137 matches
-
glioamele de grad înalt sau Glioamele Maligne, a căror evoluție inexorabilă este arareori stopată prin mijloacele terapeutice aflate astăzi la dispoziția practicienilor. Într-un studiu privind tumorile operate în Clinica Neurochirurgie Cluj-Napoca, în perioada 2001-2008, din 1475 de tumori operate, glioamele reprezintă 42% (536 cazuri). Dintre acestea 35% sunt reprezentate de glioamele de grad mic, restul fiind reprezentate de glioamele de grad înalt (65%). GLIOAMELE DE GRAD MIC IOAN ȘTEFAN FLORIAN, ALEXANDRU-DRAGOȘ IOSIF, ADRIANA BARIȚCHII, MIHAI ROBERT DĂNCIUȚ Fiind tumori de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
este arareori stopată prin mijloacele terapeutice aflate astăzi la dispoziția practicienilor. Într-un studiu privind tumorile operate în Clinica Neurochirurgie Cluj-Napoca, în perioada 2001-2008, din 1475 de tumori operate, glioamele reprezintă 42% (536 cazuri). Dintre acestea 35% sunt reprezentate de glioamele de grad mic, restul fiind reprezentate de glioamele de grad înalt (65%). GLIOAMELE DE GRAD MIC IOAN ȘTEFAN FLORIAN, ALEXANDRU-DRAGOȘ IOSIF, ADRIANA BARIȚCHII, MIHAI ROBERT DĂNCIUȚ Fiind tumori de origine glială în mod natural se vor dezvolta intraaxial, dar au
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
la dispoziția practicienilor. Într-un studiu privind tumorile operate în Clinica Neurochirurgie Cluj-Napoca, în perioada 2001-2008, din 1475 de tumori operate, glioamele reprezintă 42% (536 cazuri). Dintre acestea 35% sunt reprezentate de glioamele de grad mic, restul fiind reprezentate de glioamele de grad înalt (65%). GLIOAMELE DE GRAD MIC IOAN ȘTEFAN FLORIAN, ALEXANDRU-DRAGOȘ IOSIF, ADRIANA BARIȚCHII, MIHAI ROBERT DĂNCIUȚ Fiind tumori de origine glială în mod natural se vor dezvolta intraaxial, dar au și tendință de creștere intraventriculară sau subarahnoidiană. Au
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
histopatologic dea lungul vremii au apărut numeroase clasificări și încercări de sistematizare a acestor tumori [2-6]. Caracteristica astrocitoamelor fibrilare este faptul că în decursul evoluției lor pot să degenereze producând celule cu un grad de malignitate mai mare. Astfel un gliom poate conține zone bine diferențiate și zone anaplazice în același timp, putând pune probleme de diagnostic corect mai ales în cazul astrocitoamelor localizate în zone elocvente unde este destul de dificil a se putea face o rezecție completă. Un factor important
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
recidivelor se observă prezența elementelor de degenerare anaplazică (20% din recidive au elemente de GM). EPENDIMOMUL Incidență: reprezintă 5-6% din totalul tumorilor intracraniene și 9% din tumorile la copil. 69% din ele se întâlnesc la copii[1]. Reprezintă 60% din glioamele situate la nivel medular, majoritatea acestora întâlnindu-se la adult. Distribuția pe sexe este aproximativ egală cu o mică diferență în favoarea sexului masculin. La copil sunt localizate frecvent la nivel subtentorial (70%) și mai puțin supratentorial (30%)[2]. Localizarea spinală
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
o ablare parțială determină o evoluție favorabilă. Radioterapia și chimioterapia nu sunt folosite în tratamentul postoperator decât rar. Recidivele sunt extrem de rare, iar metastazarea spinală nu se produce. GLIOAMELE DE GRAD ÎNALT IOAN ȘTEFAN FLORIAN, ADRIANA BARIȚCHII Primul caz de gliom a fost operat de Rickman Godlee în 1884. După mai bine de un secol prognosticul acestor pacienți rămâne extrem de rezervat, progresele înregistrate în special după anii 1970 fiind însă marginale. După 2005, odată cu apariția studiului multicentric publicat de Stupp și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
rată de creștere rapidă și determinând degradare neurologică precoce și severă comparativ cu celelalte astrocitoame. Durata între apariția primelor simptome și diagnostic este scurtă (sub 6 luni) (fig. 4.53). În cazul în care glioblastomul multiform apare prin degenerarea unui gliom de grad mai mic, acest interval este mai mare, uneori chiar de ani [28]. Simptomele sunt date atât de creșterea presiunii intracraniene cât și de deficitele neurologice focale. Diagnosticul imagistic. La examenul CT scan cerebral se constată o formațiune tumorală
