633 matches
-
nerostirii. „Tu, străină călătoare, mi-au spus clipele vecine C-ai bătut la poarta noastră și ai întrebat de mine...” Spuse lacrima uimită, întorcându-se deodată La castel unde privirea aștepta îngenuncheată. După niciun strop de vreme, în tăcerile ucise Glăsui șoapta privirii care-nfrigurată zise: „Am trecut pe-aici, odată... într-un ceas de rătăcire... Și-am lăsat în grija voastră o sărmană fericire...” Coborând ca o zvâcnire, lacrima, într-o clipită Se-agăță de geana nopții și oftă nedumerită. Chiar
(NE) RECUNOAŞTERE de MARIANA KABBOUT în ediţia nr. 852 din 01 mai 2013 by http://confluente.ro/_ne_recunoastere_mariana_kabbout_1367417118.html [Corola-blog/BlogPost/348001_a_349330]
-
aici te-am deranjat, Dar avem solie mare Și nu-i timp de așteptat. Dar era harababură, Că-și dădeau cu toate ghes, Încât bunul Sfântul Petru Nici-o boabă n-a-nțeles.. - Hei, opriți-vă , le zise, Pe Cerescul Dumnezeu! Glăsuiască numai una! Ca să înțeleg și eu. Auzind acele spuse Ieși una mai în față ( Cea care a făcut soborul și-avea mintea mai isteață) Și s-apropie de masă Cu smerită închinare: - Luminate Sfinte Petru, Noi venim cu o rugare
POVESTE de LEONID IACOB în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 by http://confluente.ro/Poveste_leonid_iacob_1330365309.html [Corola-blog/BlogPost/364537_a_365866]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > FRAGMENT DIN ESEUL „LIMBA ROMÂNILOR” Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1338 din 30 august 2014 Toate Articolele Autorului Fragment din eseul „LIMBA ROMÂNILOR” 1.MULT E DULCE ȘI FRUMOASĂ Poeții-grădinarii limbii Cam așa a glăsuit un poet extaziat despre limba română: „mult e dulce și frumoasă/limba ce vorbim/altă limbă armonioasă/ca ea nu găsim/românașul o iubește/ca sufletul său/o, vorbiți, scrieți românește/pentru Dumnezeu”-George Sion (1822-1892). Marele Eminescu a spus
FRAGMENT DIN ESEUL „LIMBA ROMÂNILOR” de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1409425261.html [Corola-blog/BlogPost/370277_a_371606]
-
Care „Europă“ devine în mâinile liberei cugetări o veritabilă bâtă pentru a mai tempera din fașă fie prezența prea puternică în spațiul public a Bisericii, fie vreo suspectă apropiere dintre aceasta și stat. Pericol, strigă aceștia! Așa ceva nu este european, glăsuiește ultragiată libera cugetare și dă aspru din deget. (Deși, în paranteză fie spus, statul nostru cariat de corupție, ineficiență și lipsă de angajamente morale, a evoluat de 20 de ani în răspăr cu orice idee religioasă.) Referința la Europa este
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/Despre_cine_suntem_noi_astazi_cum_mai_stelian_gombos_1336464806.html [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
cineva mai puternic decât noi și care ne-a adus la exsitenta. Aceasta este unitatea, Drumul către Creator. - Ați rezistat provocărilor matematicii și filosofiei și ați rămas fidelă poeziei pe care ați ocrotit-o, mai tarziu, cu pânză artistului ce glăsuiește prin culoare. Cât de veche va este îndeletnicirea poetica? În care moment al vieții ați descoperit freamătul cuvântării prin versuri, rimă și ritm? - Nu pot să spun că am stat deoparte de filosofie și de matematică. Tot ceea ce scriu și
INTERVIU CU POETA SI PICTORITA VICTORITA DUTU de LILIANA MOLDOVAN, MURES, IUNIE 2010 în ediţia nr. 68 din 09 martie 2011 by http://confluente.ro/Dialogul_artelor_interviu_cu_poeta_si_pictorita_victorita_dutu.html [Corola-blog/BlogPost/350445_a_351774]
-
nr. 1191 din 05 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Vineri, 4 Aprilie 2014 Sunt român și nu mi-e rușine, Plecat dacă am fost în afară Patria mea să vorbesc despre tine Niciodată nu am simțit vreo povară! Frații mei glăsuiesc pe șoptite Despre dorul cel sfânt de acasă, De cuvintele tale mereu răstignite Acolo străinilor nici nu le pasă! Drepturi depline nu au nici sfinții, Copiii la școală nu te învață, Doar atunci când se roagă părinții Cuprinși de tristețe în
SUNT ROMÂN... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_nicoara_horia_1396709117.html [Corola-blog/BlogPost/347733_a_349062]
-
