd - pe care Rolls giuvaergiul oferise acum 1.500.000, povestea Nory. Mini regreta că nu a cerut să vadă cerceii, dar avea parte să nemerească la Hallipi mereu când erau necăjiți. Baba Smoala avea ochii mici, vioi, și gâtul gros. Mâinile harnice le ținea
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
jupânesii Maria doi stânjeni din locul bisericii în schimbul unui stânjen din locul ei necesar unei hudiți pentru enoriași. --Pe unde venea acea hudiță, fiule? --“Alăture cu locul Foteștilor în lungul locului până în Drumul Sărării”. --Să nu crezi tu că un giuvaergiu nu știa să facă o afacere. Ascultă doar: “Eu Leizer giuvaergiu jidov, am făcut zapisul mieu la mâna dumisale Neculaiu Dobre”... --Pentru ce a făcut Leizer zapisul, sfințite? --Avea și el o dugheniță “aice, în Ieși, lângă Podul de Piatră
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
locul ei necesar unei hudiți pentru enoriași. --Pe unde venea acea hudiță, fiule? --“Alăture cu locul Foteștilor în lungul locului până în Drumul Sărării”. --Să nu crezi tu că un giuvaergiu nu știa să facă o afacere. Ascultă doar: “Eu Leizer giuvaergiu jidov, am făcut zapisul mieu la mâna dumisale Neculaiu Dobre”... --Pentru ce a făcut Leizer zapisul, sfințite? --Avea și el o dugheniță “aice, în Ieși, lângă Podul de Piatră , cel de sus, pe Căcaina, di iasta parte” și a făcut
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
administrația e paralizată, se raportează mișcări de trupe, se vorbește de un război civil. Nizam, se spune, a Împărțit arme În unele cartiere din Isfahan. În bazar, marfa a fost pusă la adăpost. Porțile principalelor piețe, mai ales cele ale giuvaergiilor, sunt Închise de la Începutul după-amiezei. În vecinătatea divanului, tensiunea este maximă. Marele vizir a trebuit să-și părăsească Încăperile În favoarea lui Hasan, dar reședința sa se află În apropiere, și doar o mică grădină Îl desparte de ceea ce a devenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
populație tot mai numeroasă și-au mai desfășurat activitatea 26 croitori, 6 cismari, 1 pălărier, 1 ceaprazar și 1 curelar.-evrei. În domeniul meșteșugurilor de lux, sau al meseriilor ce necesită o pregătire specială au lucrat în aceeași perioadă 3 giuvaergii, 1 arămar (căldărar), 1 argintar, 5 orologieri (ceasornicari) și 1 fotograf. Instructura pe etnii a meșteșugarilor din oraș (în perioada 1866-1899) meseriașii evrei dețineau următoarea pondere: 5 % tâmplari, 25 % fierari, 30 % cismari, 50 % zugravi, croitori, 75 % tinichigii, 100 % giuvaergii, cesornicari
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
3 giuvaergii, 1 arămar (căldărar), 1 argintar, 5 orologieri (ceasornicari) și 1 fotograf. Instructura pe etnii a meșteșugarilor din oraș (în perioada 1866-1899) meseriașii evrei dețineau următoarea pondere: 5 % tâmplari, 25 % fierari, 30 % cismari, 50 % zugravi, croitori, 75 % tinichigii, 100 % giuvaergii, cesornicari, ceaprazari, pălărieri și fotografi. Caracteristic pentru valorificarea produselor meșteșugărești în a doua jumătatate a secolului al XIX-lea și începutul celui de al XX-lea, inclusiv pentru meseriașii evrei, era faptul că o mare parte a produselor și serviciilor
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
articolul: ”Evreii că meseriași “,care scrie :”...peste tot și în orice timp ei au excelat că meseriași...”, “...îndemânarea lor, gustul lor, temeinicia muncii lor le asigura un loc de onoare aproape în toate meseriile...”; “ei sunt sticlari, tinichigii, smălțuitori, vopsitori, giuvaergii, tâmplari, olari de lux, constructori de mașini, ipsozari, fabricanți de oglinzi, în sfârșit se ocupă cu orice, și muncesc din greu și cinstit în toate direcțiunile.” Aceste trăsături ale meșteșugarilor evrei le întâlnim și la evreii meseriași din Oltenița și
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
