116 matches
-
și există umiditate ridicată. În 3-8 ore de la ajungerea sporangilor pe frunze, aceștia dau naștere la zoospori sau chiar direct la filamente de germinație (dacă temperatura este de mai mare de 12oC). Dintr-un sporange apar cel puțin 8 zoospori globuloși cu 2 cili, ce se deplasează în apa de pe frunze și dau infecții prin stomate.Incubația durează 6-8 zile după care apare o nouă generație de sporangi. Formarea acestora este împiedicată de temperaturi mai mari de 20oC și de uscăciune
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
simptome de brunificare a rădăcinilor care, se îngroașă și putrezesc. Agentul patogen. Albugo candida (Pers.) Ktze., fam. Albugineae, ord. Peronosporales, cl. Oomycetes, subîncr. Mastigomycotina, syn. Cystopus candida. Aparatul vegetativ al patogenului, sifonoplastul se dezvoltă intercelular și se hrănește prin haustorii globuloși. Subepidermic, din sifonoplaști, prin strangulări repetate, apar lanțuri de zoosporangi sferici, hialini, de 13-21 µm în diametru, separați de discuri disjunctoare. La maturitate, aceștia presează asupra epidermei pe care o sfâșie. Temperaturile situate între 0-20oC (cu optim la 10oC) și
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Phialophora radicicola Cain. Ciuperca prezintă un tal filamentos, brun, care formează în lumenul paiului pâsle fine, cenușii-brune. Pe nodurile și internodurile bazale, sub teaca frunzei, pâsla este densă și în ea apar periteciile. Acestea sunt globuloase la bază și cu un gât (rostru) alungit spre osteol, cu perete gros, negru, pâslos. Rostrul periteciei străpunge teaca frunzei bazale sub forma unor mici proeminențe. Periteciile au 300-500 µm și conțin asce cilindrice de 60120 x 10-15 µm. Ascosporii
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
mici, negre, ce sunt picnidiile agentului patogen. Agentul patogen Physalospora cydoniae Arn., fam. Amphysphaeriaceae, ord. Pyrenomycetales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f. c. Sphaeropsis malorum Peck. Miceliul, la început hialin și apoi olivaceu, fructifică în țesuturile parazitate ale plantei-gazde, formând picnidii globuloase ce măsoară 200-300 µm în diametru. Picnosporii sunt bruni, unicelulari (foarte rar bicelulari) și au dimensiuni relativ mari, de 18-26 x 8-12 µm. Epidemiologie. Picnosporii sunt eliminați în masă, în special pe vreme umedă și produc înnegrirea scoarței pomului. Cu ajutorul
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Sphacelia segetum Lév. În timpul primăverii, din scleroții rămași în sol care au suportat variațiile de temperatură din iarnă, apar 10-30 prelungiri de 2-4 cm lungime și 1-2 mm lățime ce se termină cu niște formațiuni globuloase roz-roșiatice. Acestea constituie ascostroma ciupercii în care se găsesc dispuse periferic periteciile în formă de butelii, de 275-300 x 80-110 µm. Ascele sunt cilindrice, hialine de 69-90 x 2,5-4,5 µm, cu câte 8 ascospori filamentoși, hialini, de 50-84
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
pe care apar pete asemănătoare cu cele de pe frunze. Agentul patogen Mycosphaerella sentina (Fuck.) Schröet., fam. Dothideaceae, ord. Dothideales, cl. Loculoascomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Septoria piricola Desm. În porțiunile de frunze atacate, ciuperca formează picnidii cu picnospori. Picnidiile sunt globuloase, de 80-180 µm în diametru, având la partea superioară un osteol larg. Picnosporii sunt alungiți, filamentoși, incolori și multicelulari, de 30-43 x 3 µm. Prin intermediul picnosporilor ce sunt puși în libertate pe vreme umedă, ciuperca se răspândește în timpul perioadei de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