lumina veșnică. El are conștiința zidirii, căci înalțarea este ieșire din asfințitul vremii celor temători. Sfântul ne vorbește de jertfa Mielului și apoi despre el care îl însoțește pe Golgota pe acela care a salvat lumea din haosul iernii. Sfântul glăsuiește despre intervenția cerului în veacul care se umblă spre rai. Sfântul este credința și este rănit de primatul adevărului asupra aparențelor, asupra iluziilor. Și adevărul va da viață, căci adevărul consistă în a închipui lucrurile așa cum le vede Dumnezeu: cine
IN NIMBUL CRUCII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_1400978719.html [Corola-blog/BlogPost/350569_a_351898]
-
Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1811 din 16 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Artiștii Traian și Valeria Ilea nu pot fi scriși într-un singur cuvânt dar într-o inimă singură, da, ei amândoi pot iubi cântecul pe care-l glăsuiesc într-o singură profunzime a melosului popular. Moștenirea comorii cântecului luat de la rădăcină e uriașă dar ducerea lui mai departe poartă un simțământ de smerenie a evlaviei, deoarece leagă o iubire simplă nedisimulată de rugă, conștiință umană, viață sufletească. Nu
TRAIAN ŞI VALERIA ILEA. CONTRA CELOR CE COMBINĂ CÂNTECELE CU NIMICUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1450264005.html [Corola-blog/BlogPost/369892_a_371221]
-
ar fi rămas mută de uimire, ci fiindcă era fermecată și bucuroasă. — De ce să mă mir? răspunse ea. Știam că broscuțele pot merge oricum și pot vorbi. E drept, tu ești prima pe care o văd umblând și o aud glăsuind. Dar asta nu schimbă lucrurile. Dimpotrivă. Cât despre povestea ta, aș fi tare curioasă s-o știu... În timp ce Octavia i se adresa astfel, broscuța se lăsa când pe un picior, când pe altul și ochii îi scânteiau, plini de duioșie
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1413617923.html [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]
-
traduce: decență și moralitate), diriguitorilor - cu ceva mai mult sârg, apropiere de zeița Themis, pentru echilibrarea balanței dreptății și, cu toții, având sfânta Cruce-n inimi, spre regenerescența națională. „Fericiți de cei ce păzesc legea și fac dreptatea în toată vremea!” - glăsuiește psaltistul David. Să nu uităm, numai locuind sub „acoperișul celui preaînalt” și odihnind sub „umbra celui preaputernic”, Dumnezeu, vom fi izbăviți de „lațul vânătorului și de molima cea ucigătoare”. Sub protecția celui preaînalt fiind, vom fi „scuțiți de primejdie”, pentru că
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/daruri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93774_a_95066]
-
compensat din plin pentru anii petrecuți departe unii de alții.. Am stat de vorbă, despre câte se mai întâmplaseră acasă și în viețile copiilor mei în acei ani grei. Se maturizaseră. Deși foarte tineri, deveniseră oameni pe picioarele lor, cum glăsuiește o vorbă veche. Eu le-am povestit pe larg, despre oamenii și locurile pe unde m-am peregrinat. Am ascultat cu sufletul, însetat șistrângându-se de regret, că la unele momente importante din viața lor, lipsisem. Îmi fuseseră povestite la telefon
INGRID (3)FRAGMENT de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1465418668.html [Corola-blog/BlogPost/385254_a_386583]
-
largi, din piele maronie, moi și extrem de comode. Ca să vezi! Nimerise în parlament, adică în fosta Mare Adunare Națională, aia de pe vremea tiranului. Noii locatari, spre deosebire de precedenții vorbeau vrute și nevrute, toți o dată și nu ca atunci când tătucu’ le dădea voie să glăsuiască pe rând și cu mult discernământ, că altfel... Dar faptul nu avea nici o relevanță, în fond! Cum era cald și bine, Spiridon se așeză pe un fotoliu și mecanismul său mimetic intră în funcțiune. După atâta practică devenise perfect, așa că
HOMO MIMETICUS de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1407166994.html [Corola-blog/BlogPost/352347_a_353676]
-
mai „solemnă” Puntea era prea mică să-i cuprindă pe toți patru unul lângă altul. Dar nici nu s-au poziționat pe perechi deja formate. Ionel s-a plasat între fete iar Ahmed constituia vârful triunghiului. Amuzat de idee Ionel glăsui: - Cum să știu dacă am în dreapta sau stânga pe Anica? Să nu vă supărați dacă dau din greșeală dau pupicul celeilalte. Doar sunteți la fel picătură cu picătură. - Fă o probă veni răspunsul. Dacă primești o palmă poți deduce care
