481 matches
-
auzi are legătură cu superproducțiile aburului ieșit din canale aburul repezit ca o floare fantastică să devoreze iarna foșnetul ăsta nu te-a părăsit niciodată se lărgesc luminile peronului subteran zgomotul pașilor crește spre uși când bucățile mari de sticlă glisează zgomotos e numai o umbră sonoră sub respirația aproape imperceptibilă prezentă vezi auzi simți gândurile futute Precul e un trotuar jupuit o dată cu distanța pașii îți consumă ceea ce cărțile numesc suflet micile chipuri în care ți-ai înfășurat corpul lasă în
corpuri românești by Răzvan Țupa () [Corola-journal/Imaginative/11402_a_12727]
-
al bolții pe care se sprijină neîntrerupt lumea lor interioară. Între suferință și speranță, s-au așternut frumusețea și înțelesul adânc al cuvântului care a făcut legătura între universul vieții înconjurătoare și sinele lor. Din multe poezii, se simte cum glisează spre o lume numai de ei cunoscută. „Trăiesc/ de azi pe mâine,/ cu câte o poezie, la cină, și câteva semne/ de punctuație/ în cană”, așa cum mărturisește Al Francisc în poezia "Viața". „Viața mă învață zi de zi/ cum să
LUMINA SINELUI NOSTRU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380803_a_382132]
-
Și tot această pasiune i-a aspirat întreaga disponibilitate prospectivă, care a fost astfel arondată Centrului de Muzică Medievală din Paris. Véronique Roire este de formație actriță, absolventă a Conservatorului Național de Artă Dramatică din Lyon. Cu timpul însă a glisat înspre teatrul muzical și de aici, sub îndrumarea lui Pierre Marvaut, Glenn Chambers, Richard Miller și Benoit Ami, a făcut pașii decisivi către slujirea statornică a polifoniei vocale medievale și renascentiste. "Joie, douleur, recueillement ou exaltation, la musique et les
De dor și inimă albastră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10261_a_11586]
-
această carte unui prezumtiv cititor pentru a i-o recomandă? Lucrarea este structurată din perspectiva metodologica a filosofului, dar are în mod cert o trimitere consistentă la științele politice, în care autoarea lucrează de ceva vreme. Prin natura temei, textul glisează în zona literaturii, așa încât el poate fi citit de un public mult mai larg decât cel arondat filosofiei și teoriei politice. Stilistic, este o carte scrisă cu sensibilitate, rafinament și elegantă. Este o carte în care abundență informației nu descurajează
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
sa diurnă, obișnuită, cam agitată după 1989, pe atât de centrată și focalizată este experiența lui poetică. Apropierile de modelul texistenței postmoderne nu ating, prin urmare, miezul tare al creației sale. În pofida biografismului, a prozaismului jucat și afișat, a hiperrealismului glisând către fantastic, nu regăsim acea multiplicitate schizofrenică a subiectului și evantaiul de posibilități alternativ-imaginare deschise de ea. Valorile poeziei lui Mircea Dinescu sunt unele tari, relativismul fiind ca și absent. De aici, probabil, și tonalitatea versurilor, laolaltă cu modul decis
Elegii de când era mai tânăr (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10639_a_11964]
-
uleiului culorile de apă, în speță, tempera cu ou, tocmai din această pricină. Spre deosebire de tînăra tehnică a uleiului, fastuoasă și volubilă prin însăși materialitatea sa, tempera cu ou are o sonoritate stinsă, o suprafață caldă, absorbantă și atemporală. Lumina nu glisează pe suprafața pictată cu tempera, așa cum se întîmplă în cazul uleiului, nu se răsfrînge doar pe acea peliculă exterioară, pe care o părăsește apoi tot atît de subit, pe cît de spontan a și apărut, ci se interiorizează, se insinuează
Florin Mitroi (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10082_a_11407]
-
încearcă să se salveze piere, cine se dăruiește se salvează" constituie argumentul unei pelicule de mare virtuozitate datorate lui Bernardo Bertolucci, care a fost inspirat de scenariul soției sale Clare People, care la rîndu-i a preluat subiectul de la James Lasdun. Glisînd din inimă unei țări africane sub dictatură în inima unei Rome pitoresc cosmopolizată, Asediu armonizează incompatibilități afro-europene într-o orchestrare de subtil rafinament: iubirea imposibilă dintre o senzuala medicinista de culoare și un excentric pianist englez. O poveste cu un
