1,318 matches
-
sărută” cu iubire sânul patriei. În acest timp aritmetic, poetul cântă despre Kosova sa frumoasă, acest boboc de trandafir spălat cu sânge și sacrificii prin secole, pentru a fi liber și neatârnat, pentru a fi o Doamnă demnă în vatra gliei albaneze, o ”mireasă” frumoasă în inima Europei. Poetul se exprimă clar, cu versuri care izvoresc din inimă, cu titluri plin de sens, dar și cu lava sufletului său, ca un foc nestins pentru Patrie. În poemele domniei sale defilează emoții, forță
OXIGENUL VERSULUI ÎN CARTEA LUI GANI S. PLLANA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1477730082.html [Corola-blog/BlogPost/380670_a_381999]
-
aceste stări nefericite, în aceste vremuri de răscruce: „Cine va da răspuns pentru multe sărăcii/ ce-mi zbuciumă neamul și îl duce?/ Suntem prea mici în marea bătălie,/ pe care alții o pornesc abrupt./ Ce se va-ntâmpla cu-această glie/ când azi dăm totul cu-mprumut?/ Nu mai avem nimic bun, totu-i putregai?/ Unii vând străinilor în disperare;/ Noi rămânem cu bruma noastră de mălai,/ plângând la mormântul lui Ștefan cel Mare” (Inconștiență). O conștiință înaltă, dreaptă, nu poate
TRISTEŢEA DIN FLOAREA VIEŢII ADEVĂRATE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1493342598.html [Corola-blog/BlogPost/368481_a_369810]
-
se-ndoaie totu-n noi când vin toamnele tărcate cu vântoase și cu ploi, în amurg de Transilvanii cu Avram Iancu prin munți, s-a topit auru-n țarini cu bătrânii cei cărunți. alții vin să răscolească după aur și argint, glia noastră strămoșească ce miroase-a mărgărint, căci de la romani încoace tot străinul ne-o cam coace, vine ca o pâlpâire sub pretextul că ni-i frate și ne fură pe la spate țarina și din bucate. doamne, vorbele sunt mute, cine
CÂNTEC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Cantec_ion_ionescu_bucovu_1382161169.html [Corola-blog/BlogPost/352477_a_353806]
-
Getic-Copilul cu Inimă de Aur Muntean, cu Lup Alb, Străjerul și cu Vuiet de Stâncă Pelasg-Fiul Cerului și al Pământului, cu Fiul Muntelui. Timpul din urma-sosit Cu toții sunt gata de luptă S-alunge stirpea păgână Aciuată-n pământ străbun și glie sfântă Hoarde nebune, ce spumegă încă Si roade ca viermele-n pârg A țării sămânță. Pe aripi de gând ca o nălucă La Cei din Vale-am ajuns cu poruncă Răgazul să-l lase la urmă Să mâie la luptă
DEZROBIREA GETO-DACIEI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aron_sandru_1483167509.html [Corola-blog/BlogPost/373079_a_374408]
-
Păgâni și coloni de Țară Strabună Și duși pe vecie și fum de nălucă În zarea cea lungă. Poporul din Vale E liber acum și așa o să fie Cât Unicul Dumnezeu Cel Veșnic și Bun Îl va ține ține pe Glie. Zamolxe Părinte Străbun, le-a spus Celor din Vale Să țâie în veci aprinsă- Flacăra Vie De Neam, de Glie- Pământul Străbun Din bucium să sune. Fuioare de fum să zgârâie, Al Muntelui Sfânt creștet în vânt. De-ar fi
DEZROBIREA GETO-DACIEI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aron_sandru_1483167509.html [Corola-blog/BlogPost/373079_a_374408]
-
nr. 421 din 25 februarie 2012 Toate Articolele Autorului M-atinge dorul altor vremi, Spre mine vine în bătăi de clopot Pădurile se scutură de tropot Se-ntorc la vatră puhoaie de osteni. C-au năvălit dușmanii să ne fure glia, Pădurile și cerul, ciocârlia Și cântecul și hora și credința Credeau că zace-n noi doar neputința. Dar fulger întâlniră și secure, Bărbați umăr la umăr, în calea lor, pădure În sânge le scăldară gândul lor de furi Stăpânii cei
M-ATINGE DORUL ALTOR VREMI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 421 din 25 februarie 2012 by http://confluente.ro/M_atinge_dorul_altor_vremi_valeria_iacob_tamas_1330159130.html [Corola-blog/BlogPost/346333_a_347662]
-
ciocârlia Și cântecul și hora și credința Credeau că zace-n noi doar neputința. Dar fulger întâlniră și secure, Bărbați umăr la umăr, în calea lor, pădure În sânge le scăldară gândul lor de furi Stăpânii cei de drept pe glie și păduri. Sub talpă-mi râde iarbă cea străbuna, Biserică cu turla ajunge până-n luna, Azi doarme satul, doar vântul bate-n clopot Prin codri trec osteni cu caii lor în tropot. Ca-n lutul de pe deal ei n-au