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-3- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1430204056.html [Corola-blog/BlogPost/366211_a_367540]
-
ce-ai ales cu doru-ți să mă nimicești? De ce gonit mi-e sufletul făr' de odihnă? De ce numai cu vise efemere mă hrănești? De ce prin gând îmi umbli să n-am tihnă? Tu, dorule nebun, ce gemi și nu știi glăsui Mai lasă-mă și fugi peste al timpului hotar, Poți lua cu tine tot ceea ce aș putea iubi Și fugi și tu, de tine să nu mai am habar! Autor Angela Mihai Drepturi rezervate doar autorului Referință Bibliografică: DORUL MEU
DORUL MEU NU ARE MILĂ de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1467800425.html [Corola-blog/BlogPost/375709_a_377038]
-
mic amice ! grăi o stea din boltă privește ce puzderie de astre se revoltă la spusa ta de comic, noi ne numim luceferi resping obrăznicia pornită de neteferi pătrunde-n larma asta cu forțe inegale dar hotărât, o lampă și glăsuie pe cale: noi facem lumea-ntreagă să fie mai cu spor mărind mai mult lumina când aștrii se cobor. poate-ați uitat de mine ! adaugă și luna ce se-oglindește-n lacuri și întețește gluma. cum cutezați lumina s-o târâiți prin colbi
GÂLCEAVĂ-NTRE IZVOARE DE LUMINI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1442035608.html [Corola-blog/BlogPost/378230_a_379559]
-
greu încât nu se mai ține cont că de bunătatea lui depinde licărirea unei ultime raze de speranță, pentru mulți? Plânsul nefericiților nu rupe obstacolele libertății unui om aruncat în fundul pușcăriei. O comunitate întreagă, de la Vadu Roșca îl plânge, îi glăsuiește balade, îl glorifică în legende, îi închină rugăciuni...! Oamenii aceștia, loviți cândva de sinistru locuiesc acum în casele ridicate de Gigi Becali. Dar există proba faptei după care, pentru a fi liber nu e suficient să fii om bun, mai
GIGI BECALI. CEI CARE NU SE POT SALVA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 by http://confluente.ro/George_becali_cei_care_nu_se_aurel_v_zgheran_1386601295.html [Corola-blog/BlogPost/361686_a_363015]
-
omul e numit „cel născut din pământ“. În Atharva-Veda a indienilor se spune: „Tu care ești pământ, te pun în pământ“, iar chinezii la aceleași ceremonii funebre rosteau: „Carnea și oasele să se întoarcă din nou în pământ“. Rugăciunea înmormântării glăsuiește: „Din pământ ești, în pământ te vei întoarce“. (vezi cu detalii P. Băla, O. Chețan, Mitul creștin, p. 34). Existența în greacă a lui ge „pământ“ = de „idem“ ne duce cu gândul la fenomenul existent în mai multe familii de
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1415689709.html [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
emoțional asupra dascălilor”. Dacă numele proprii au rolul de a devoala personajul, de a-l contura cât mai net posibil, de a-l individualiza, limbajul oficial acționează în sens invers. El ascunde și nivelează vorbitorii, rămași, astfel, anonimi (căci toți glăsuiesc la fel), camuflați în dosul unor cuvinte abstracte, impersonale, al unor tipare, ce nu mai au capacitatea de comunica (“ Afișul de pe avizierul sălii profesorale, cu inițierea simpozionului, intitulat Rolul activităților extracurriculare în formarea și dezvoltarea personalității elevului, părea destinat anonimatului
ÎNTRE APARENŢĂ ŞI ESENŢĂ de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 by http://confluente.ro/_dascalii_dascalii_intr_olimpia_berca_1361294066.html [Corola-blog/BlogPost/341342_a_342671]
-
bine că ne-am văzut noi în tren, restul nu mai contează! N-apucăm să ne bucurăm prea mult că în ușa compartimentului nostru apare - nechemat, desigur - tânărul lord feroviar, cel care ne poftise mai 'nainte puțin în vagoane, și glăsuiește politicos: - Vă rog să coborâți din tren, zice, fără vreo introducere. - Cum? De ce? Nu-i acesta trenul de Londra? se impacientează unul dintre noi. - Of course (desigur), domnule, acesta este trenul spre Londra, zice imperturbabil lordul feroviar. - Atunci de ce să
