189 matches
-
cunoașterii, generalul Culda declară într-o notă liminară datată 1986: "Nu numai perspectiva cercetării adoptată de Marx este valabilă, ci modelul cunoașterii demonstrează că aceasta este indispensabilă pentru a evita erorile și capcanele atunci cînd anchetele privesc obiecte disparate". Perspectiva globalității încîntă. Ea este accesibilă unei mentalități puțin familiarizate cu îndoiala liberală: cînd Ceaușescu și echipele sale se angajează în menținerea instituției comunismului, ei se adresează unei generații care de douăzeci de ani a fost și este convinsă că ea posedă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
74.000 în 1991. Partidul pretindea ca are mijloacele de a rezolva problema națională. În realitate, soluția îi scapă. Ideologia este fermă și merge spre formarea omului nou care elimină distincțiile de naționalitate. Însă, chiar aceeași ideologie totalitară construiește o globalitate stat-partid-națiune care blochează orice evoluție, deoarece finalitatea istoriei este totodată românească și comunistă. Naționalitățile resping în bloc românismul asimilator și comunismul uniformizant, revendicînd o alternativă în afara comunismului și românismului. Împotriva unei aroganțe a romanității se modulează amintirile puterii germane, memoria
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
M., 1989). În „anii” 80 la nivelul programelor și a recomandărilor UNESCO s-au constituit noile educații între care și educația ecologică. „Acestea (noile educații) sunt răspunsuri ale sistemelor educative și ale pedagogiei la o problematică emergentă caracterizată prin universalitate, globalitate, pluridisciplinaritate și gravitate” (Văideanu G., și colab., 1986). Lista noilor educații, cuprinde (Văideanu G., și colab., 1986; Duțu M., 1989; Palicica și colab., 2007): - educația ecologică/relativă pentru mediu; - educația pentru pace și cooperare; - educația pentru participare și democrație; - educația
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
care ni se pare c... exprim... cel mai bine r...sturnarea complet... ce a afectat aceste diverse state, de la ieșirea de pe orbita sovietic... pîn... la intrarea lor În Uniunea European..., r...mine cel de „revoluție”, deoarece red... atît profunzimea și globalitatea schimb...rilor (economice, politice, sociale), cît și rapiditatea lor. Vocabula „revoluție” las... Ins... În afar... o alt... particularitate. Deși mutațiile au fost inițiate de populație sau, În orice caz, de elitele celor nou... ț...ri, ele au fost În schimb
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
fantezist, nu riscă să ne sporească legitimitatea "științifică" aparent contrazicîndu-ne intenția de pozitivitate. Și totuși, cel mai bun mod de a renunța la orice tip de cercetare a cauzelor propriei epoci metafizice nu constă oare în punerea în evidență a globalității și a interacțiunii fenomenelor corespunzătoare fiecărei etape? Dar să explicăm termenii deja utilizați. Luînd "spiritul uman" la stadiul de scriere, i-am dat îndelungatei epoci care se întinde pînă la apariția tipografiei numele de logosferă. Epocă teologică, vizibil. Scriptura este
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
n.n.) în ea tainele înțelepciunii și cunoașterii acestuia, ne prilejuiește, in contextul datelor noastre experimentale și teoretice , motivul de a enunța un corolar al acestui capitol. Anume, cel puțin proporțiile piramidei, dacă nu și alte elemente constructive ale sale, în globalitatea lor, constituie o informație, provenită evident din transformarea/spiritualizarea materiei ce s’a petrecut în arhitectul ei. Această spiritualizare, înglobată în piramidă ca obiect, se manifestă între altele prin “efectul de piramidă”, cu multiplele sale aspecte, toate însă mediate redox
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
respectivului conținut lecturat. În fond, ceea ce contează, ceea ce situează În centrul lecturii este tocmai acest proces de comprehensiune, de Înțelegere a textului, de construcție a unității de sens și de semnificații care rezultă În urma efectuării lecturii luată În integralitatea sau globalitatea ei. În general, comprehensiunea este considerată componentă definitorie a comportamentului lectoral (Mihail, 1999); un produs sau efect final al lecturiidatorat interacțiunii intense a cititorului cu textul; al activării și interactivității tuturor acestor elemente componente specifice angajate În actul lecturii, la
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Ă categorie, construcție teoretică Ă de sensul comun al acestuia, ca însușire sau calitate pe care cineva o poate avea sau nu. O privire generală asupra mai multor definiții date personalității evidențiază câteva caracteristici ale acesteia (Perron, R., 1985): Ă globalitatea: personalitatea cuiva este constituită din ansamblul de caracteristici care permite descrierea acestei persoane, identificarea ei printre celelalte. Orice construcție teoretică validă referitoare la personalitate trebuie să permită, prin operaționalizarea conceptelor sale, descrierea conduitelor și aspectelor psihofizice care fac din orice
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
