259 matches
-
polipeptidice, 2 grele (200 kDa) și 4 ușoare (20 kDa), cu o configurație caracteristică de “crosă de golf”. Cele două lanțuri grele longitudinale răsucite în dublu helix formează mânerul sau corpul. Extremitățile au forma de dublu cap polar cu structura globulară (legat de corpul moleculei printr-un scurt lanț polipeptidic helicoidal) la care sunt atașate 2 lanțuri ușoare. Fiecare dintre cele două capete polare are activitate ATP-azică și afinitate pentru actină. Porțiunea longitudinală a moleculei este meromiozina usoara (LMM), iar capetele
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
moleculei orientate spre mijlocul filamentului și capetele polare proeminând din această structură pe un traiect spiralat. Aceasta creează un aspect de “fascie romană”. Filamentul subțire este format din actină fibrilară (F), un polimer (dublu helix) format din subunități de actină globulară (G), cu greutate moleculara de 47 kDa. Filamentul de tropomiozină (dublu helix) rezultă din polimerizarea longitudinală a unor molecule de tropomiozină și este legat de actină, fiind situat în șanțurile dintre cele două spirale ale filamentului subțire. In repaus tropomiozina
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
a unor molecule de tropomiozină și este legat de actină, fiind situat în șanțurile dintre cele două spirale ale filamentului subțire. In repaus tropomiozina acoperă fizic zonele active ale actinei, impiedicând interacțiunea cu miozina. Troponina este formată din trei subunități globulare situate la intervale regulate din lungimea filamentului de actina (40 nm). Se descriu: troponina T cu afinitate pentru tropomiozina, troponina I intermediară cu afinitate pentru actina, și troponina C cu afinitate pentru ionii de calciu. 7.2.2 Mecanismul molecular
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
Pe baza acestora se calculează un număr de parametri derivați, utili pentru evaluarea aprofundată a capacității sângelui de a transporta oxigen și în consecință ca elemente de analiză de laborator pentru clasificarea anemiilor și încadrarea diagnostică a unei anemii. Valoarea globulară (indice de culoare) este un indice relativ care permite aprecierea încărcării procentuale cu hemoglobină a sângelui de cercetat în funcție de numărul de eritrocite. Se calculează după relația: Val. Globulară = concentrația Hb / Nr. hematii Valori normale = 0,85 - 1,15 Scăderea sub
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
de laborator pentru clasificarea anemiilor și încadrarea diagnostică a unei anemii. Valoarea globulară (indice de culoare) este un indice relativ care permite aprecierea încărcării procentuale cu hemoglobină a sângelui de cercetat în funcție de numărul de eritrocite. Se calculează după relația: Val. Globulară = concentrația Hb / Nr. hematii Valori normale = 0,85 - 1,15 Scăderea sub 0,85 se numește hipocromie (încărcare insuficientă cu hemoglobină a hematiilor), iar creșterea peste 1,15 se numește hipercromie (nu exprimă o situație reală deoarece hematiile nu se
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
de în cursul experienței sale șamanice) menționează că în cursul activității intense, corpul intelectual suferă modificări structurale și dimensionale, chiar și vibrații/pulsații. La o astfel de entitate se referă destul de des și subiecții extracorporalizați investigați de R. Moody : corpuri globulare de formă sferică cu un diametru de ordinul zecilor de centimetri (30...40 ), de o consistență asemuită uneori cu aceea a unui nor, chiar luminos și colorat în portocaliu, galben, albastru ori indigo, pe care aceștia le-au întâlnit în timpul
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
reduse și destul de mediocru realizate, lipsite aproape de orice detaliu (M. Eppel, 1972). În grupa renano-danubiană este inclusă și „Venus roșie” de la Mauern. A fost confecționată din același material ca și cea de la Willendorf, putând fi descrisă, sumar, ca o masă globulară, continuându-se, într-o parte, printr-un con trunchiat și în cealaltă, printr-un triunghi aplatizat. Partea globulară, separată în două printr-o incizie, poate reprezenta regiunea fesieră (M. Mussi, 1997). Din același sit se pare că provine și un
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
Venus roșie” de la Mauern. A fost confecționată din același material ca și cea de la Willendorf, putând fi descrisă, sumar, ca o masă globulară, continuându-se, într-o parte, printr-un con trunchiat și în cealaltă, printr-un triunghi aplatizat. Partea globulară, separată în două printr-o incizie, poate reprezenta regiunea fesieră (M. Mussi, 1997). Din același sit se pare că provine și un os gravat, care a fost publicat de L. Zotz (1995). Unica ilustrație prezintă o figură feminină privită din
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