Zilele filmului italian by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17851_a_19176]
-
Apollodor, volumul lui Gheorghe Pârja în dialog deschis cu Adam Puslojic despre Nichita Stănescu și alți poeți din lume (Editură DU Style, Buc., 1998). La prima vedere, numai cu zîmbetul suspiciunii și cu ușoară plictiseală de la mesele prea îmbelșugate, lesne glisînd în indiferență poate fi primită această carte patetica încă din titlu. O atît de insistența exhibare de sentimente cîtă există aici ar părea natural să îndepărteze un cititor mai rece. Iar dacă, în plus, acest cititor, lipsit de apetentele idolatre
Poeti prieteni by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17891_a_19216]
-
Amandine sau cele două grădini" sau "Giulgiurile Veronicăi", cea a anecdotei-pildă, succintă și ironică, precum "Mătușa Crăciun", apoi cea a nuvelei elaborate, cu evoluție spectaculoasă și minuțios construită, "Cocoșul sălbatic", "Tristan Vox", sau "Refugiul Menuet", și, în fine, povestirile care glisează între categorii, nu neapărat pentru că prin complexitatea sau farmecul lor inefabil ar sfida o clasificare, ci mai curînd pentru că au o certă inconsistență, o ezitare de concept și de temperament narativ, care le face imprevizibile pînă la limita confuziei. Se
Povestitorul singuratic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17417_a_18742]
-
făcut cu discreție și competența. Deși formația teoretică a autorului e bine deghizata, ascunsă în subtext, tocmai ea conferă siguranță în manevrarea unei intrigi permanent irigate de realitatea cea mai frusta. Numai că această realitate, conform incontrolabilelor legi ale vieții, glisează spre reverie sau spre șoc, spre extaz sau spre agonie. Acasă este, de fapt, un imn subliminal adus legăturii afective cu spațiul în care ne-am născut și am crescut. Întâmplările se derulează pe timpul sălbaticelor demolări din anii '80. Personal
Douã romane by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/17449_a_18774]
-
și metaforă. Nimic nu pare improvizat; Grigore Ilisei își scrie notele de călătorie în doi tîmpi: unul al fixării primelor impresii, cel de-al doilea - al elaborării - este, totodată, al verificărilor, al construcției în orizontul literaturii: aide-mémoire, la început, textul glisează încet dar sigur în povestire. Comparația este figură de stil cea mai frecventă, poate și pentru că, în chip evident, rămîne cea mai adecvată acestui tip de text unde autorul și cititorul caută reperul, fie geografic, fie pur și simplu de
Voluptatea povestitorului by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17535_a_18860]
-
sub degetele lui Chopin. O confirmă zeci de mărturii. Unele observa că debutul unui concert era, mereu, o instalare în climatul favorabil, cateva extrase din "Clavecinul bine temperat" de Johann Sebastian Bach iar finalul a totdeauna a un singur deget glisând pe clape într-o traiectorie rapidă intens sonoră la început, pierdută încet, încet în liniște. Între acești doi poli, rigoare clasică (structura, forma) și plutire mistuita în nimic, în fond resorbitie a duratei, stă întreaga opera a lui Chopin. În
Moartea calului alb by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17559_a_18884]
-
Premiului Nobel pentru pace, simbol al disidenței poloneze și figură marcantă în economia simbolică a mișcărilor antitotalitare. Regizorul încearcă să recupereze tocmai naturalețea personajului, o naturalețe care are în ea ceva frust, părți nedizlocate cultural dintr- un monolit, o directețe glisând spre brutalitate, reprimată abia în ultimul moment, un fel de viclenie, de instinct educat al pericolului și oportunității care relevă charisma sa de lider. Electricianul reclamă absența oricărui complex de inferioritate în fața intelectualilor și o face nu o dată pentru ca faptul
Minunatul Lech Walesa by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2509_a_3834]
-
angajează un dialog tulburător, prin opoziție, cu multe din studiile cărții. Evocarea studioasă a lor ar putea, fără îndoială, deschide un dialog care să dea noi temeiuri vechii discuții: dacă faptul de a păstra în memorie evenimentul obiectiv al trecutului glisează spre păstrarea sa doar exemplară, poate că acest proces angajează un tip de uitare de sine care este chiar condiția accesului spre celălalt.
