43 matches
-
fi ceva... - a răspuns povestitorul, ridicând sticla cu o boare de rachiu pe fund, pe care l-a sorbit dintr o înghițitură... La vederea unei asemenea „sărăcii”, cel cu afinata s-a apropiat de povestitor și i-a întins o glajă, aproape plină. ― Uite, asta este a dumitale. Ți-o dau din tot sufletul. Vorba ceea: dar din dar se face Rai, fiindcă și eu am primit-o de la bunicul meu, când am plecat încoace. Povestitorul a făcut ochii mari, neîndrăznind
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
este a dumitale. Ți-o dau din tot sufletul. Vorba ceea: dar din dar se face Rai, fiindcă și eu am primit-o de la bunicul meu, când am plecat încoace. Povestitorul a făcut ochii mari, neîndrăznind să pună mâna pe glajă. ― Hai. Îndrăznește, fiindcă o meriți din plin - l-a îmbiat omul. Povestitorul a luat sticla, a întors-o pe toate fețele, și, în cele din urmă, a tras o dușcă bună din ea. După un „Măi, da’ bună-i”, a
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
în mine - a sărit de la locul lui țârcovnicul. ― Da’ n-ai auzit că el se temea cel mai mult de poteră? Că dușmani singuratici o mai fi având el, dar de aceia nu-i era frică - a intervenit omul cu glaja de afinată. ― Cu aceste gânduri în minte, și-a cercetat pistoalele, să vadă dacă pe întuneric, cu teama în spate și durerea din braț, le-a încărcat bine. Le-a înfipt apoi în chimir. Pe urmă a luat durda, a
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
-mi zică ceva, de genul, "Ți-a plăcut spectacolul?", mi-a fluturat un salut șmecheresc, flegmatic și scurt, dintr-o ureche, s-a-ntors în curte și a dispărut. Definitiv! Asta e tot. Măi, tu ești convins că ați băut numai o glajă de boască? Una? Numai una? Ai calculat bine? Puteam să pun pariu, eram convins, că așa o să zici! M-he! Zacuscă de smochine! Treaba ta, dacă nu mă crezi. Mi se clatină. Dar eu, cât oi trăi, n-am să
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
acompaniază freneticul reportaj cotidian”, insolitul imaginativ, o anumită obstinație a poetului de în a-și conserva, nealterată, libertatea interioară. Așa s-ar explica uriașa apetență pentru umanizarea obiectelor umile: deschizi ușa și, drace, vezi că tavanul făcea pe șamanul o glajă purta mască de coajă mănușa era Purusha cearceaful de pat era Prajapat; pe covor pâlpâia scarabeul și Hor; pentru Tanit se prostitua un chibrit; mielul tuna: eu sunt Dumnezeul poporului Izrail întortocheat și viril; în dulap, vesta grăia din Avesta
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
pleacă În căutarea fetei menite la naștere. Ajunge Într-o livadă frumoasă și cum, printr-o gaură, iese un fum din adâncul pământului, acolo o zărește pe soarta lui, pe fata lui Jigmond dă Ceară, pe celălalt tărâm, Într-o glajă de sticlă. Le transmite un mesaj părinților: m-am dus după soarta mea. Nu mai vin Înapoi cel puțin mult timp. Eroul ajunge la fată, o sărută, iar ea Îi spune: Cunosc că tu ești soarta mea. Da', zice, numai
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
pleacă în căutarea fetei menite la naștere. Ajunge într-o livadă frumoasă și cum, printr-o gaură, iese "un fum" din adâncul pământului, acolo o zărește "pe soarta lui", pe fata lui "Jigmond dă Ceară", pe celălalt tărâm, "într-o glajă de sticlă." Le transmite un mesaj părinților: "m-am dus după soarta mea. Nu mai vin înapoi cel puțin mult timp." Eroul ajunge la fată, o sărută, iar ea îi spune: "Cunosc că tu ești soarta mea. Da', zice, numai
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
e cuminte să-l priviți cu luare-aminte: niciodată o prințesă nu-i departe“. PIETRICIC|: „Toate prințesele dețin o pietricică, cel puțin. Găsită-n drum sau pe o plajă sau într-o peșteră mai mică, cu aspect de ciob lucios de glajă, de șist de calcar sau de mică, roșietică, verzuie, albastră sau sură, netedă sau aspră, opacă sau nu fără sclipet, ținută-n pumn ori într-un sipet, sau într-un buzunar, în rol de talisman benefic ori din contră,-n
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
dintre săteni, oameni și femei în vârstă care se simțeau bine în preajma tineretului. «Fata cu colacu», era un obicei al locului, care consta în faptul că în prima zi a crăciunului, ceata mergea și ducea părinților uneia dintre fete o glajă de rachiu și închinând îi rugau pe aceștia să-și lase fata să vină «cu colacul» la petrecerile lor, arătând totodată și care-i feciorul care o cere și care-i va purta grija pe tot timpul cât durează sărbătorile
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
