1,314 matches
-
2076 din 06 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului La Mulți Ani, limbă română! La mulți ani pentru vecie La mulți ani români La mulți ani cu vitejie Ai țării stăpâni La mulți ani cu arma-n mână Să ne-apărăm glia La mulți ani, căci ești o zână Mamă România La mulți ani, limbă română Țării să-i fii scut La mulți ani vocea-ți răsună Dincolo de Prut La mulți ani cu bucurie Graiul meu de dor La mulți ani pentru
LA MULŢI ANI, LIMBĂ ROMÂNĂ! de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380647_a_381976]
-
dor La mulți ani pentru vecie Bravul meu popor! București, 31 decembrie 2015 La mulți ani pentru vecie La mulți ani români La mulți ani cu vitejie Ai țării stăpâni La mulți ani cu arma-n mână Să ne-apărăm glia La mulți ani, căci ești o zână Mamă România La mulți ani, limbă română Țării să-i fii scut La mulți ani vocea-ți răsună Dincolo de Prut La mulți ani cu bucurie Graiul meu de dor La mulți ani pentru
LA MULŢI ANI, LIMBĂ ROMÂNĂ! de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380647_a_381976]
-
sărută” cu iubire sânul patriei. În acest timp aritmetic, poetul cântă despre Kosova sa frumoasă, acest boboc de trandafir spălat cu sânge și sacrificii prin secole, pentru a fi liber și neatârnat, pentru a fi o Doamnă demnă în vatra gliei albaneze, o ”mireasă” frumoasă în inima Europei. Poetul se exprimă clar, cu versuri care izvoresc din inimă, cu titluri plin de sens, dar și cu lava sufletului său, ca un foc nestins pentru Patrie. În poemele domniei sale defilează emoții, forță
OXIGENUL VERSULUI ÎN CARTEA LUI GANI S. PLLANA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380670_a_381999]
-
să-mpartă tristețea morții/ Coțofana geme cu vocea ei mistică/ Oamenii se apleacă lângă cel mort/ Sufletul ei trezește tezaurul Iubirii/ Lângă trupul ei absorb sângele/ Viermii și șerpii cu clopoței/ Creierul lui se odihnește în veghea/ Pradei insectelor/ Sunetele gliei căzute nemilos/ Peste fizicul putrezit/ Iar copiii aleargă ca orfani/ Gulerul îl țin în cinstea delicateții/ Fiindcă sunt rezidentul morților”. Explicație necesară la trancederea de-a dreptul furtunoasă, etapizată dar hotărâtă de la cap la capăt, o anume construcție zveltă. „Aceste
DANIEL MARIAN DESPRE ILIR ÇABRATI de BAKI YMERI în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380676_a_382005]
-
cu o lingură de soare Suindu-se pe trepte ca să ajung pomul ceresc În interiorul meu și al tau se despart durerile În sângele roșiatic al unui amurg pe piatră Tu învii iarbă cu puterile tale divine Că un sfânt al gliei trăiești până-n veșnicie Mă așez pe rădăcinile vieții cu rimă pământului Necălcându-le cu picioarele frunzele și florile SHTJELLË E preka lehtë me duar Lëndën e kuqe të jetës Frymëmarrja brenda saj Isha apo nuk isha aty Përpara syve të
BAKI YMERI de BAKI YMERI în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380681_a_382010]
-
manifest. „Omagiu dacologiei” - o altă poezie manifest pentru căutarea rădăcinilor neamului: „Sprijiniți dacologia și emulii ei destoinici / Care cată adevărul în hrisoave și în cronici / Despre dacii care pus-au omenirii temelia / Când nu existau popoare care să-și cunoască glia! Nu vă temeți să cunoașteți cine și de când am fost / Numai cunoscând trecutul putem da vieții un rost. / „Nu suntem urmașii Romei”, căci am fost și suntem daci / Noi avem în vine sânge din strămoșii noștri traci. Noi suntem născuți
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
o nație martiră Scoate sabia din teacă și-amintește-ți de Rovine Unde armii otomane în Neajlov se-mpotmoliră Când popoare imbecile vor ca aurul să-ți fure Pune mâna pe secure și la mir le dă române Ești popor născut din glie, ești stăpânul ei de jure Tu să-ți ocrotești avutul de popoarele hapsâne Când puteri imperiale vor țara să-ți dezmembreze ... Citește mai mult Un român către poporCând imperii fără scrupul vor ca țara să-ți dezbineTu născut cu veșnicia
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
dezbineTu născut cu veșnicia ca o nație martirăScoate sabia din teacă și-amintește-ți de RovineUnde armii otomane în Neajlov se-mpotmolirăCând popoare imbecile vor ca aurul să-ți furePune mâna pe secure și la mir le dă româneEști popor născut din glie, ești stăpânul ei de jureTu să-ți ocrotești avutul de popoarele hapsâneCând puteri imperiale vor țara să-ți dezmembreze... IV. DOAR STÂNCĂ, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 2234 din 11 februarie 2017. Doar stâncă Poetei AP De neclintit
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