a strigat Seymour. A fost un șoc plăcut conștiința că mai exista și o a treia persoană în univers și că aceasta era Seymour. M-am întors cu totul spre el și, bănuiesc, Ira a făcut la fel. Strălucitoarele lumini globulare erau ascunse de copertina de pânză din fața casei noastre. Seymour stătea pe bordură, cu fața spre noi, în echilibru, cu mâinile în buzunarele paltonului căptușit cu blană de oaie. Luminile arcadei de pânză scânteindu-i în spate, fața îi era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
răni supurânde care se vindecă până pielea vibrează în stringuri! o să râzi dar mâine trebuie să merg la trezorerie să mut banii rămași în bancă o să mă țin de promisiune și nu voi arăta nimănui acea hârtie cu antet fulgere globulare sfârâie prin iarbă înaltă maimuța cheetah a murit visându-l pe johnny weissmuller asta nu are nicio legătura cu iubirea lombrosiană de la bamboo orașul este un vasilisc te face să te simți atât de viu în prezența morții! gemete spârcâieli
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
este concretizată la examenul microscopic de liniile lui Ebner. După cronologia dentinogenezei se descriu (Fig. 9): -dentina primară - 80% din masa dentinară, se formează în timpul odontogenezei, până când dintele ajunge în planul de ocluzie. În masa ei poate să apară dentină globulară, care reprezintă un defect de mineralizare, calcosferitele nefuzionând și menținând între ele spații nemineralizate, incorect numite spații interglobulare. Stratul de dentină, gros de aproximativ 150 microni, situat sub smalț, mai este definit și dentină de înveliș, mai puțin mineralizată, cu
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
existența aceasta de fantomă e destul de grea. Fiecare om viu devine un obstacol, iar fiecare atingere este ca o electrocutare. De aceea fantomele plutesc prin locuri ferite, evitând pe cât posibil carnea vie. După un timp se reîntorc la forma lor globulară. Zogru le simte atingerea ca pe o mângâiere fierbinte. Cu unele stă de vorbă. Chiar săptămâna trecută a fost la Comoșteni nu atât ca să se încredințeze că există o fantomă, cât din gelozie, după ce Giulia a hotărât să facă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
cu linii orizontale sau vălurite, arme (cuțite, pumnale, vârfuri de săgeți), obiecte de podoabă (cercei, inele de metal sau din os, brățări, pandantive din bronz, aramă și argint, mărgele din piatră ori din sticlă multicoloră) și vestimentare (catarame și nasturi globulari). Obiectele casnice (amnare, cute, ace, cârlige, fusaiole) încheie gama diversității inventarului funerar din cimitirul de la Brănești. Potrivit trăsăturilor antropologice și a similitudinilor cu alte necropole medievale românești sau din aria carpato-dunăreană acest cimitir a fost atribuit, corect de către specialiștii români
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
un prag de pământ, cum s-a observat la Matca - Galați. Restul inventarului, constituit de obicei din piese de harnașament (zăbale, potcoave, șa), arme (vârfuri de săgeți, cuțite, arcuri), obiecte de podoabă și de vestimentație (pandantive, aplice, catarame, verigi, nasturi globulari), se află în preajma celui îngropat. Tabelul următor permite diferențierea pieselor, întrebuințate de autohtoni sau de turanici și indică apartenența religioasă a celui înmormântat: Statistica de mai sus indică un inventar arheologic modest, dar specific autohtonilor și alogenilor. Populației creștine îi
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
piesele de harnașament (șase zăbale, trei potcoave și o șa), armele (șapte vârfuri de săgeți, trei cuțite și un vârf de lance), dar și accesoriile vestimentare (patru catarame, o limbă de curea și patru aplice) sau de podoabă (cinci pandantive globulare și patru verigi de la cercei de tâmplă). Pe lângă aceste piese s-au mai găsit și obiecte diverse, necesare efectuării diferitelor operațiuni zilnice: un amnar, un nucleu de silex, un cazan de aramă, fragmente din os sau din metal, ultimele din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
reprezintă un unicat. Diferit de căldările din lut și specific secolelor IX-XIII, acesta prezintă similarități cu un cazan din tezaurul de la Plopu - Prahova. Dintre piesele de podoabă se remarcă pandantivele-clopoței, piriforme, cu tăietură cruciformă în partea inferioară și similare celor globulare sau cu tăietura transversală (pl. LXXI/1-5). Aceste exemplare provin din spațiul slavilor răsăriteni, de la unguri și au circulat în perioada secolelor IX-XIII. Unele dintre ele s-au găsit și în Dobrogea, fiind folosite ca nasturi, podoabe printre șiragurile de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
aveau în inventar (Anexa 1, tabelele 4-5), pe lângă ofrande (cranii sau părți din corpul cailor), multe obiecte de harnașament (șa, zăbale, potcoave) și arme (vârfuri de săgeți, de lance, cuțite, arcuri), mai rar piese vestimentare (pandantive, aplice, catarame, verigi, nasturi globulari). Din punct de vedere etnic, cei îngropați au fost atribuiți pecenegilor și uzilor. În ansamblu, fenomenul generalizării înhumării nu s-a petrecut brusc, forțat, ci treptat, impus de influența civilizației romane și de adoptarea dogmei religiei creștine, încă din cursul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