permanentă. Deși o persoană se transformă, se dezvoltă, ea își păstrează identitatea sa psihică. Ființa umană are conștiința existenței sale, sentimentul continuității și identității personale, în ciuda transformărilor pe care le suferă de-a lungul întregii sale vieți. Aceste trei caracteristici, globalitate, coerență și permanență evidențiază faptul că personalitatea este o structură. Una din definițiile ce evidențiază cel mai bine aceste caracteristici este cea dată de Allport: „Personalitatea este organizarea dinamică în cadrul individului a acelor sisteme psihofizice care determină gândirea și comportamentul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
moștenită de la cei mai vechi presocratici. Pentru Epicur, care n-o spune în acești termeni, Platon gândește ca un Anaximandru sau ca un Xenofon, mai apropiați de o poetică decăt de o dialectică a evenimentelor... Propunerea fizică epicuriană oferă o globalitate conceptuală compactă: nu există loc pentru îndoială, interogație, inexplicabil sau neexplicat, din care s-ar putea hrăni religiosul, fantasma sau miturile. Nicio zonă de umbră genealogică a zeilor. Atomi și vid, mișcare, iată leitmotivul din care decurge totul. A ieși
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
creșterea ocupării, asigurarea accesului la sistemul de asigurări sociale proporțional cu nivelul contribuțiilor la sistem (PNAinc, 2005, p. 3). Schimbare de sistem - Cătălin Zamfir Schimbare socială trebuie să ia în considerare două situații distincte: tentativa de schimbare a sistemului, în globalitatea sa, și schimbarea în sistem, a unei componente a sistemului. De multe ori, tentativele de schimbare socială sunt sursă de dezamăgiri. Schimbările realizate pot fi mult inferioare așteptărilor inițiale sau nu se produc deloc; iar când se produc, ele pot
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
un tip extensiv la unul intensiv de producție, în timp ce formele sale de exprimare sunt creșterea mobilității globale a capitalului, creșterea investițiilor străine directe și creșterea rolului companiilor multiși transnaționale. Finalitatea - mai mult teoretică - a procesului de globalizare este starea de globalitate. În mod specific, termenul definește o economie veritabil globalizată, nu doar internaționalizată, în sensul în care cea din urmă presupune intensificarea comerțului internațional, dar având economiile naționale ca principali actori, în timp ce prima se referă la subsumarea, fuzionarea și rearticularea economiilor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
activităților economice care sunt și pot fi cunoscute de om. Concept - idee generală care reflectă just realitatea. (Dicționarul Explicativ al Limbii Române) Global - care ia în seamă toate elementele unui ansamblu, care rezultă prin însumarea tuturor elementelor de același fel. Globalitate - redă limitele ordonării și reordonării lumii după principiul adversității, în sensul că lumea structurată pe acest principiu al concurenței are o multitudine de manifestări ca, de exemplu, exploatarea umană sub cele mai terifiante forme ideologice. Globalitatea are ca principiu de
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
elementelor de același fel. Globalitate - redă limitele ordonării și reordonării lumii după principiul adversității, în sensul că lumea structurată pe acest principiu al concurenței are o multitudine de manifestări ca, de exemplu, exploatarea umană sub cele mai terifiante forme ideologice. Globalitatea are ca principiu de acțiune cooperarea interguvernamentală și acceptarea acelor soluții care respectă suveranitatea statului. Reacție - atitudine, manifestare ca răspuns la ceva; împotrivire politică și economică a claselor sociale în declin față de orice manifestare a progresului social; totalitatea celor care
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
ciclu al schimbărilor de mai multe ori pe parcursul existenței sale (profesii care au dispărut sau care s-au transformat radical, apariția altora noi, mișcările sociale, tranzițiile de la nivelul vieții personale, etc.). O altă caracteristică a schimbării în lumea modernă este globalitatea, depășirea granițelor naționale sau regionale, care se reflectă într-o globalizare la nivelul tuturor domeniilor, inclusiv al educației și al pieței forței de muncă. Realitatea unui astfel de curent care vizează internaționalizarea producției, noua diviziune internațională a muncii, noul mediu
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
O operă anarhetipală este o operă În care scenariul a fost pulverizat Într-o nebuloasă de sens. Efectul pe care Îl produce această artă nu mai este unul de revelație, În sensul iluminării provocate de intuirea bruscă a operei În globalitatea ei, și nici unul, ca să folosesc un termen din vechea teorie aristotelică, de anagnoresis, recunoaștere. Influența pe care o exercită asupra publicului o asemenea artă, căreia nu i se aplică logica aristotelică a fizicii clasice, ci logica cuantică, de tip statistic
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
da un răspuns afirmativ cu valabilitate generală care să Întrunească validitatea experiențelor europene. Ideea că o cultură poate fi exclusiv civică, fără a avea o fundamentare etnică sau o contextualitate etnică definitorie, Îmi apare ca o proiecție utopică. Chiar dacă efectele globalității (și nu ale globalizării) culturale trebuie reevaluate continuu, consider că o percepție culturală de extracție etnică va dăinui, chiar datorită mijlocului de comunicare dat de limba națională. Aceasta va continua să fie vorbită, chiar În cadrul general al folosirii unei/unor
