75 matches
-
celebră/ conținutul său e un fiasco acoperit de pleoapa nevederii (...) partitura e în cheia sol. cheia victoriei/ ai pierdut majorul/ chiar și gongul final/ o ghioagă în gong/ nu știi să scoți din sunet poemul.” (Experiment cu marionetă). Printr-un glissando, o alunecare dintr-o tonalitate în alta, poeta își transferă, în bună tradiție metafizică, sentimentele într-un plan mai înalt. „M-am obișnuit să-mi torni poemele/ la cafeaua de dimineață/ sunt ca aburul bărbatului din mine/ căruia niciodată nu
CELE OPT NOTE ALE GAMEI de GRETE TARTLER în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366122_a_367451]
-
Regia: Mircea Daneliuc de Liviu Florian Jianu Privesc filmul “Glissando” și dincolo de povestea vieții lui Teodorescu, mă gândesc că lumea este un ospiciu. Fie că societatea se numește moșiereasca, burgheza, fascista, comunistă, capitalista sau alt nume sub care își va escamota delirul. Cazinoul, cu mese de ruletă sau cărți, la
“GLISSANDO” : CRONICĂ DE FILM () [Corola-blog/BlogPost/339348_a_340677]
-
-i/ ochii-n lacrimi ce-l sărută./ să-i șoptești ușor, ușor.../albastrului din ochii lui/ doru-n taină, trecător/ ca soarele în asfințit./ albastru-n geana cuvântului/ și-n zborul de albatros.../ pe lângă frunza mesteacănului/ și-n regalul crin frumos!”.(Glissando) Constanța Abălașei-Donosă se regăsește în albastrul cristalin al cerului care-i mângâie simțurile și din a cărui geană își împletește cununi de vise. Un dor adânc îi copleșește sufletul pictând pe visele sale cu iubire :” din geana cerului albastră/ cununi
CONSTANŢA ABĂLAŞEI-DONOSĂ SI CULOAREA CUVÂNTULUI ÎNVEŞNICIT de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381946_a_383275]
-
multă grație îți place să te strecori printre ei lunecând și infiorându-le mădularele cu-atingerea de satin a sânilor tăi dezgoliți că un prânz. Ai grijă, în spectrul luminii care strălucește acolo e o culoare lipsa, iubito și sunetele, în glissando, de la re până la și bemol se preling fără să treacă și prin diezul lui fă. Ceață care va împresoară miroase a crin sau a cadavru - depinde cu care dintre nări o adulmeci. Și crede-mă, cu ochii mei am văzut
TAIJITU de RAUL BAZ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347472_a_348801]
-
categoria de rînd, e-o limbă atît de precipitată, atît de mîncătoare de sunete, încît percep gîngureala celor doi lagunari ca producîndu-se între, știu eu... japonezi, tailandezi, coreeni. Pe Strada Nuova, în schimb, prăvăliașii, între ei, schimbă vorbe doar în glissando-uri de operetă, cu epurarea cvasi-completă a consoanelor. Italiana lui Montale? Da, rar. Cînd, iată, rasat-frumoasa și eleganta asta venețiană ca o altă Eleonora Duse ieșind din Teatrul La Fenice, e condusă, temperat-colocvial, de ireproșabilul venețian. 29 iunie Spiritul gregar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
CL, 1988, 8; Al. Dobrescu, Întâlnirea cu literatura, VTRA, 1988, 9; Ioan Holban, Sunt necesare reeditările?, CL, 1996, 5; Micu, Ist. lit., 487-488; Popa, Ist. lit., II, 893; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 401-402; Dicț. scriit. rom., IV, 471-473; Ioan Holban, Glissando (Corneliu Ștefanache - 70), DL, 2003, 51; Cassian Maria Spiridon, „Memoria mă ajută să uit cât mai puțin și să iert cât mai mult” (interviu cu Corneliu Ștefanache), CL, 2003, 12. O.S.
STEFANACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289900_a_291229]
-
unui romancier agreat de regimul comunist, precum cea a "fantasticului interior", a fost împinsă prin urmare într-un nemeritat con de umbră. În aceste condiții, ecranizarea nuvelei, convertita de talentatul regizor Mircea Daneliuc într-o ficțiune cinematografică subversiva, semnificativ intitulată Glissando, a putut constitui, în felul ei, o revanșa. Din păcate, însă, puținii comentatori de astăzi care se referă la calitățile ori, dimpotrivă, limitele acestei pelicule acordă atenție acestui detaliu semnificativ pentru dialectica raportului dintre ficțiunea literară și transfigurarea ei cinematografică
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
aspectul este eludat cu totul. A se vedea, din această perspectivă, nu numai analiza lui Cristian Tudor Popescu din Filmul surd în România muta. Politică și propagandă în filmul românesc de ficțiune, ci și notația mai mult decat lapidara despre Glissando dintr-O scurtă istorie a filmului românesc. A short history of Romanian Cinema; autorul acesteia, Marian Tutui, exilează filmul care ne interesează la capătul unei enumerări despre notele definitorii ale stilului regizoral Mircea Daneliuc: "Regizori că Dan Pita și Mircea
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
pot observa obsesia autenticității (1978, Cursa, 1980, Proba de microfon, 1988, Iacob) și sarcasmul (1984, Glissando)12". În varianta în care alege să ignore această eticheta de-a dreptul injusta, un pasionat de ficțiuni cinematografice autohtone poate descoperi, în acest Glissando din 1984, cu mult mai mult decat "ecranizarea" unui text "de epocă". Scenaristul, nimeni altul decât regizorul Mircea Daneliuc, recunoaște de altfel de la inceput faptul că și-a asumat extrem de multe libertăți față de text, din moment ce își avertizează ab initio spectatorul
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
rețetei interbelice a literaturii de consum, dar și a entuziasmului mitologizant fără egal cu care ideologia comunistă s-a înfruptat dintr-o serie întreagă de texte teziste inferioare estetic, considerate însă net superioare axiologic. Chiar și în prima parte din Glissando, acolo unde pretextul literar pare încă destul de prezent, povestea inițială din Omul din vis este de altfel complicată cu personaje noi și istorii colaterale celei de fond. A se vedea, spre exemplu: ambigua relație a lui Theodorescu cu soția lui
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
nu mai puțin coșmaresc, între o viață asfixianta și o moarte egal sufocanta, în sfârșit, între o istorie agonica și o alta, identic deliranta. Dintre comentatorii recenți ai filmului, doar Cristian Tudor Popescu a observat, destul de exact, finalitatea acestui perpetuu glissando: "Sensul filmului nu poate să stea în povestea plină de clișee a tribulațiilor sentimentale și pieirii unui trișor de cazinou, narata neatașant pentru spectator. În prima parte, s-ar putea spune ca Daneliuc încearcă un tablou al existenței burghezo-moșierești interbelice
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
a oferit-o Omul din vis (imixtiunea visului în viață, cuplul straniu, dublul că materializare a Sinelui ș.c.l.) i-a oferit, finalmente, regizorului exact pastă narativa care îi trebuia. Și, din fericire pentru Cezar Petrescu, prin excepționalul sau Glissando Mircea Daneliuc i-a întors cu asupra de măsură serviciul. Omul din vis mai trăiește, astăzi, în primul rând datorită indelebilei sale "ecranizări". Căci raportul axiologic cu totul inechitabil dintre Glissando și Omul din vis ilustrează, la rigoare, situația atât