Însemnând „aer viciat, stricat, Închis”, a fost folosit greșit); Pag. 7: „... cutreieră toată Europa...” (trei patru țări cutreierate nu Înseamnă toată Europa); Pag. 9: „... se stinge prematur, În 1968...” (la 64 de ani nu Înseamnă prematur)” Pag. 9: „muncă de giuvaergiu” (a fiicei lui Pandrea, care-i nechemată, neavizată); Pag. 10: „sinceritatea funciară” (mincinos, obraznic și calomniator fără egal); Pag. 10: „... cu care Împărțea acum celula” (Împărțea atunci celula); Pag. 10: „... și probabil nu vom ști” (și, probabil, nu vom ști
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Corneliu Botez, unde e vorba de portretul mamei sale, Matei Eminescu mai adaugă: Colierul de aur de la gît e acela adus bunică-mia de generalul Jeltuhin, iar briliantele de la cercei și inelele sunt de la Donțu. Tata le-a dat unui giuvaergiu, în Iași, de le-a refăcut, ca formă, adică forma părților de aur, căci de la Donțu aveau altă formă"68. Să ne punem mai întîi întrebarea: Ce motive avea acel presupus general rus ca să se arate așa de galanton cu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
servește și la fixarea balizelor, că nici căile ferate nu s-au putut lipsi de el, că te poți așeza pe el fără să-ți fie greață (dacă e un fotoliu), că sculptorii îl întâlnesc în blocul de marmură iar giuvaergii (joaillier) în pietrele de preț, că unii bărbați (ce oroare) îl foloseau pe timpul lui Balzac pentru a-și ține părul strâns. Și câte povești am fi putut spune dacă visul cu nocturna batraciană ar fi fost atestat și înregistrat la
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Constantin mormăia aprobativ, intră și Radu în odaie. — De data asta nu umblăm cerniți decât nouă zile, ne iartă Stanca, hotărî doamna, vine Paștele și apoi nunta... Radule, să te gândești ce daruri îi faci miresei, să chemăm la curte giuvaergii, să alegem lucruri de preț... — Da, da, asta e... se pomeni Ștefan în vorbă. Toți se întoarseră mirați spre el. — Mă scol mâine în zori că plec la Târgoviște să văd dacă țin la Mitropolie sărindarul Bălașei. M-aș duce
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
o dublă perspectivă: o percepție sincronică, situată în contextul literar al epocii, și o receptare diacronică a înrâuririi exercitate de creația lui Caragiale asupra literaturii române Un veac de caragialism este un studiu original de literatură comparată. Cu minuția unui giuvaergiu, Loredana Ilie recreează conexiunile existente între plasma ficțională a creației lui Caragiale și universul imaginar din proza și dramaturgia generațiilor ulterioare. Consecutivitatea feluritelor aspecte ale operei caragialiene în creațiile ficționale postcaragialiene era reperabilă în viziunea lui Paul Zarifopol prin prezența
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
27110 suflete sânt 16299 ortodocși și 8617 izraeliți. În cât privește diferitele specii de comercianți, toate în număr de 42 în București sînt: 1. Bancheri și zarafi, din 523 sufl[ete], 324 izr[aeliți], 164 ort[odocși]; 2. Bijutieri și giuvaergii, din 123 sufl[ete], 101 izr[aeliți], 3 ort[odocși]; 3. Hăinari, din 203 sufl[ete], 185 izr[aeliți], 11 ort[odocși]; 4. Comercianți de diferite nespecificate, din 7225 sufl[ete], 5281 izr[aeliți], 1576 ort[odocși]; 5. Marchitani, mănușari
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cele care reușesc cel mai bine să îmbine soliditatea cu fragilitatea, ca acele rămurele cu frunze ușoare și tremurătoare din aur cu care se împodobeau femeile din Ur în mileniul al treilea înaintea erei noastre. S-ar spune că orfevrul, giuvaergiul au avut, întotdeauna și pretutindeni, drept ideal să încastreze pietre dure, geometrice, inalterabile într-o montură de metal prețios ce evocă prin finețea lucrăturii grația, capriciul și precaritatea formelor vii. Să extindem problema. Oamenii din trecut nu-și puteau reprezenta
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
că, pentru a cunoaște viața și activitatea oamenilor, elevul trebuie dus să viziteze ateliere și prăvălii și să cunoască viața agricultorilor: Se duceau să vadă cum se lucrează fierul, cum se toarnă puștile, cercetau pe șlefuitorii de pietre scumpe, pe giuvaergii, pe alchimiști, pe topitorii de bani, pe țesătorii de covoare, de postavuri și de catifea, pe ceasornicari, pe tăietorii de oglinzi, pe tipografi, pe organiști, pe vopsitori și pe alți lucrători. Îmbiindu-i cu cîte un pahar de vin, se