Cine uită și cine există by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2555_a_3880]
-
sînt percepuți mai ales ca zonă a efortului, nu ca un organ precis determinat. Explicația construcției cu toți ar putea sta și în contaminare: cum din rărunchi înseamnă din toate puterile, echivalența sintagmelor ar fi permis ca determinantul ultimei să gliseze spre prima, chiar dacă, din motive etimologice, nu-și avea locul acolo. Există cel puțin încă o evoluție semantico-lexicală foarte asemănătoare: cea ilustrată de perechea sinonimică bojoci - plămîni, alcătuită tot dintr-o denumire populară și dintr-una standard a unor organe
"Din toți rărunchii"; "din toți bojocii" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16931_a_18256]
-
cărui ochi tulburați percepem lumea din jur, ci pentru că Lowry (un alcoolic el însuși, se pare) scrie o proză ciudat de coerentă și dezorganizată totodată. Fraze care par să-și urmeze netulburate o logică aparte, lungi și abundente în adjective, glisînd ușor de la o perspectivă pronominală la alta, chiar și atunci cînd vocea rămîne a unuia și aceluiași personaj. Eroul este un oarecare Geoffrey Firmin, zis Consulul, prins la o răscruce a vieții sale, de unde își contemplă eșecul căsătoriei și își
Alcoolul ca substanță metafizică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17115_a_18440]
-
comedie. Era în intenția lui Tolstoi să amestece registrele. Actorul e patetic, dar și comic; măsoară exact trecerea de la gravitate la farsă; în prăbușire, găsește mereu cuvinte sau gesturi spirituale care amintesc de condiția lui de om citit, de intelectual; glisînd astfel între atitudini sufletești opuse, nu pierde niciodată pasul, nu face să scadă tensiunea, e intens, arzător, teribil. Lucru cu atît mai remarcabil, cu cît la noi nu se mai joacă demult teatru realist și actorii au uitat să fie
Singur printre actori by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16236_a_17561]
-
martorilor colaterali și ale istoricilor invitați lasă, uneori, impresia de lipsă de relief și de plasticitate, un aer de terna prolixitate planează asupra unor porțiuni). Dar, dincolo de toate, Strumă fascinează prin formidabilă substanță (umană, ficționară, filosofica) a poveștii. După ce aparatul glisează peste sutele de nume săpate în piatră ale celor morți pe Strumă, îl vedem pe unicul supraviețuitor - pe atunci un băiețandru brunet, surîzător, cu ochi vii, acum un bătrîn și distins om de afaceri britanic - rostind, cu o tristețe blîndă
DESTINUL "STRUMATIC" by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16513_a_17838]
-
în care fosforescența claselor marginale jubilează în pagină, descoperim în Proorocii Ierusalimului un roman ce sângerează apocaliptic, zguduitor. Astfel, scepticismul este înlăturat pentru a face loc poftei plastice, ne găsim captivi împreună cu personajele în propria lor viată, în care totul glisează de la grotesc la sublim, înainte și înapoi, până la anihilarea aproape completă a reperelor. Dincolo de natura compozițională a acestui roman ( un stil indirect liber, pentru a fi în conformitate cu exegeții), sau de anvergura determinării erotice și de identitate, este imposibil să nu
Profeți mincinoși by Ioana Crișan () [Corola-journal/Journalistic/11899_a_13224]
-
aplicație pe soluțiile găsite de Tarkovski, Scorsese și Kieslovski, pînă la relațiile de cuplu, angoasele scriitorului în fața colii albe sau criza lecturii în lumea contemporană. Oarecum paradoxal, deși pare atins de o boală gravă care îl face în permanență să gliseze dintr-un plan într-altul (aflăm într-un loc că, în psihiatrie, "femeia visurilor" este expresia utilizată pentru a defini un atac de panică), Thomas realizează analize punctuale cît se poate de coerente. De altfel, pentru a spori starea de