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Și, din fericire pentru Cezar Petrescu, prin excepționalul sau Glissando Mircea Daneliuc i-a întors cu asupra de măsură serviciul. Omul din vis mai trăiește, astăzi, în primul rând datorită indelebilei sale "ecranizări". Căci raportul axiologic cu totul inechitabil dintre Glissando și Omul din vis ilustrează, la rigoare, situația atât de rară în care filmul bate cartea, si nu invers... Bibliografie esențială 1) Petrescu, Cezar, Nuvele, Ediție îngrijita de Mihai Gafița, Editura Minerva, București, 1978. 2) Bălu, Ion, Cezar Petrescu, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
sunete fundamentale (±) glissando Proceduri de emisie: ord., nazal, gutural, murmurat, îngânat, șoptit, șuierat, rulat. B. sunete armonice (±) glissando Proceduri de emisie: ord., nazal, gutural, murmurat, îngânat C. Emisii speciale (±) glissando Sprechstimme: ord., nazal, gutural, murmurat, îngânat D. Emisii speciale non glissando Vorbit (scandat, declamat): ord., nazal, gutural, murmurat, îngânat II. Emisii vocale fără vibrația larinxului I.Emisii instrumentale (±) glissando A. sunete fundamentale B. Sunete armonice Proceduri de emisie: idem A. C.Emisii speciale II. Emisii instrumentale non gliss. D.efecte percutante
Logica lumilor posibile(XVII). Ideofonie(PHTORA IV) by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/83652_a_84977]
-
Cătălin Bucerzan, Georgeta Radu, Roman Vlad) de Mihaela Vosganian, pătrundem în lumea sacru-profană cu care ne-a obișnuit compozitoarea. Întregul demers se bazează pe cumularea unor motive de bocet, ritmuri dionisiace, venite parcă din Sacre de Stravinski, și translări, prin glissando, în zonele extrem-orientale, acolo unde măștile și tatuajele făceau parte din ceremonialele uzuale. Dansatoarea și coregrafa Liliana Iorgulescu a întruchipat un astfel de personaj. Acoperită din cap până în picioare cu un veștmânt confecționat din hârtie imprimată cu propriul chip multiplicat
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
zi înainte, în aceeași Aulă. Tânărul și ingeniosul instrumentist a exemplificat, luând ca reper propria- i muzică, Transformations (Transformări), o modalitate inedită de emitere a sunetelor, fie prin dozarea intensității cu care se apasă degetele pe corzile simple, duble, în glissando, ori prin utilizarea neconvențională a tehnicii de arcuș, astfel încât rezultatul obținut de pildă din multitudinea armonicelor formate în zona călușului, prin flageolete, să aibă atributele unui spațiu sonor tridimensional. Un experiment demn de reținut, ca și interpretările trompetistului Sergiu Cârstea
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
acest opus i-a transformat pe cei patru în adevărați prestidigitatori! În special Diana Moș - personajul principal - a confiscat orice elogiu posibil la adresa ei! De la salturi intervalice halucinante, la flageolete plasate în cele mai neconvenționale porțiuni ale viorii, de la glissando-uri la sunete liniare, vocalize și tehnici de arcuș imposibile, care necesitau treceri rapide de la unele la altele, totul s-a petrecut într-o goană aiuritoare, care a ținut întreaga asistență cu sufletul la gură. Ce s-ar mai putea
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
care a continuat să capete amploare până când eforturile literare ale victimelor directe ale regimului comunist au fost preluate de statul român. Odată ce, în 2006, președintele României a comisionat un raport de condamnare a regimului comunist, statul român a inițiat un glissando de la strategia evitaționistă la o strategie de confruntare fățișă a trecutului comunist. Opțiunea pe care s-a mers a fost "luarea în stăpânire" a trecutului comunist prin supunerea acestei perioade unui proces de criminalizare, judecare și în cele din urmă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Mircea Daneliuc nu va mai realiza nici un film de actualitate realist, nici măcar după 1989, când primul său film în libertate este A unsprezecea poruncă, parabolic, metaforic, filosofic până la plictiseală. Totuși, el mai înregistrează o coliziune cu Secția Propagandă în cazul Glissando (1984). Partidul Comunist Român, Comitetul municipal București Nota Privind discuțiile purtate cu Mircea Danieliuc, regizor de film În luna iunie a.c. Mircea Danieliuc, regizor de film liber profesionist, a depus carnetul de partid la organizația de bază din care făcea