terminal conidii cilindrice, rotunjite la capete, galbene-brunii, de 35-105 x 15-25 µm, alcătuite din 3-5 celule . Loculii izolați ce conțin peritecii, se formează rar în natură, pe resturile rămase pe sol, după o perioadă de saprofitare a ciupercii. Loculii sunt globuloși, brun-negricioși, de 350-850 µm în diametru. Ascele alungite de 225-425 x 32-50 µm conțin 4-8 ascospori eliptici, pluricelulari, galbeni-brunii de 45-75 x 20-25 µm. Epidemiologie. În timpul vegetației agentul patogen se răspândește prin intermediul conidiilor vehiculate de vânt și de apa de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
pe silicvele care, nu vor mai produce semințe sau acestea vor fi depreciate, cu pete mici, negre, fără facultate germinativă. Agentul patogen Phoma lingam (Tode.) Desm., fam. Sphaeropsidaceae, ord. Sphaeropsidales, cl. Coelomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Ciuperca formează în țesuturile parazitate, picnidii globuloase de 60-250 µm î n diametru, cu pereți de culoare brună. În picnidie se formează picnospori unicelulari, hialini, elipsoidali, cu 2 picături uleioase, de 2,5-4,5 x 1,5-2,5 µm. Pe timp ploios sau după irigare, din picnidii
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
un miceliu slab dezvol/tat albicios care pătrunde în rahis . Agentul patogen Diplodia zeae (Schw.) Lév., fam. Sphaeropsidaceae, ord. Sphaeropsidales, cl.Coelomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Miceliul ciupercii este un tal filamentos ramificat, albicios sau cenușiu. În țesuturile afectate se formează picnidii globuloase sau turtite, cu un rostru la capătul căruia se distinge osteolul. Picnosporii sunt de două tipuri, unii oval-alungiți bicelulari, drepți sau ușor curbați, măslinii sau bruni de 25-30 x 5-6 µm și alții filiformi, hialini de 25-35 x 1-2 µm
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
nodorum Berk. ce este forma conidiană a ciupercii Leptosphaeria nodorum Müller, fam. Pleosporaceae, ord. Pleasporales, cl. Loculoascomycetes, subîncr. Ascomycotina. Talul filamentos al acestor agenți patogeni se dezvoltă intercelular, este inițial hialin și la maturitate brun. Picnidiile de S. tritici sunt globuloase de 80-150 µm în diametru și conțin picnospori hialini, pluricelulari, filamentoși, cu 3-7 septe, rotunjiți la capete, cu dimensiuni de 39-70 x 1,7-2,5 µm.Picnidiile de Septoria nodorum sunt globuloase sau piriforme, de 60-170 µm în diametru și
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
la maturitate brun. Picnidiile de S. tritici sunt globuloase de 80-150 µm în diametru și conțin picnospori hialini, pluricelulari, filamentoși, cu 3-7 septe, rotunjiți la capete, cu dimensiuni de 39-70 x 1,7-2,5 µm.Picnidiile de Septoria nodorum sunt globuloase sau piriforme, de 60-170 µm în diametru și conțin picnospori mai scurți și mai groși ca cei de S. tritici (18-40 x 3-4,5 µm). Loculii izolați cu aspect de peritecii sunt globuloși, negri și conțin asce cilindrice cu 8
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
5 µm.Picnidiile de Septoria nodorum sunt globuloase sau piriforme, de 60-170 µm în diametru și conțin picnospori mai scurți și mai groși ca cei de S. tritici (18-40 x 3-4,5 µm). Loculii izolați cu aspect de peritecii sunt globuloși, negri și conțin asce cilindrice cu 8 ascospori fusiformi, tetracelulari, bruni, de 20-30 x 5-6 µm. Epidemiologie. Ciupercile se răspândesc în cursul vegetației prin picnospori. În cazul agentului S. tritici, picnosporii germinează în limite largi de temperatură (2-32oC) cu optim
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
saprofită de sol care, după pătrunderea în plantă, în condiții de umiditate, formează pe tulpini conidiofori cu verticile de fialide ce emit conidii ovoide, unicelulare, de 4-6 x 1,7-2 µm. În țesuturile plantelor uscate se pot întâlni și microscleroți globuloși, de 90-250 x 50-80 µm. Epidemiologie. Ciuperca rezistă în sol prin microscleroții de pe resturile de vegetație. Din microscleroți, în solurile cu pH-ul slab acid și în condiții de temperaturi în jur de 23oC apar filamente de infecție ce vor
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