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
aduce informații despre statusul metabolic al tumorii și al creierului (fig. 4.55). Metaboliții studiați pentru HGG sunt: 168 - N-acetyl aspartate (NAA): indicator pentru integritatea neuronală, este scăzut în glioame comparativ cu țesutul cerebral normal. Diagnosticul diferențial trebuie făcut cu: gliomul de grad mic, cavernomul cerebral, limfomul, metastaza cerebrală, abcesul cerebral, toxoplasmoza, necroza de iradiere. Tratament. Tratamentul glioblastomului multiform poate cuprinde o gamă largă de metode: biopsierea tumorală pentru examenul histopatologic, ablarea tumorală, radioterapia și chimioterapia. În perioada preoperatorie tratamentul se
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
RMS primare cerebrale sunt tumori mezenchimale formate din celule musculare de tip embrionar și celule musculare mature striate și nu prezintă elemente neuroblastice [17,31,32]. Sunt descrise mai multe tipuri: embrional, botrioid, alveolar și mixt embrional-alveolar. Diagnosticul diferențial include glioamele de grad înalt, limfoamele, metastazele și PNET [32]. Investigații paraclinice. Rabdomiosarcoamele sunt frecvent leziuni extraaxiale de dimensiuni mari, distructive, care se pot extinde în orbită, paranazal sau compartimentele intracraniene. Eroziunea și remodelarea osului este frecventă [1]. Tomografia cerebrală relevă o
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
în timp ce în T2 apar ca leziuni izo- hiperintense. După administrarea de contrast au tendința de a se contrasta intens și difuz (fig. 4.104). La pacienții cu imunodeficiență poate apare o contrastare periferică inelară (fig. 4.105). Diagnosticul diferențial față de glioamele maligne poate fi realizat prin utilizarea secvențelor 205 „diffusion-weghted imaging” (DWI) și spectroscopiei RMN [8]. De notat că edemul periezional este discret sau absent. La examinarea CT limfomul apare de asemenea izo sau hipodens, captând uniform și mai discret substanța
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
edem perilezional, prezentand hiperostoză, calcifieri intratumorale, eroziuni ale canalului auditiv și extensie spre suprafața posterioară a apexului stâncii temporale; − tumorile metastatice - de obicei se contrastează net și inomogen la examinarea RMN, fiind însoțite de edem peritumoral disproporționat cu dimensiunea leziunii; − glioamele exofitice de trunchi - au ca vârstă de apariție 10-12 ani, sunt leziuni imprecis delimitate, localizate excentric (la nivelul substanței albe); la examinarea RMN în T1 nativ sunt hipointense și captează parcelar substanța de contrast − lipomul - foarte rar localizate în unghiul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
fi diferențiate de chistele de altă etiologie [2,3,10]. Angio-RMN-ul poate oferi detalii importante în cazul craniofaringioamele gigante care adeseori pun în tensiune sau chiar înglobează structuri vasculare importante [1,10]. DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL La copii, craniofaringioamele trebuie diferențiate de: glioamele optice și hipotalamice, de germinoame, hamartoame, teratoame; PNET. În cazul pacienților adulți, diagnosticul diferențial al craniofaringioamelor trebuie făcut, în ordinea frecvenței, cu următoarele afecțiuni: adenoame hipofizare; chistele pungii Rathke, meningeoame, chiste dermoide, epidermoide, chiste coloide, cavernoame, tuberculoame, metastaze, anevrisme de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
pot apare, calcificările mari sunt rare. Pe secvențele RMN, aceste tumori sunt de obicei izo sau hipointense în T1 și hiperintense în T2, încărcându-se puternic cu substanță de contrast (fig. 4.142). Pe aceste imagini pot fi confundate cu glioamele, dar delimitarea PNET față de substanța cerebrală este mai netă decât în cazul glioamelor [42]. Tratamentul PNET este multimodal, incluzând rezecția chirurgicală, radioterapia și chimioterapia. Locul rezecției chirurgicale cât mai radicale este primordial, arătându-se rate de supraviețuire de până la 40