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
unica creditabilă (dacă după relevarea ficționalismului scrierilor istorice mai este creditabilă) și că În prezent există variante concurențiale ale unei comprehensiuni integratoare mai degrabă decât a uneia exclusiviste - ori, altfel spus, ale unei/unor ipoteze de hermeneutică culturală. În condițiile globalității culturale, se poate vorbi de un hegemonism cultural, dar, În același timp, nu se poate nega existența simultană a mai multor centre de iradiere culturală. Nivelarea culturală a americanizării de care se vorbea ca de o amenințare inconturnabilă imediat după
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
limite culturale În noile spații ale etno-peisajelor În care navigăm, cel puțin de o situare culturală, care să joace rolul unei reflecții hermeneutice, și nu o simplă duplicarea a realității complexe și compozite sub forma unor metode cantitative. În circumstanțele globalității culturale și ale globalizării economice și politice este greu să se susțină ideea unei centralități tari, ierarhice și structurante prin autoritatea ei nedezmințită. De aceea, cred că exemplul „modelului” românesc poate oferi o exemplificare a unui anarhetip cultural, nefiind singurul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
chiar interiorul societății civile, a comportamentului cultural meritocratic, care de altfel nu s-a putut instala decât În condițiile instaurării treptate, nici acum certă, a unei culturi urbane. Drept urmare, continuitatea tranziției se impune. Cu atât mai mult cu cât demersul globalității culturale abia Începe să fie teoretizat, după ce a existat preocuparea evidentă pentru Întâietatea globalizării economice, politice și militare 1. Abia până când Încrederea socială se va reașeza sub o altă emblemă decât cea a etatismului paternalist, conceptul de muncă și cel
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
E o criză Între două situații liminare. Pe de o parte, modelele tari, structurale, sunt subminate de criticile antiesențialiste, iar pe de altă parte, proiecția lor intră În aria identității culturale, etnice, naționale. În tranziția de după Războiul Rece, În era globalității culturale, renașterea elementului local implică nevoia unei reprezentări a naționalului. Temeiurile diferențelor culturale sunt prezente și În proiectul integrării europene, deoarece Întrebarea despre felul reprezentării „modelelor” culturale naționale nu poate primi un răspuns la fel de unitar, precum cel de integrare politică
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
apar continuu. Limbajul poeziei românești neomoderne (2001) și Semiotica poeziei românești neomoderne (2003) sunt două studii complementare asupra poeziei dintre 1960 și 1980, primul analizând textele din perspectiva alcătuirii lor interne, cel de-al doilea având în atenție textele în globalitatea lor. SCRIERI: Receptarea poetică, București, 1980; Neguțătorul de vise, București, 1993; Textul poetic. Perspectivă teoretică și modele generative, București, 1995; Limbajul poeziei românești neomoderne, București, 2001; Semiotica poeziei românești neomoderne, București, 2003. Repere bibliografice: Theodor Hristea, „Receptarea poetică”, RL, 1980
MIHAILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288126_a_289455]
-
și antropologia familiei, care încearcă să construiască o imagine cât mai completă despre familie, vizând atât aspectele formale, cât și cele informale, atât microcosmosul familial, cât și locul și rolul grupului familial în macrocosmosul social. Tocmai prin această năzuință spre globalitate, sociologia și antropologia culturală se suprapun până aproape de identificare și în abordarea familiei. Și dacă în urmă cu câteva decenii, dincolo de dezideratul comun (al viziunii globale), existau două deosebiri pronunțate între demersurile sociologiei și cele ale antropologiei culturale, evoluția lor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. Iluț, P. (1984), „Problematizări și explicitări epistemologice în abordarea axiologicului”, în Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. Iluț, P. (1985), „Atitudinea față de valori la preadolescenți și tineri”, teză de doctorat, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. Iluț, P. (1986), „Tentația globalității exacte”, în A. Marga (coord.), Cunoaștere și acțiune, Editura Dacia, Cluj-Napoca. Iluț, P. (1994a), „Asimetria rolurilor de sex”, în I. Radu (coord.), Psihologie socială, Editura Exe, Cluj-Napoca. Iluț, P. (1994b), „Comportament prosocial-comportament antisocial”, în I. Radu (coord.), Psihologie socială, Editura
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
distinge, în istoria paradigmelor, arta care „face artă despre artă” de arta „care face artă despre viață”, fragmentarismul primei tendințe putând totuși contribui la edificarea spirituală a omului ca totalitate, după cum - tot prin spirit critic - absolutizările pot contribui la construirea globalității spirituale. Remarcabile sunt tonul comprehensiv, hermeneutica asociativă și precizia caldă a prezentării unor artiști ca Theodor Pallady, Nicolae Petrașcu, Ștefan Ciucurencu, Corneliu Baba, Corneliu Medrea, Paul Erdös, Henri Catargi, Constantin Brâncuși, Ligia Macovei, Aurel Jiquidi, Nicolae Dărăscu, Florin Pucă, Ion
SCHILERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289554_a_290883]