M-ATINGE DORUL ALTOR VREMI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 421 din 25 februarie 2012 by http://confluente.ro/M_atinge_dorul_altor_vremi_valeria_iacob_tamas_1330159130.html [Corola-blog/BlogPost/346333_a_347662]
-
stratificate dar nici melomanul cel mai fidel pianului, viorii, flautului, harpei... n-ar avea niciodată auzul stânjenit de dulcele taragot al lui Dumitru Fărcaș, care întinde vibrant în sunetul lui, ecoul, susurul, vuietul, clinchetul, șoapta, tunetul muntelui, apei, câmpiei, văzduhului, gliei românești. Toate instrumentele pretind muzicieni care scot îngerul din ele, iar taragotul e atins de gura zeului însuși, un zeu melod! Nu a avut nimeni până azi harul melodic întru obținerea dintr-un singur taragot, a unei vaste orchestre a
DUMITRU FĂRCAŞ TARAGOTUL CARE A PLÂNS ŞI A BUCURAT ROMÂNUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1415001951.html [Corola-blog/BlogPost/379830_a_381159]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > REMEMBER - MIHAI EMINESCU Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1626 din 14 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Pantum poetului Eminescu Răsună bucium în Codrii Vlăsiei, la sărbătoarea culturii unui neam. Că îmbelșugat e ogorul gliei, când copacul vieții își înclină ram. La sărbătoarea culturii unui neam se-adună breaslă scriitoricească. Iar copacul vieții își înclină ram, cu glasul lirei s-o sărbătorească. Străluce-n breaslă scriitoricească razele Luceafărului din carte. Ca pe un Demiurg să-l
MIHAI EMINESCU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1434230214.html [Corola-blog/BlogPost/360511_a_361840]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > MĂ SIMT LEGAT DE GLIE DE ION PĂRĂIANU Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1534 din 14 martie 2015 Toate Articolele Autorului MĂ SIMT LEGAT DE GLIE Mă simt cu tălpile lipite De glia care arde în adâncuri De mii de ani atâtea
MĂ SIMT LEGAT DE GLIE DE ION PĂRĂIANU de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1426317899.html [Corola-blog/BlogPost/377828_a_379157]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > MĂ SIMT LEGAT DE GLIE DE ION PĂRĂIANU Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1534 din 14 martie 2015 Toate Articolele Autorului MĂ SIMT LEGAT DE GLIE Mă simt cu tălpile lipite De glia care arde în adâncuri De mii de ani atâtea oseminte, Ce azi sunt fleacuri și nimicuri. Mă simt călăul vinovat; N-am fost contemporan cu ei, Să fi putut să-i fi salvat
MĂ SIMT LEGAT DE GLIE DE ION PĂRĂIANU de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1426317899.html [Corola-blog/BlogPost/377828_a_379157]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > MĂ SIMT LEGAT DE GLIE DE ION PĂRĂIANU Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1534 din 14 martie 2015 Toate Articolele Autorului MĂ SIMT LEGAT DE GLIE Mă simt cu tălpile lipite De glia care arde în adâncuri De mii de ani atâtea oseminte, Ce azi sunt fleacuri și nimicuri. Mă simt călăul vinovat; N-am fost contemporan cu ei, Să fi putut să-i fi salvat Din gheara morții, de mișei. Cuvinte le
MĂ SIMT LEGAT DE GLIE DE ION PĂRĂIANU de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1426317899.html [Corola-blog/BlogPost/377828_a_379157]
-
-n vază Păzit de îngeri la ferești. Dar gândul mi-a căzut în palmă; Pe umeri capul s-a rotit Și m-am simțit ușor - o scamă, Dar de pământ mereu lipit. ION PĂRĂIANU Referință Bibliografică: MĂ SIMT LEGAT DE GLIE DE ION PĂRĂIANU / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1534, Anul V, 14 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ion I. Părăianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
MĂ SIMT LEGAT DE GLIE DE ION PĂRĂIANU de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1426317899.html [Corola-blog/BlogPost/377828_a_379157]
-
