191 matches
-
înțelegere a parametrilor specifici (procese, niveluri, canale) și pentru o mai eficientă intervenție în activitățile educativ‑recuperatorii. Teoria modelului gestalt‑ist (Hovck și Sherman, 1979; Winograd și Smith, 1989) evidențiază limitele perceptive în conturarea și integrarea „gestalt‑ului”, adică a globalității modelelor mentale, logice (asemenea unui copil care, din diverse motive, nu reușește să asambleze piesele disparate ale unui puzzle într‑o imagine integrală), din cauza unor dificultăți în: cunoașterea semnificației unui text sau mesaj, surprinderea ideii principale, asocierea cu experiențe informaționale
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
creșterea ocupării, asigurarea accesului la sistemul de asigurări sociale proporțional cu nivelul contribuțiilor la sistem (PNAinc, 2005, p. 3). Schimbare de sistem - Cătălin Zamfir Schimbare socială trebuie să ia în considerare două situații distincte: tentativa de schimbare a sistemului, în globalitatea sa, și schimbarea în sistem, a unei componente a sistemului. De multe ori, tentativele de schimbare socială sunt sursă de dezamăgiri. Schimbările realizate pot fi mult inferioare așteptărilor inițiale sau nu se produc deloc; iar când se produc, ele pot
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
masă, problema diversificării tipurilor de agenți educaționali. Pregătirea (perfecționarea) cadrelor didactice ca actori sociali ai procesului de învățământ, ca strategie și acțiune, devine o preocupare importantă a pedagogiei sociale. Deschiderea pedagogiei sociale rezultă din confruntarea cu „problematica lumii contemporane” - universalitatea, globalitatea, complexitatea, caracterul prioritar -, un set de întrebări de o deosebită gravitate adresate omului modern. În plină revoluție științifico-tehnică, omul contemporan este confruntat cu probleme ca: accelerarea progresului social; schimbări profunde în perfecționarea tehnicilor de cunoaștere și stăpânire a mediului de către
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
socială, economică și culturală echilibrată și independentă. Educația adulților vizează deci dezvoltarea tuturor rolurilor sociale pe care le poate interpreta orice individ uman: profesionale, familiale, civice, culturale, de loisir. Conceptul de educație a adulților are cinci caracteristici normative (Bhola, 1985): - globalitatea și continuitatea: pentru că se întinde de-a lungul întregii vieți, având un caracter de permanență, se mai utilizează sintagmele „educație continuă, recurentă” sau pentru „a doua șansă”; iar pentru că vizează progresul material și social, asumarea de responsabilități, UNESCO insistă asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
O operă anarhetipală este o operă În care scenariul a fost pulverizat Într-o nebuloasă de sens. Efectul pe care Îl produce această artă nu mai este unul de revelație, În sensul iluminării provocate de intuirea bruscă a operei În globalitatea ei, și nici unul, ca să folosesc un termen din vechea teorie aristotelică, de anagnoresis, recunoaștere. Influența pe care o exercită asupra publicului o asemenea artă, căreia nu i se aplică logica aristotelică a fizicii clasice, ci logica cuantică, de tip statistic
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
da un răspuns afirmativ cu valabilitate generală care să Întrunească validitatea experiențelor europene. Ideea că o cultură poate fi exclusiv civică, fără a avea o fundamentare etnică sau o contextualitate etnică definitorie, Îmi apare ca o proiecție utopică. Chiar dacă efectele globalității (și nu ale globalizării) culturale trebuie reevaluate continuu, consider că o percepție culturală de extracție etnică va dăinui, chiar datorită mijlocului de comunicare dat de limba națională. Aceasta va continua să fie vorbită, chiar În cadrul general al folosirii unei/unor
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
unica creditabilă (dacă după relevarea ficționalismului scrierilor istorice mai este creditabilă) și că În prezent există variante concurențiale ale unei comprehensiuni integratoare mai degrabă decât a uneia exclusiviste - ori, altfel spus, ale unei/unor ipoteze de hermeneutică culturală. În condițiile globalității culturale, se poate vorbi de un hegemonism cultural, dar, În același timp, nu se poate nega existența simultană a mai multor centre de iradiere culturală. Nivelarea culturală a americanizării de care se vorbea ca de o amenințare inconturnabilă imediat după
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
limite culturale În noile spații ale etno-peisajelor În care navigăm, cel puțin de o situare culturală, care să joace rolul unei reflecții hermeneutice, și nu o simplă duplicarea a realității complexe și compozite sub forma unor metode cantitative. În circumstanțele globalității culturale și ale globalizării economice și politice este greu să se susțină ideea unei centralități tari, ierarhice și structurante prin autoritatea ei nedezmințită. De aceea, cred că exemplul „modelului” românesc poate oferi o exemplificare a unui anarhetip cultural, nefiind singurul
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