Cartea sau filmul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11996_a_13321]
-
Aachen și Lübeck (Germania), la Opera Națională din București, și la Filarmonica „George Enescu” din Capitală. Publică, între timp, în diverse publicații poezie. Versul său se recomandă printr-o bună stăpânire a prozodiei, are și curajul de a inova, tematic glisând între atitudini patriotice și virulență socială. A colaborat cu toate Operele din țară ca solist în spectacole. A făcut turnee artistice în: Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, Italia, Germania, Anglia. A cântat cele mai grele roluri de tenor spinto-dramatic. Repertoriul său cuprinde
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382673_a_384002]
-
prin contrapunctul sapiețialfilosofic al lui Seligman, personajul raisonneur, ci și prin comicul uriaș al sexului cu o inestimabilă sursă decameronică trecută prin filtrul unui Milan Kundera. Von Trier construiește aceste ricoșeuri ironice și o mulțime de nuanțe în care drama glisează în melodramă și aceasta în parodie pentru ca tragicul să se difuzeze apoi subtil în țesutul întâmplărilor. Joe asistă neputincioasă la agonia tatălui ei (Christian Slater) consumând partide de sex cu diverșii asistenți și infirmieri în spălătorii sau promiscue rezerve de
Melanconimfomania by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2805_a_4130]
-
reprezentație exterioară. Spectacolul, cu tot cu protagonist și recuzită, alcătuită din elemente aparent comune, pe măsură ce jocul prinde amploare, se mută din golul halucinant al scenei, în golul nostru interior, umplândul pentru câtva timp cu un conținut ambiguu. Oricine poate deveni orice. Sentimentele glisează, se încolăcesc unele peste altele, alcătuind un ghem asemănător cu un cuib de șerpi, aflat în perioada rutului. Contemplând spectacolul, simțim cum ne trec fiori reci pe șira spinării. Fugar ne punem întrebarea: oare aceștia suntem noi?! Acestea sunt sentimentele
Mălăele, omul orchestră by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2726_a_4051]
-
șapte nebuni e o operă de maestru nu doar pentru pionieratul lingvistic și pentru abordarea unei tematici curajoase la vremea ei, ci și pentru jocul perspectivelor și al vocilor narative. Romanul începe ca o relatare obiectivă, la persoana a treia, glisează apoi spre o perspectivă internă, prin discursul indirect liber, pentru ca după o sută de pagini să dăm de o notă a „comentatorului”, care-și asumă o voce auctorială, și care anunță că o altă parte a aventurile lui Erdosain va
Din pricina angoasei by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2640_a_3965]
-
bucurii, punând lacrimi lângă zâmbet, punând zâmbet lângă plâns“. Cartea are două părți, fiecare cuprinzând capitole cu anumite denumiri, din care nu lipsește cuvântul „insulă”, acel întreg înconjurat de o altă formă a întregului, caracterizat printr- o specificitate proprie. Romanul glisează între poemul prozodic și proza poematică cu elemente din marginea fabulației; se deschide cu un moment al nașterii autorului asistată de cele trei Sorți: Zâna Sorții, a Dragostei și a Sănătății. Descoperim în paginile cărții un amestec subtil de inteligență
MIRCEA PAVEL MORARIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378236_a_379565]