le caut lor un rost povestea noastră este vie... vreau să mă întorc ,acasă!... Câți mai găsești Doamne ca mine pe câte câmpuri ,câte vai trăiesc atâția oameni demni în sărăcie, sunt creștini ,supușii tăi copii născuți în dragă noastră glie copii noștrii și copii tăi... vreau să mă întorc ,acasă!... Eu vreau să fiu un glas care învie un dor ce nu mai este dor, durerea este o făclie vie, depărtarea e o crimă neânțeleasă, numărați ,nu banii,ci lacrimile
VREAU SĂ MĂ ÎNTORC ACASĂ de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 by http://confluente.ro/lucian_tatar_1495311916.html [Corola-blog/BlogPost/371369_a_372698]
-
m-a urmat și soția și... a avut și dânsa succes! A fost bucurie în familie! Scriam amandoi și aveam și cititori... Am simțit atunci că nu suntem singuri, chiar daca ne aflăm la o distanță destul de mare de casa, de glia strămoșilor... Comunicam cu lumea prin literatura scrisă... Apoi a venit împlinirea unui an de la înălțarea către Luceafăr, a marelui poet patriot român, bădița Grigore Vieru! Așa a fost o seară și apoi o dimineață: ziua întâi! Adică, nașterea unei noi
TAINA SCRISULU (22) – ADEVĂRUL SAU DESĂVÂRŞIREA de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_toma_taina_scrisulu_22_alexandru_toma_1344834785.html [Corola-blog/BlogPost/355029_a_356358]
-
caracteristici, precum două harisme speciale: solidaritatea ca natură socială și comuniunea ca natură religioasă spre a se împlini mai întâi în neamul cel mic-celula, rudele de sânge, apoi gintă, cânezat, voievodat întru Familia cea Mare-Țara, Neamul, ca rude sacre de Glie și Cer. Solidaritatea trebuie asumată permanent pentru a atribui poporului unitatea social-politică a unui Stat unitar, suveran și suzeran, condiție vitală continuității milenare ca nație monarhică. Apartenența la cer a Neamului creștin o dă dreapta credință trăită, mărturisită, jertfită a
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1490587113.html [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
codrii leagănă doine adunate în memoria rădăcinilor împlântate-n țărână și veghează în taină somnul vitejilor adormiți. Îți compun imnuri stelele luminând tăcute gânduri din sufletul însetat de umbrele legendarilor voievozi și eroi ce-au zidit munți din iubire de glie stăvilind hoardele la hotarele tale Îmi scriu visele cu ardoare în clocotul etern al izvoarelor să le doinească valurile focul viu pân-la mare să-ți cânte numele în zbor pe cer acvilele din Carpați în cele patru colțuri de zare
CU VENERAȚIE ÎȚI ȘOPTESC NUMELE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1480627901.html [Corola-blog/BlogPost/370484_a_371813]
-
înger ce se-nchină/ ca-n ramuri verdele-cuminecare./ Arome și miresme/ din mugurii grăbiți/ împodobesc cohortele de Sfinți/ din sufletele dalbe:/ Floare lângă Floare.// Literele sfinte/ țes slova divină/ ca-n Psaltiră,/ ruga, cerul necuprins./ Sfintele oseminte/ odrăslite-n tină,/ Glia strămoșească/ pururi au aprins:/ Candelele Cerului-Grădină.// Gătite-n surâs/ și-n straiul frumos/ literele grăiesc divinul:/ Maria! N-au stat niciodată/ atât de duios/ decât în rostirea/ Domnului Hristos/ ce-a brodat cu ele/ Veșnicia.// Cu ele încep să rostesc
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini by http://uzp.org.ro/cinstirea-fecioarei-mariai-in-slova-marilor-poeti-crestini/ [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
unor străzi, a încălcării flagrante a Constituției - Legea fundamentală a țării. Mulți erau, pe atunci, și azi, denigratorii, cârcotașii și măcănitorii de profesie și de ocazie, făcându-ne pe noi „extremiști”, deoarece noi, gazetarii „Cuvântului liber”, eram români apărători ai gliei străbune, adevărați naționaliști, în spiritul luminat, tradițional-ardelenesc. Departe de valurile vremii, de zbuciumul străzii, de loviturile antiromânești, peste noapte, unii, așa-ziși români, au devenit cei mai înfocați „internaționaliști”, lupi moraliști, dând, în stânga și în dreapta, lecții de „europenism”. Da, noi
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” by http://uzp.org.ro/gazetaria-nu-i-o-meserie-pentru-fricosi/ [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