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
ebraică și În idiș - să-l retrimită tuturor rabinilor. De data aceasta, cu mai mult succes <endnote id="(322, pp. 222-223 ; vezi și 125, p. 156)"/>. Adolphe Stern Își aduce aminte cum atunci, pe la mijlocul secolului al XIX-lea, tatăl său - giuvaergiu evreu din București - și-a schimbat portul : „Familia, o puternică alcătuire tiranică pe atunci, Începu să cârtească și scandalul ajunse la culme când tata se Îmbrăcă «nemțește». Un apikores (necredincios, cuvânt stricat din Epicur), nu altceva ! Dar el, odată pornit
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
state n-au rezolvat-o Încă, și anume aceea de a-i atrage pe evrei spre meserii, este În Moldova rezolvată. O mare parte a evreilor din Iași trăiesc din munca mâinilor lor ca meseriași. Cei mai mulți sticlari, tâmplari, croitori, pantofari, giuvaergii sunt evrei” <endnote id="(535, p. 43)"/>. „Evreul [din Moldova] - nota la rândul lui francezul E. Desjardins (Les Juifs de Moldavie, Paris, 1867) - este croitor, tăbăcar, tinichigiu, cizmar, ceasornicar...” <endnote id=" (743, p. 48)"/>. Cam la aceeași concluzie ajungeau În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prejudecățile populare privind mercantilismul evreilor, Încercând să demonstreze că aceștia „nu se dedau, după cum zic unele dintre popoarele printre care trăiesc, decât numai la specula banului”. „Astăzi, și aceasta În toată lumea - continuă poetul român -, ei sunt sticlari, tinichigii, smălțuitori, vopsitori, giuvaergii, tâmplari, olari de lux, constructori de mașini, ipsosari, fabricanți de oglinzi, În sfârșit se ocupă cu orice și muncesc din greu și cinstit În toate direcțiunile. Cum rămâne deci cu legenda că evreul nu este decât cămătar, zaraf, bancher, vânzător
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se afla Cicerin, care spunînd, cu o oarecare ironie, că decorațiile rusești nu pot fi conferite persoanelor și demnitarilor italieni, întrucît statutul acestora cerea niște servicii aduse, în prealabil, cauzei comuniste, împărțea cadouri: tabachere, fume-țigarete, casete de la cei mai buni giuvaergii din Petersburg, pe care încă se mai vedea urma coroanei țarilor. Și, ca și cum prezența acestor oaspeți ruși ar fi avut un efect contagios, călătorii care parcurgeau peninsula asistau cu jale la dezordini și atentate incredibile. Pe linia de la Pisa la
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
se manifeste rivalitățile din sânul opoziției. Roșiii vor să pună candidatura lui C.A. Rosetti, dar ceilalți opozanți susțin pe Vernescu. Spre a se lua o hotărâre, alegătorii Colegiului II de Senat sunt convocați la o întrunire pregătitoare în casele giuvaergiului Carapatti, peste drum de prefectura poliției. Comitetul studenților, deși nu avea nici un rol, era în păr la întrunire. Mai înainte de a se începe votarea a fost propaganda, șoaptele la ureche, insinuările etc. Noi, studenții, eram pentru Rosetti. Gazda era vernescan
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
aeriene și subterane 73 MESERIAȘI ȘI MUNCITORI CALIFICAȚI ÎN MECANICĂ FINĂ, ARTIZANAT, IMPRIMERIE ȘI ASIMILAȚI 731 Lucrători în mecanică fină și asimilați 7311 Confecționeri și reparatori de instrumente și aparate de precizie 7312 Confecționeri și acordori de instrumente muzicale 7313 Giuvaergii și alți lucrători de precizie în metal și alte materiale 732 Olari, sticlari și lucrători asimilați 7321 Olari și formatori în ceramică și materiale abrazive 7322 Sticlari (suflători, tăietori de sticlă, polizori de sticlă etc.) 7323 Gravori pe sticlă 7324
ORDIN nr. 1.949 din 9 mai 1995 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupatiilor din România (C.O.R.). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201938_a_203267]