executată corect, cu fascicolul RX perpendicular pe axul dintelui. Deschiderea cavității constă în lărgirea orificiului de deschidere din smalț, al cărui diametru este, de obicei, mult mai mic decât al cavității carioase dentinare. Această manoperă se poate realiza: -cu freze globulare diamantate sau din oțeluri extradure, fie cu diametrul mai mare decât al orificiului carios din smalț, acționând axial spre cavitate, fie cu diametrul mai mic, introduse în cavitate, și care acționează în momentul scoaterii prin înclinarea poziției piesei (frezei); -cu
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
mai mic decât al orificiului carios (sau cu diametrul mai mare, dar cu vârf conic), și cu care se acționează lateral și circular. Lărgind deschiderea se realizează totodată și conturarea primară a cavității. Exereza dentinei afectate se face cu freze globulare mai mari (cât permite cavitatea) sau cu instrumente de mână din trusa Black (excavatoare, linguri), indicate mai ales în apropierea camerei pulpare. Controlul acestei manopere se face prin inspecție (culoarea dentinei), palparea cu sonda (“strigătul dentinar“), sau cu substanțe cario-test
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
vestibulară, de la colet până la șanțurile incizale (fig. 9.30 d) de 0,8-1 mm adâncime, urmând curbura feței vestibulare. Armand începe prepararea cu un șanț de ghidaj cervical, juxtagingival vestibular și supragingival pe fața orală, paralel cu gingia, cu freze globulare diamantate: adâncimea 0,8 mm. Continuă apoi cu trei șanțuri verticale (fig. 9.30 e), adânci de 1 mm (1,2 mm spre incizal), urmând curbura feței vestibulare. Pentru prepararea feței orale ne putem ghida după morfologie și antagoniști (ocluzie
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
când acesta este de culoare contrastantă cu materialul de obturație. Se poate începe cu o sondă bine încălzită, apoi cu ace Kerr sau Hädström, pentru a ne preciza direcția de dezobturare. Se continuă (sau se poate chiar începe) cu freze globulare mari, apoi mijlocii și mici, controlând mereu prin inspecție (proiectând lumina în canal cu oglinda), dacă suntem pe direcția corectă. Culoarea materialului frezat, care se elimină din canal, poate fi un indiciu (endometazonă, conul de gutapercă). Canalele obturate numai cu
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
obligatoriu cu freze pentru canal tip Beutelrock, cu care se execută mișcări circulare ale bazei (vârful rămâne fix), dacă diametrul frezei este mai mic decât diametrul dorit al lojei radiculare. Se elimină în acest fel eventualele retenții create de frezele globulare, retenții care ar impieta machetarea sau amprentarea. Există și freze de canal speciale, mai groase, cu care se poate executa de la început (active și pe vârful conic alungit) forma dorită a canalului (freze Paesso, Ottolengui, Tinker, Amber, Lindemann etc.). Ele
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
a muchiei dintre loja radiculară și suprafața de secțiune (fig. 1.67), pentru prevenirea fracturării pivotului în acest loc de minimă rezistență și maximă solicitare. Această bizotare internă se poate realiza cu o freză cilindrică plasată oblic sau cu una globulară, cu diametrul mai mare decât al orificiului canalului, realizând bizotarea concavă, numită de francezi avant-trou. Această bizotare internă nu este necesară la pivoturile prefabricate, căci ele sunt foarte rezistente. Când pereții radiculari au grosime suficientă, unii autori recomandă și o
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
axa de inserție a preparării. Câteva freze din carbură de tungsten de forme diferite sunt incluse în instrumentarul standard. Acestea includ cel puțin două freze cilindro-conice fisură de lungime mare sau standard, o freză activă la vârf și o freză globulară (fig. 1.80). Frezele cilindro-conice fisură se utilizează mai ales la prepararea dinților pentru restaurări turnate și ceramice. În afară de utilizarea lor la realizarea șanțurilor, a retențiilor în formă de casetă și a istmurilor, ele sunt utile mai ales pentru netezirea
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
folosite diferit față de frezele obișnuite. Ele nu acționează în smalț și au tendința de „a derapa” atunci când se încearcă crearea unui orificiu pe o suprafață înclinată. De aceea, se realizează în primul rând un orificiu mic pilot cu ajutorul unei freze globulare, pe un prag orizontal îngust, pentru a ne asigura de faptul că orificiul va fi făcut precis în poziția dorită. Orificiul pilot este adâncit cu ajutorul frezei burghiu introdusă într-o piesă de mână ce acționează cu viteză redusă. Frezele burghiu
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]