lemn scurt, lemn pentru ațâțat focul gâmboț de dimensiuni reduse gânj nuiele împletite cu care se leagă doi pari la un loc gârligiu locul prin care se coboară pe trepte în pivniță ghelău rindea ghigan energic, vânjos, plin de viață glajă sticlă globin cremă de ghete glodare fructe H haramină femeie voluminoasă haznă (a-i fi) a fi satisfăcut, bucuros, mulțumit hăbăuc zăpăcit, iresponsabil hășcău pungă de piele confecționată din scrot de berbec în care se păstra cândva, tutunul hăhăi(a
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
august 1967 în localitatea Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiica lui Matei Gheorghe și Maria-Monica, cu domiciliul actual în Germania, 61440 Oberursel, Hans-Rother-Steg 20. 20. Reyne Anisoara-Constanta, apatrid, născută la 26 septembrie 1945 în localitatea Sighișoara, județul Mureș, România, fiica lui Glaja Ioan și Maria, cu domiciliul actual în Franța, 75018 Paris, Villa Damremon 6. -------------
HOTĂRÂRE nr. 350 din 2 mai 2000 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128387_a_129716]
-
altul Fitile = a denigra. Similar: cotite, strîmbe, șopîrle, ștăngi, a săpa Gaibarac = picior. Similar: copită, bulan, flapsuri, țurloi, caros, grisine Gazon = păr. Similar: mărar, lînă, perie Gheară = barbut Ginit = văzut, observat, sesizat. Similar: bobit, bunghit, gimbit, ochit, bagă geana, pleoapa Glajă = sticlă de vin. Similar: fiolă, capsulă, torpilă Glojd = mîncare. Similar: haleală, potol Gogoșari = chiloți. Similar: inexprimabili Gușter = gardian, polițist. Similar: caraliu, priponar, gabor, sticlete, curcan, caraulă, urît Impresii, impresar = deținut care nu se teme de cei periculoși Jurubiță = haz. Similar
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
am luat trei chilii, fără culină. trei glăță pentru cuglărie chițorani guzgani clisă slănină, Un dărăb de chită cu clisă. a puțului chisăliță borș tendeu prosop lepedeu cearșaf fedeu pocriș tener farfurie laboș cratiță o cantă de apă oiagă garofă glajă sticlă crăiță regină la șah. crai Vitele cu clopote care se întorc de la pășune pe străzile curate și pietruite. La Ciangăi. Zsok Gergely: gospodărie cuprinsă. 25 jugăre. 7 copii. atenanțe impunătoare. Cai, boi, vaci. Mașini agricole. platformă. Casă, grajduri cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
iute, că n-ai trecut toate primejdiile”. Într-un basm din Munții Apuseni sfintele hebdomadare dau feciorului pe rând frâie de aramă, argint și aur ce se transformă în bidivii de aceeași natură prețioasă, capabili să urce pe Muntele de Glajă (sticlă). Traseul inițiatic nu a fost parcurs în întregime aici, și calul îl cunoaște la nivel ritual. Conștientizarea feciorului asupra forțelor aflate la dispoziția sa provoacă evoluția spirituală, urmărită îndeaproape, sprijinul moral fiind o altă prerogativă a maestrului: „Pe drum
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
frumusețile întâlnite. Revenim la Cârțișoara și ne plimbăm cunoscând alte locuri și alți și alți localnici. Tatăl lui Nicu, gazda mea, lucra sub poala muntelui la tăiatul buștenilor, în vecinătatea unei foste fabrici de sticlă. Locul se numea „Glăjărie”, de la glajă, adică sticlă. Pleca dis-de-dimineață și venea seara, apoi discutam de una, de alta până mergeam la culcare în camera de oaspeți. După o săptămână de la sosirea mea, dimineața, la ora plecării la muncă, cineva îl anunță pe „Nea Vasile”, gazda
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Glăjărie este un sat în comuna Gurghiu din județul Mureș, Transilvania, România. Numele satului provine de la glajă, care în ardelenește înseamnă sticlă, glăjărie fiind astfel locul unde se face glaja. Satul Glăjărie aparținător comunei Gurghiu este cunoscut pentru fabrica de sticlă ce a funcționat aici în vremea baronului Bornemissza. Înainte ca fabrica să ajungă la Glăjărie ea
Glăjărie, Mureș () [Corola-website/Science/300580_a_301909]
-
Glăjărie este un sat în comuna Gurghiu din județul Mureș, Transilvania, România. Numele satului provine de la glajă, care în ardelenește înseamnă sticlă, glăjărie fiind astfel locul unde se face glaja. Satul Glăjărie aparținător comunei Gurghiu este cunoscut pentru fabrica de sticlă ce a funcționat aici în vremea baronului Bornemissza. Înainte ca fabrica să ajungă la Glăjărie ea a funcționat în satul Larga de Sus. În secolul al XVIII-lea, pe
Glăjărie, Mureș () [Corola-website/Science/300580_a_301909]
-
avea șapte rânduri de veșminte bisericești, toate în stare bună. Potirul și discul erau din argint. Din același material era făcut și recipientul în care se ținea sfânta cuminecătură. Vasele în care erau păstrate ""sfântul mir și olei erau din glaje și plev (sticlă și tablă)"", toate acestea ținându-se în stare bună. Pe teritoriul parohiei se aflau două "răstigniri", amândouă fără fundație de susținere dar în stare bună, înconjurate cu un mic gard de protecție. Parohia, care făcea parte tot
Biserica de lemn din Porț () [Corola-website/Science/309819_a_311148]