chiar interiorul societății civile, a comportamentului cultural meritocratic, care de altfel nu s-a putut instala decât În condițiile instaurării treptate, nici acum certă, a unei culturi urbane. Drept urmare, continuitatea tranziției se impune. Cu atât mai mult cu cât demersul globalității culturale abia Începe să fie teoretizat, după ce a existat preocuparea evidentă pentru Întâietatea globalizării economice, politice și militare 1. Abia până când Încrederea socială se va reașeza sub o altă emblemă decât cea a etatismului paternalist, conceptul de muncă și cel
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
E o criză Între două situații liminare. Pe de o parte, modelele tari, structurale, sunt subminate de criticile antiesențialiste, iar pe de altă parte, proiecția lor intră În aria identității culturale, etnice, naționale. În tranziția de după Războiul Rece, În era globalității culturale, renașterea elementului local implică nevoia unei reprezentări a naționalului. Temeiurile diferențelor culturale sunt prezente și În proiectul integrării europene, deoarece Întrebarea despre felul reprezentării „modelelor” culturale naționale nu poate primi un răspuns la fel de unitar, precum cel de integrare politică
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
moștenită de la cei mai vechi presocratici. Pentru Epicur, care n-o spune în acești termeni, Platon gândește ca un Anaximandru sau ca un Xenofon, mai apropiați de o poetică decăt de o dialectică a evenimentelor... Propunerea fizică epicuriană oferă o globalitate conceptuală compactă: nu există loc pentru îndoială, interogație, inexplicabil sau neexplicat, din care s-ar putea hrăni religiosul, fantasma sau miturile. Nicio zonă de umbră genealogică a zeilor. Atomi și vid, mișcare, iată leitmotivul din care decurge totul. A ieși
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
activităților economice care sunt și pot fi cunoscute de om. Concept - idee generală care reflectă just realitatea. (Dicționarul Explicativ al Limbii Române) Global - care ia în seamă toate elementele unui ansamblu, care rezultă prin însumarea tuturor elementelor de același fel. Globalitate - redă limitele ordonării și reordonării lumii după principiul adversității, în sensul că lumea structurată pe acest principiu al concurenței are o multitudine de manifestări ca, de exemplu, exploatarea umană sub cele mai terifiante forme ideologice. Globalitatea are ca principiu de
GLOBALIZAREA Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
elementelor de același fel. Globalitate - redă limitele ordonării și reordonării lumii după principiul adversității, în sensul că lumea structurată pe acest principiu al concurenței are o multitudine de manifestări ca, de exemplu, exploatarea umană sub cele mai terifiante forme ideologice. Globalitatea are ca principiu de acțiune cooperarea interguvernamentală și acceptarea acelor soluții care respectă suveranitatea statului. Reacție - atitudine, manifestare ca răspuns la ceva; împotrivire politică și economică a claselor sociale în declin față de orice manifestare a progresului social; totalitatea celor care
GLOBALIZAREA Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
pe care o ocupă în cadrul problematicilor. Decupajul ei latent, prin atenția prioritară acordată categoriilor inferioare, absența aproape completă a studiilor etnologice ale nivelurilor ei superioare, ignorarea frecventă a straturilor ei de mijloc, arată la un alt nivel că întreprinderea în globalitatea și complexitatea ei pare aici oarecum eludată. Ancheta etnologică în întreprindere Aceste itinerarii hexagonale și "exotice" ne ajută să înțelegem, cât de dificile, sinuoase și mereu deviate sunt legăturile dintre etnologie și întreprindere. Anii optzeci pun în scenă fremătări care
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
funcție este delegată mai degrabă etnologilor lumii rurale care s-au specializat în etnografia denumită de "urgență" prin intermediul culegerii de tradiții orale. Spațiul muncii sau cartierele urbane sunt studiate tocmai pentru că sunt considerate locuri esențiale pentru înțelegerea societăților contemporane în globalitatea lor. Există deci o separare netă între etnologia din Franța și etnologia "exotică", chiar și atunci când terenurile de anchetă sau obiectele de studiu sunt similare. Acest clivaj are rațiuni de a fi instituționale; el nu are nicio justificare științifică. Există
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
teoriei atribuționale. Teoria atribuțională clasifică aceste convingeri despre starea de sănătate în atribuiri interne ("starea mi se datoreză") sau externe ("nu eu sunt responsabil de situația în care mă aflu, ci soarta, alții...etc") care variază în funcție de stabilitatea și/sau globalitatea lor. Atribuiri interne cu privire la cauza diabetului pot atrage după sine efecte emoționale negative datorate autoblamării, pe când atribuirile externe localizează cauza înafara persoanei (17). Una din caracteristicile acestor reprezentări, documentate în diferite medii culturale, este atribuirea bolii excesului de zahăr din
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
care ni se pare c... exprim... cel mai bine r...sturnarea complet... ce a afectat aceste diverse state, de la ieșirea de pe orbita sovietic... pîn... la intrarea lor În Uniunea European..., r...mine cel de „revoluție”, deoarece red... atît profunzimea și globalitatea schimb...rilor (economice, politice, sociale), cît și rapiditatea lor. Vocabula „revoluție” las... Ins... În afar... o alt... particularitate. Deși mutațiile au fost inițiate de populație sau, În orice caz, de elitele celor nou... ț...ri, ele au fost În schimb