în Ediția nr. 2076 din 06 septembrie 2016. La Mulți Ani, limbă română! La mulți ani pentru vecie La mulți ani români La mulți ani cu vitejie Ai țării stăpâni La mulți ani cu arma-n mână Să ne-apărăm glia La mulți ani, căci ești o zână Mamă România La mulți ani, limbă română Țării să-i fii scut La mulți ani vocea-ți răsună Dincolo de Prut La mulți ani cu bucurie Graiul meu de dor La mulți ani pentru
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
șarlatanii trădători de țară Dar îi votăm tăcuți și fără rost Pe veneticii aleși “din afară” Cum ne-au lăsat doar puștile de lemn Și pălării de paie-n loc de scut Ne ploconim străinilor solemn Și-am renunțat la glie și trecut Ne-au exportat capele de bocit Ne-au otrăvit și apa din fântâni Popoare din IMPERIU IPOCRIT La noi în ȚARA se pretind stăpâni Ne închinăm la moaște și la sfinți Când clopotul la schit a amuțit Ne-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
pe stradă și pe “post”Pe șarlatanii trădători de țarăDar îi votăm tăcuți și fără rostPe veneticii aleși “din afară”Cum ne-au lăsat doar puștile de lemnși pălării de paie-n loc de scutNe ploconim străinilor solemnși-am renunțat la glie și trecutNe-au exportat capele de bocitNe-au otrăvit și apa din fântâniPopoare din IMPERIU IPOCRITLa noi în ȚARA se pretind stăpâniNe închinăm la moaște și la sfințiCând clopotul la schit a amuțitNe-au văduvit de ape și de munți
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
dat cu pietre și cu vorbe grele De-ați zguduit infernul din țâțâni Ați tulburat și apele din stele Și-ați otrăvit izvoare de fântâni Vă închinați, o ce nesăbuință La venetici și trădători de țară V-ați depărtat de glie și știință Și-ați pângărit speranța milenară Omagiați filozofii nebune Amanetând schelete din morminte Nesocotiți perceptele străbune Nepăsători la port și jurăminte - Zadarnic invocați divinitatea Nu mai doiniți de dor printre străini Ați obosit să protejați dreptatea Și nu mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
Citește mai mult Ați dat cu pietreAți dat cu pietre și cu vorbe greleDe-ați zguduit infernul din țâțâniAți tulburat și apele din steleși-ați otrăvit izvoare de fântâniVă închinați, o ce nesăbuințăLa venetici și trădători de țarăV-ați depărtat de glie și științăși-ați pângărit speranța milenarăOmagiați filozofii nebuneAmanetând schelete din morminteNesocotiți perceptele străbuneNepăsători la port și jurăminte -Zadarnic invocați divinitateaNu mai doiniți de dor printre străiniAți obosit să protejați dreptateași nu mai vreți să vă numiți români! Ați dat cu pietre
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
Să ne amintim de Eminescu În secolul de lupte răvășit Din traci s-a înălțat către zenit Luceafărul poporului român Ținuturilor dacice stăpân. Plecarea lui în lumi necunoscute A-ndurerat și ființe nenăscute, Dar ne-a ținut uniți legați de glie Să ne jertfim, să nu fim colonie. Chemat de Zeu să lumineze-n haos El n-a-ncetat pe-un drum fără repaos Să mângâie cu raza-i de poveste Cărările spre lumile celeste. Poporul dac i-a-ncredințat destinul Să-l ducă Tronului
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
familiei, asigurându-i și în felul acesta trăinicia în timp. Secole de-a rândul, imaginea aceasta - a mesei țăranului, devenită ritual măcar o dată pe zi - s-a petrecut aidoma însuși sensului vieții unui popor de țărani iubitori de pământ, de glie. Azi, desigur, alte accesorii au pre luat funcția utilitară a tradiționalului bulgăre de pământ. Azi, nici hurezenii nu mai fac, cu osebire, străchini ori alte blide. Mâna lor sensibilizează pământul, ridicând lutul la rangul de frumos. La prestigiul operei de
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
ci și un om al cetății, un bun organizator și un reprezentant care îi duce faima. Cariera A fost grea adaptarea? Sigur că da. Franceză și engleză - limbi obligatorii pentru orice canadian - știa doar la nivelul „descurcărelii” primare. Apoi, „limba, glia, prietenii printre care am crescut au rămas departe. Când te trezești fără toate astea, este cumplit de greu. Uneori nici nu-ți vine să crezi că poți suporta depărtarea”, mărturisește Mircea Roman. Soluția era, totuși, la îndemână: munca. „Românii din
Agenda2003-23-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281104_a_282433]
-
a plăcut ce a vorbit el, și atunci am vorbit eu muncitorește. Ce cultură aveam eu? Eu habar n-aveam de Eminescu. În școală nu se învăța despre Eminescu? Ba da, dar mie îmi plăcea Coșbuc. Era mai apropiat de glie. Toate poeziile lui e un roman sătesc sau despre viața sătească. și Ion Horea este adeptul lui Coșbuc. Am toate volumele, care mi le-a trimis el. Ați participat la cenacluri literare în București? Nu. N-am avut timp. Cu
Interviu cu poetul Solo Juster. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