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
a lui N. Ceaușescu. Practic însă, se poate afirma că propaganda ceaușistă prin cinema a luat sfârșit cu mai bine de doi ani înainte de sângerosul sfârșit al regimului. Studii de caz Ediție specială (1978), Probă de microfon (1980), Croaziera (1981), Glissando (1984) sau Ilegalism, realism, metaforită Mircea Daneliuc e un caz cu totul special în raport cu propaganda regimului comunist în cinematograful de ficțiune. Al doilea lungmetraj al său, Ediție specială (1978), se înscrie în aria de subiect propagandistic, clasicizat deja în 1980
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
tinerești care cântă „Și-altădată, și-altădată/ O s-o facem și mai, și mai lată...”. Presimțirea Revoluției din ’89 țâșnește din ecran. De ce nu a fost interzis acest film, cu mult mai explicit antiregim decât Faleze de nisip sau decât Glissando, al aceluiași Daneliuc ? O explicație poate fi supapa montată în monologul zbierat al directorului împotriva lui Proca : „Asta-i mentalitate din anii ’50 ! O spun cu toată responsabilitatea, e mentalitate din anii ’50 ! Dacă ești depășit, du-te acasă !”. Personajul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
ne găsim în plină revoluție tehnico‑științifică, noua lozincă a propagandei de partid. Culturnicii pot răsufla ușurați - Proca e dintre cei „vechi”, nu e un produs al epocii Ceaușescu. O cotitură neașteptată se produce în evoluția regizorului Mircea Daneliuc odată cu Glissando (1984). Renunțând la domeniul filmului realist de actualitate, slab reprezentat în filmul românesc, pe care îl îmbogățise cu trei pelicule remarcabile - Cursa, Probă de microfon și Croaziera -, Daneliuc se afundă în oniric, metaforic, alegoric, baroc. Spațiul-timp din Glissando e o
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Daneliuc odată cu Glissando (1984). Renunțând la domeniul filmului realist de actualitate, slab reprezentat în filmul românesc, pe care îl îmbogățise cu trei pelicule remarcabile - Cursa, Probă de microfon și Croaziera -, Daneliuc se afundă în oniric, metaforic, alegoric, baroc. Spațiul-timp din Glissando e o pseudo-Românie a anilor ’30, un univers oscilând la granița visului. Sensul fimului nu poate să stea în povestea plină de clișee a tribulațiilor sentimentale și pieirii unui trișor de cazinou, narată neatașant pentru spectator. În prima parte, s-
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
lui Iosif Demian și Petre Sălcudeanu. Ca și Reconsti‑ tuirea, O lacrimă de fată vorbește despre efectele dezumanizante pe care minciuna ideologică comunistă le poate avea la nivelul masei. Încă un film care merita interzis, mult mai mult decât fumistericul Glissando, de pildă. Concurs (1982) sau Băgarea în simboală Reluând structura scenaristică a Croazierei lui Daneliuc - un grup de tovarăși scoși din câmpul muncii și puși să execute o activitate turistic-sportivă -, Pița preschimbă croaziera pe Dunăre într- un concurs de orientare
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
râsete satisfăcute și chiar aplauze în sălile de cinema ale toamnei 1982, deloc pline însă la Concurs. Lumea nu s- a înghesuit să vadă pildele metaforic-antidictatoriale produse de Dan Pița, deși situația socială era deja gravă. Filmul pare, ca și Glissando al lui Daneliuc doi ani mai târziu, făcut cu speranța unor premii „politice” la festivalurile internaționale, nu pentru a cuceri publicul românesc. Concurs rămâne un exemplu de ratare artistică în încercarea de a face un film antipropagandă cu mijloacele pro
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]