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
care au plătit proiecte și acțiuni concrete ce detaliau obiective asumate 246. Statul și conducerile orașelor au vegheat asupra coerenței acțiunilor întreprinse în cele mai diverse domenii: producție, ocupare, locuire, educație, sănătate, prevenirea violenței, asigurarea securității urbane. Principiile au fost: globalitatea, integralitatea, transversalitatea (legătura inextricabilă între urban, social și economic), teritorialitatea (trecerea de la cartier la oraș și la intercomunalitate), contractualizarea (statul își păstrează prerogative, dar își asociază colectivitățile teritoriale), discriminarea pozitivă (politici în favoarea unor teritorii, a unor "zone prioritare")247. Istoricii
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
arhitecturii europene din mileniul al doilea �n limitele oferite de aceast? colec?ie exclude �n mod clar erudi?ia ?i exhaustivitatea. Pentru un asemenea proiect trebuie deci asumat un punct de vedere destul de distan?at pentru a �mbr??i?a globalitatea c�mpului istoric ?i geografic �n chestiune ?i pentru a da o imagine sintetic? a acestuia, care s? nu re?în? dec�ț con?inutul factual cel mai simptomatic. Doar cu aceast? condi?ie este posibil s? se fac? un
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ciclu al schimbărilor de mai multe ori pe parcursul existenței sale (profesii care au dispărut sau care s-au transformat radical, apariția altora noi, mișcările sociale, tranzițiile de la nivelul vieții personale, etc.). O altă caracteristică a schimbării în lumea modernă este globalitatea, depășirea granițelor naționale sau regionale, care se reflectă într-o globalizare la nivelul tuturor domeniilor, inclusiv al educației și al pieței forței de muncă. Realitatea unui astfel de curent care vizează internaționalizarea producției, noua diviziune internațională a muncii, noul mediu
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
constituțional și indiferentă față de orice relație de grup). M. Malița definește cele două concepte globalizare-identitate ca pe o pereche de antinomii inseparabile, distincte dar mereu împreună, într-o relație de "polaritate concordantă" (Malița, M., 199934). Noul câmp definit de globalitate/identitate introduce o dinamică neobișnuită în spațiul social prezent. Tendința unificatoare se pare că va putea fi atinsă datorită tehnologiei. Însă teama de uniformizare ascunde o reacție de apărare a identității, firească. Identitatea, rezultat în special al culturii, garantează păstrarea
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
largi, și anume cu „secvențele care explicau un eveniment” - în care naratorii atribuiau explicații unor situații din viața lor. Aceste secvențe au fost analizate în funcție de trei scale, bazate pe modelul lui Seligman privind stilurile atributive, și anume „internalitatea”, „stabilitatea” și „globalitatea”. Această metodă a dus la detectarea unor stiluri individuale de atribuire, bazate pe materiale narative bogate și variate, cum ar fi: citate din discursurile politice, transcrieri ale unor ședințe de terapie, jurnale și scrisori personale. Studiul lui McAdams, Hoffman, Mansfield
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
de schimbare, în virtutea unei strategii globale elaborate de către actorii sociali și implementate prin acțiunea acestora. Sociologia tranziției trebuie să fie mai degrabă o sociologie constructivă, care subordonează sociologia explicativă. De asemenea, obiectul ei este constituirea explicației unei realități sociale în globalitatea ei, și nu a unor fenomene particulare. Sociologia, așa cum a fost ea constituită în trecut, s-a dovedit a fi puțin pregătită pentru a realiza aceste obiective. În consecință, o sociologie a tranziției trebuie să se orienteze spre noi obiective
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
vedere, o anumită rămânere în urmă. Ea nu oferă încă răspunsuri suficient de articulate la examinarea calității strategiei tranziției. Este important, din acest motiv, să ne întrebăm dacă poate sociologia să ignore o asemenea perspectivă cognitivă asupra strategiei tranziției. Din cauza globalității sale, problema corectitudinii strategiei tranziției nu poate fi evaluată de discipline sociale sectoriale. Doar perspectiva socială globală, pentru care sociologia este mai pregătită, poate oferi o asemenea evaluare. Abordarea clasică a sociologei pare în acest context a fi devenit nesatisfăcătoare
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
moștenită de la cei mai vechi presocratici. Pentru Epicur, care n-o spune în acești termeni, Platon gândește ca un Anaximandru sau ca un Xenofon, mai apropiați de o poetică decât de o dialectică a evenimentelor... Propunerea fizică epicuriană oferă o globalitate conceptuală compactă: nu există loc pentru îndoială, interogație, inexplicabil sau neexplicat, din care s-ar putea hrăni religiosul, fantasma sau miturile. Nicio zonă de umbră genealogică a zeilor. Atomi și vid, mișcare, iată laitmotivul din care decurge totul. A ieși
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]