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
din cele mai dificile patologii de tratat la vârsta pediatrică. Progresele înregistrate in domeniul neuroimagisticii (CT, MRI), al tehnicilor sofisticate de monitorizare neurofiziologică, îmbunătățirea tehnicilor de microchirurgie au un aport semnificativ în tratamentul chirurgical al acestor leziuni Primul raport cu privire la glioamele trunchiului cerebral la adult a fost întocmit de White în 1963. În țara noastră prima comunicare asupra abordului direct al tumorilor de trunchi cerebral a fost făcută în 1998, la Conferința națională a Societății Române de Neurochirurgie de către autorul principal
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
iar în T2 apar discret hiperintense, cu captare variabilă de gadolinium și fără implicare prognostică. Epicentrul acestor leziuni e situat, obișnuit, la nivelul punții, extensiile rostrale sau caudale nefiind însă rar întâlnite (fig. 4.190) [9,10]. În mod curent glioamele difuze sunt reprezentate de astrocitoame fibrilare maligne (grad III, IV). Specificitatea diagnosticului MRI a glioamelor difuze de trunchi cerebral a fost studiată de Albright și colab. în 1993, aceștia concluzionând că, majoritatea biopsiilor diagnostice nu iși găsesc rostul, datorită faptului
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
redusă de infiltrare; au aparență exofitică, deplasând bulbul rostral, în timp ce măduva cervicală superioară capătă un aspect balonizat [15-17]. Prezentarea clinică. Glioamele trunchiului cerebral au adeseori un debut insidios și manifestarea clinică este în linii generală determinată de localizarea specifică a gliomului, durata instalării simptomelor de la debut până la diagnostic variind între 2 și 10 luni. În majoritatea cazurilor se manifestă prin tulburări de mers și sindroame de nervi cranieni, diplopie, deficite motorii focale, cefalee, vărsături, parestezii și pareze faciale, tinnitus, vertij. La
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
se manifestă prin tulburări de mers și sindroame de nervi cranieni, diplopie, deficite motorii focale, cefalee, vărsături, parestezii și pareze faciale, tinnitus, vertij. La sugarii și copiii mici cu deficiențe ale dezvoltării staturoponderale, trebuie luat în considerare ca diagnostic diferențial gliomul pontin. Apariția unor tulburări de convergență sau pareza 291 privirii verticale denotă o localizare mezencefalică dorsală. Pareza facială, strabismul intern, asociate cu deficite motorii contralaterale denotă o localizare mai probabil pontină, în timp ce tulburările de deglutiție, vocea nazonată, torticolisul sunt mai
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
IV de către expansiunea dorsală, tracționării meningelui din jur sau arterei bazilare [7,8]. Diagnosticul diferențial al leziunilor infiltrative de trunchi cerebral se limitează la câteva afecțiuni: histiocitoza, granulomul TB, encefalitele autoimune postvirale, cisticercoza. Scleroza multiplă este dificil de diferențiat de glioamele de trunchi datorită modalității de debut și manifestare clinică, similare cu a acestora, în elucidarea diagnosticului o pondere importantă constituind-o studiul potențialelor evocate somatosenzorial sau vizual, examenul MRI și examenul LCR [1]. Diagnosticul imagistic Examinarea RMN rămâne examinarea de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
II (80% din astrocitoamele difuze la adult) [18], drenajul reprezintă singura opțiune terapeutică, având în vedere evoluția lor de lungă durată, stabilitatea clinică și imagistică, precum și remisiunea imagistică așa cum a fost documentată în câteva cazuri [19,20]. Biopsia stereotaxică. În glioamele difuze opinia majorității autorilor este de abținere de la biopsie stereotactică, diagnosticul imagistic fiind concludent iar materialul bioptic obținut putând să nu fie sugestiv pentru întraga leziune. În ceea ce privește leziunile focale, biopsia stereotactică are indicație doar pentru leziunile profunde (medio 292 pontine