rămas? Un țipăt sfidător,al unei șoapte, O răscolire-n timp,a clipelor deșarte, Taborică lumină,dintr-un prezent,ce a trecut demult! Dreptatea pe pământ? O utopie! Balanța-i înclinată către cei mai tari! Ne plâng strămoși,înstrăinați ,cu tot cu glie, Iubirea de Hristos,catalogată-i ca o nebunie, De legi făcute de cezari,pentru cezari! Cocoșii,cântă lepădări ,pe catedrale! Arginții,au prins misterioase forme,într-un plic, Nemernicii,primesc urări și osanale, Întoarce-ți Doamne turma iar,pe dreapta
APOCALIPTIC! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 by http://confluente.ro/constantin_ursu_1469831157.html [Corola-blog/BlogPost/370052_a_371381]
-
Târlie după târlie Zboară ca nălucile; Unii fac moși de zăpadă, Cu ochi magici din tăciuni Și stârnesc atâta sfadă, Parcă-ar fi cete de huni... (Iarnă în sat) În următorul capitol - Pro patria - în dragostea întru iubirea și apărarea gliei strămoșești, timbrul și ideea poetică urcă în sunetul de bronz al clopotului de la biserica din satul natal. Luând asupră-și vina unei nații - ca Eminescu, în Epigonii - poetul atacă tarele actualității în imprecații sacerdotale: Despicând metafore cu dinții, Într-un
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1495223127.html [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > VREMELNICE TIMPURI Autor: Manuela Cerasela Jerlăianu Publicat în: Ediția nr. 2238 din 15 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Vremelnice timpuri Vremelnice timpuri venit-au pe jos Și-n ele-am adus curaj ca să lupt În glia aceasta eu lancea am scos Și-n gândul tăcerii o punte am rupt. Acum nu se scrie, se cerne (de) vreme, Căci iată corăbii se-ndreaptă spre noi Și-n inima țării cu toții vom geme Rămași în poeme pe-ale
VREMELNICE TIMPURI de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 by http://confluente.ro/manuela_cerasela_jerlaianu_1487143050.html [Corola-blog/BlogPost/372511_a_373840]
-
azi limba română/ Cu dragoste și credință.// Și...la țărmul Mării Noastre/La RIO...printr-o Rodica/Jupiterul cald vibrează/ Când din versuri se recită.// Și prin proză-i simți trăirea/ Cele mai frumoase scrieri/ Despre mamă, despre țară,/Despre glie,România.// Azi, prin suflete pictate/ De iubirea vetrei noastre/Sărutăm limba română/ La Marea Neagră-albastră.// Sărutăm și al ei nume/ Care veșnic ne adună/Limba neamului meu dacic,/Limba noastră cea română.// Sărutând marea și limba/Limba noastră cea română
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1410432746.html [Corola-blog/BlogPost/362361_a_363690]
-
în acest an artiști de valoare din Țară Bucovinei, din Maramureș și din Viena. În deschidera festivalului, într-o frumoasă poeniță din Böhmischer Prater, unde un public numeros era prezent, pentru a-și umple sufletul cu un strop de de glie strămoșeasca, cei ce au făcut posibilă această manifestare, Dna. Hermine Moistpointer - primarul sectorului 10 al Vienei, Dna Silvia Davidoiu - Ambasadoarea României la Viena, Ioan Godja, președintele asociației „Cercul Cultural Româno-Austriac UNIREA” și din îndepărtată Bucovina, Gheorghe Tomoioagă - primarul comunei muzeu
ROMÂNI LA ZIUA EUROPEI: POARTA MARAMUREŞANĂ ÎN VIENA LUI JOHANN STRAUSS de VIOREL BAETU în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 by http://confluente.ro/Viorel_baetu_romani_la_ziua_europei_viorel_baetu_1336784417.html [Corola-blog/BlogPost/354415_a_355744]
-
ajungem să iubim ce-a fost bun ... Altfel, nici nu aș putea fi un alergător după... fleacuri. Dacă aș contabiliza spusele cârcotașilor deceniului , ori ai noii Orânduiri, chipurile democratice, despre ROMÂNIA, nu m-aș lăsa intimidat. Aș răspunde astfel: -Iubesc glia, respect gena, apreciez pozitivul din generațiile de unde-mi trag seva și... Spune lucrurile acestea încă din anul 1978, când în Orânduirea fără libertate, a trimis chiar - O scrisoare deschisă, presei de atunci. Nici astăzi, nu se lasă de unele tradiții
MONUMENTUL DE LA...URSOAIA (LUMINA DE LA CERNICA VA STRĂLUCI ŞI ACASĂ) de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 by http://confluente.ro/dumitru_k_negoita_1462986403.html [Corola-blog/BlogPost/378507_a_379836]