români a fost totdeauna prilej de aducere aminte despre strămoși, în afara praznicului Nașterii Domnului care a unit Cerul și pământul. Crăciunul și Învierea (Paștile) sunt limitele în care ne-am format ca obște și am existat ca fii ai acestei glii și ai împărăției lui Dumnezeu coborâtă pe pământ prin întrupare. De aceea, Crăciunul este cea mai veche sărbătoare. Înainte de întruparea Fiului, strămoșii noștri daci ajunseseră pe calea revelației naturale la adorarea Creatorului, la Părintele Cerului și al luminilor, la Acela
Agenda2003-51-03-gen1 () [Corola-journal/Journalistic/281849_a_283178]
-
mai numeroase sînt însă expresiile sinonime dintre care cele mai frecvente sînt a lăsa și a părăsi viața. Urmează (boala) în pămînt m-o băgat, (moartea) m-o pus aici la hodină, m-a pus în mormînt, am venit sub glie, (feciorii) s-o dus în lut, mi-a ieșit moartea în față, (moartea) m-a scos din lume-afară etc., fără a trece cu vederea peste o serie de formulări poetice: Săraca a mea viață/ Cum s-a topit ca o
Prima ediție a epitafelor de la Săpînța by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/17309_a_18634]
-
doar autoritatea, experiența, reputația nepătata - armele de care dispune - pot înclina balanța în detrimentul răului. Propovăduind această definire a rostului civic și de artist se exclud aprioric variante netrecute prin filtrul esențial, bunăoară o altă psihologie a artei, mai putin înfeudata gliei strămoșești, vagabondînd slobod sub alte ceruri. Din continuă infuzie de gravitate provine contradicția care o mistuie. Ar dori să scrie, acaparata de proiecte mari, care pretind un decalaj față de agitația realului, un răgaz de concentrare, un spațiu al solitudinii, propice
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
tinerii arestați? De ce au fost aleși acei oameni inocenți și încă neformați? Răspunsul nu poate fi decât unul singur. Diavolul și a făcut practică pe cel mai dur material românesc; pe cei care credeau cu putere în Dumnezeu și în glia strămoșeasca! Dacă testul sau de laborator reușea, satana îl putea aplica oricui și oriunde în lume. Experimentul a dovedit însă că prin teroare se pot obține rezultate doar temporar și numai în condiții de iad. Mai tarziu, diavolul a înțeles
Ioan Ianolide "Întoarcerea la Hristos - Document pentru o lume nouă". In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicholas Dima () [Corola-journal/Journalistic/87_a_60]
-
spirituală La legea dată de străbuni.în Munții Carpați. Ne-a fost lăsată Sânge de dac ne curge-n vinemoștenire de străbunii noștri. Suntem un neam de oameni buni.Țelul noului imaginar spiritual al poporului român este crearea S 3: Glia română ne e sacrăomului frumos aflat în rezonanță Ne-a fost lăsată de strămoși.cu armonia plaiurilor noastre Trăim în vechea noastră vatrăBine. Îți doresc drum bun și mioritice și cu toți cei care le Noi suntem oamenii frumoși.să
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/87_a_81]
-
a sărutat ca pe o ibovnică... Scena m-a uimit și mi s-a întipărit în minte, dar fără vreun scop deosebit, ci numai ca o simplă observație. Nici măcar n-am fost curios să aflu pentru ce a sărutat omul glia. M-a observat pe urmă și el, căci, prefăcîndu-se că e grăbit, a luat-o repede spre sat. Cu toate că nu-i văzusem fața și deci nu-l recunoscusem, aș fi putut afla cine a fost și ce l-a îndemnat
,,O țară sînt oamenii dintr-însa" by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15742_a_17067]
-
de independență și consecvență, pentru că nu am acceptat a cînta în struna partidului și a diriguitorilor și protejaților săi de diverse grade și căprării, pentru că am respins datul din coate, adularea și oportunismul, am devenit un iobag ideologic, legat de glia, e drept asfaltată, a Amarului Tîrg unde mă aflu și azi. Niciodată n-am avut o locuință satisfăcătoare spre a-mi adăposti biblioteca ce se distruge. Cum mi-aș putea șterge din memorie asemenea lucruri? Cine mi-ar putea restitui
Reflecțiile unui premiat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15798_a_17123]
-
pentru privirile noastre/ la fel ca bălegarul vechi și huma, pentru rîme.(...) Aici, unde foșnește, în fiecare dintre noi,/ un copac prăbușit și unde abia după moartea mea/ va fi întins, peste tot, un pămînt nou: peste nisipuri/ și peste glia săracă a dealurilor,/ peste gunoaiele puturoase de la marginea orașelor/ și peste infernalele părți ale îmbătrînitului trup femeiesc al țărînii./ Aici, unde nici măcar pielea de pe noi nu este a noastră/ și unde singura ușă/ dintre cerc și pătrat rămîne, în continuare
Un univers erotizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16205_a_17530]