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
exterior, semne cerebeloase, prin manopere chirurgicale agresive, infecții locale, meningite,respectiv mutism cerebelos care se manifestă în mod tipic între zilele 1-4 la pacienți care imediat postoperator nu prezentau nici o deficiență de vorbire [1]. Prognostic. Durata medie de supraviețuire în glioamele difuze la copil este de un an. Prognosticul este influențat favorabil de: 1) Neurofibromatoză; 2) Simptomatologie prezentă cu cel 294 puțin 12 luni anterior diagnosticului pozitiv; 3) Formele exofitice; 4) Tablou clinic sugestiv pentru tumoră cu grad redus de malignitate
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
măduvei. O varietate de alte leziuni pot apare la acest nivel ca tumori incluzionale și chistice, lipoame, tumori din teaca nervilor, melanocitoame dar sunt extrem de rare [9]. Tumorile gliale ale JCV și măduvei cervicale superioare se comportă mai mult ca glioamele spinale decât ca tradiționalele glioame de trunchi cerebral. Astrocitoamele și ependimoamele se preteză la rezecție chirurgicală cu rezultate bune postoperatorii. Extensia rezecției se corelează cu evoluția pe termen lung și radioterapia nu este adecvată ca modalitate primară de terapie. Pentru
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
anul 1938 Naffziger a extins rezecția osoasă, care interesa nu numai tavanul orbitei ci și peretele lateral și marginea supraorbitală. În anul 1842, Hegmann scrie o teză de doctorat despre neuroamele nervului optic. Dott și Meighan, în 1933, propun, în glioamele de nerv optic, un abord 307 mixt anterior și superior transfrontal, prin enucleație standard pe cale anterioară, urmată de secționarea transfrontală a nervului optic la nivelul chiasmei optice. În anul 1941, Walter Dandy publică un articol de referință în care consideră
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
sau poate apare datorită enoftalmiei contralaterale postoperatorii. Dislocarea globului ocular este caracteristică tumorilor extraconale. Poate fi transversală sau verticală. Direcția de deplasare a globului ocular este opusă localizării procesului expansiv (fig. 4.218). Dislocarea unilatareală inferolaterală a globului ocular drept. Gliom de nerv optic drept. Palparea orbitelor permite, uneori, evidențierea porțiunii tumorii extinse în orbita anterioară precum și aprecierea aproximativă a presiunii intraorbitale. Acuitatea vizuală este extrem de importantă. Poate fi nemodificată mult timp în evoluția unei tumori intraorbitale primare. Poate scădea precoce
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
limite, la procesele expansive cu dezvoltare lentă. În aceste cazuri diplopia se poate accentua, paradoxal, după ablarea tumorii și revenirea globului ocular dislocat în poziția sa normală. Câmpul vizual element deosebit de important de diagnostic, în special în tumorile nervului optic, gliomul sau meningiomul de nerv optic sau tumorile căilor vizuale. Permite aprecierea obiectivă a evoluției postoperatorii, cu importanță în evaluarea medico legală. Motilitatea globului ocular este, adeseori, modificată în tumorile de orbită. Se poate datora efectului mecanic de limitare a deplasării
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
polului posterior, asociată, de regulă, cu hiperemie și elevarea discului optic, pot apare în tumorile joncțiunii globului ocular cu nervul optic. Paloarea papilară este asociată cu exoftalmie în meningiomul de nerv optic în timp ce paloarea papilară în absența exoftalmiei sugerează un gliom de nerv optic. Shunt-uri optociliare pe fond de paloare papilară pot apare în meningiomul intraorbital primar. Vase retiniene dilatate și tortuoase indică modificări de circulație intraorbitală, secundare proceselor expansive. EXAMENUL NEUROOFTALMOLOGIC ȘI DE LABORATOR ÎN TUMORILE ORBITALE [18,19] Determinarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]