CU SIGURANŢĂ, DOMNULE... de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 by http://confluente.ro/Gentiana_groza_cu_siguranta_domnul_gentiana_groza_1339423116.html [Corola-blog/BlogPost/341972_a_343301]
-
văzut două fete, care au fost violate în acest loc, ziua în amiaza mare”. Unul dintre copiii zdrențăroși, se apropie de medic. - Ce mai faceți domn’ doctor? se auzi o voce cu ton obraznic. Medicul privi imediat fața celui ce glăsuise și recunoscu câteva trăsături cunoscute. Era Gabriel, băiatul din Ajunul Crăciunului. - Mulțumesc, bine! Dar voi ? Ieronim este bine ? întrebă bărbatul. - Da, el este sănătos... și bine. Aura este însă la pușcărie. A furat o ciocolată de la supermarket. Era din nou
“CRĂCIUN AL COPIILOR STRĂZII” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1451151404.html [Corola-blog/BlogPost/370118_a_371447]
-
o văpaie astrală. Între ei, maestra Angela Buciu este un artist dintre cei care, pentru că alte popoare nu îl are, l-ar cumpăra (mai ales că noi vindem tot). Numai că maestra nu se vinde străinului, se dăruie neamului ei! Glăsuiește nepereche muzică folclorică pur maramureșeană, cercetează folclorul, culege folclor, scrie, învață cu rod pe cei tineri, se implică în viața socială românească, se integrează în activități din orizontul cultural internațional. Atari preocupări nu pot fi decât în puterea unui om
ANGELA BUCIU, FLOARE ÎN CUNUNA SPIRITUALĂ A MARAMUREŞULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412148667.html [Corola-blog/BlogPost/341064_a_342393]
-
despiritualizat, înădușiți de managementul profitului fără scrupule, pătruns adânc și în muzică, unde tâlharul gust modern, ca o amară ironie, preface setea de cântec de altădată în ocean de muzică dezlănțuită ce ne îneacă după ce ne zăpăcește. Cât de alinător glăsuia cântec interpreta Mirela Voiculescu-Fugaru...! Ne topeam de admirație pentru ea, îi iubeam cântecele, dar în fața iubirii nimic nu e mai ostil ca uitarea, iar dintre cântecele ultimelor decenii ale veacului azi peregrin prin neant, n-au fost uitate doar acelea
MIRELA VOICULESCU-FUGARU. GESTUL DORULUI ŞI IUBIRII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1478520371.html [Corola-blog/BlogPost/382231_a_383560]
-
forme non-umane, dar apocaliptice, cu trunchiul lipsit de cap sau cu el atârnând, ca și când n-ar exista nici măcar ipotetic, pe cei doi umeri ai unui schelet construit total asimetric. „Fiecare om e o prăpastie; amețești când te uiți în ea.”, glăsuiește același Woyzeck al lui Georg Buchner. Mărturisesc că este extrem de dificil să cauți a-i privi prăpastiei, de pe margine, propriul său conținut. Dar ce este cu adevărat dramatic în destinul fiecăruia dintre noi constă în faptul că dominanța răului ne
PORTRET FINAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_portret_final_magdalena_albu_1332755297.html [Corola-blog/BlogPost/346404_a_347733]
-
ce-ai ales cu doru-ți să mă nimicești? De ce gonit mi-e sufletul făr' de odihnă? De ce numai cu vise efemere mă hrănești? De ce prin gând îmi umbli să n-am tihnă? Tu, dorule nebun, ce gemi și nu știi glăsui Mai lasă-mă și fugi peste al timpului hotar, Poți lua cu tine tot ceea ce aș putea iubi Și fugi și tu, de tine să nu mai am habar! Referință Bibliografică: DORUL MEU NU ARE MILĂ / Angela Mihai : Confluențe Literare
DORUL MEU NU ARE MILĂ de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2049 din 10 august 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1470861279.html [Corola-blog/BlogPost/382498_a_383827]
-
apropie, de fapt, de cunoaștere polilaterală, îndepărtându-se, practic, de toate formele de manipulare și îndobitocire existente din plin pe piață în albia timpului prezent. Încrederea în Biserică privită ca instituție administrativă se prea poate să fi scăzut, după cum ne glăsuiește apodictic concluzia ultimei sondări sociologice întreprinse, având în vedere anumite atitudini imorale ale slujitorilor săi și seria de taxe percepute de aceasta pentru servicii religioase diverse aduse comunității. Încrederea însă în Biserica gândită din perspectivă sacră, teologică nu numai că
REALITATEA DIN SPATELE REALITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_civilizatia_magdalena_albu_1374051413.html [Corola-blog/BlogPost/357216_a_358545]