cuprinse între 18-24 x 7-10 µm . Forma perfectă a ciupercii, loculii cu asce și ascospori, se formează foarte rar și numai după o perioadă de saprofitare a ciupercii pe țesuturile distruse ale resturilor vegetale rămase pe sol. Loculii au formă globuloasă, diametre de 100-160 µm și conțin asce fusoidale cu ascospori bicelulari, alungiți, de 11-29 x 4-9 µm. Epidemiologie. Ciuperca se răspândește în cursul vegetației prin conidii vehiculate de vânt și apa de ploaie iar de la un an la altul rezistă
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
cenușie produsă de multitudinea de spori negri . Agentul patogen Nigrospora oryzae (Berk. et Br.) Petch., fam. Dematiaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Miceliul infecțios al ciupercii este reprezentat de un tal ramificat pe care apar spori negri, turtiți sau globuloși, cu episporul neted, de 12-15 µm în diametru. Ciuperca se dezvoltă în rahisul știuleților pe care îl distruge și afectează puțin și facultatea germinativă a boabelor. La atacul știuleților în depozite, boabele nu sunt afectate, sunt distruse doar țesuturile rahisului
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
bicelulare, de 8 x 2,5 µm. Macroconidiile apar direct pe miceliu sau pe conidiofori în sporodochii, sunt falciforme, hialine și de dimensiuni variate, 25-68 x 2,3-4,5 µm, cu 3-5 septe. În condiții nefavorabile, pe miceliu apar conidioforii globuloși sau ovoizi, terminali sau intercalari, care vor asigura permanentizarea patogenului. Epidemiologie. Patogenul rezistă în resturile vegetale din sol sub formă de miceliu, conidii sau clamidospori. După pătrunderea ciupercii în plantă, aceasta se multiplică în vase iar după moartea plantelor și
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
mișcări, etc. f. Aparatul respirator: evidențierea semnelor subiective și funcționale (dispnee, tuse, expectorație, durere) se va face prin completarea anamnezei în momentul examinării. Inspecția va consemna eventualele sechele de rahitism (stern înfundat, în „carenă”, mătănii costale etc.), forma toracelui (torace globulos, cu diametrul antero-posterior mărit si spațiile intercostale lărgite, emfizem pulmonar, BPOC), deformații (cifoză, scolioză etc.); se va aprecia amplitudinea mișcărilor respiratorii, participarea mușchilor respiratorii accesori, tiraj, cornaj, tipul dispneei (inspirator, expirator, mixt). Palparea va evidenția frecvența respirațiilor, expansiunea bazei toracelui
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
asurzirea zgomotelor inimii; hemoperitoneul se manifestă clinic prin dureri abdominale difuze, distensie abdominală moderată, însoțită de sensibilitate dureroasă la palpare și uneori apărare musculară, sensibilitatea fundului de sac Douglas, matitate deplasabilă pe flancuri; în hemartroză apar: durere, impotență funcțională, articulație globuloasă, roșeață. În diagnosticul acestor hemoragii interne, un rol important este ocupat de examenele imagistice: radiografia, echografia, computer-tomografia, rezonanța magnetică nucleară. În prezența unor semne clinice și imagistice de revărsat într-o cavitate seroasă, diagnosticul calitativ de certitudine este adus de
Capitolul 11: HEMORAGIA ŞI HEMOSTAZA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]
-
Fig. 2.17. Plasmocit. Nu - nucleul; E - eucromatina; H - heterocromatina; M - mitocondrie; G - aparatul Golgi; RER - reticul endoplasmic rugos (După Cheville, 1976Ă. MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 91 Includem în cadrul plasmocitelor și celulele lui Russel (White, 1954; Thiery, 1960Ă cât și leucocitele globuloase, semnalate de Weill, 1919; Dawson, 1927; Asdrubali și Mughetti, 1968; Cheville, 1976; Stankiewicz și colab, 1994. Celulele lui Russel sunt celule mari, globulare, cu caracter limfoplasmocitoid, bogate în granule intens PAS pozitive și colorate grialbăstrui, gri-roșiatic sau roșu aprins în
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
granule intens eozinofile și PAS pozitive pot fi văzute în toate organele limfoide și în apropierea mucoaselor. Ne însușim opiniile lui Dobson (1966Ă, Whur (1967Ă, Asdrubali și Mughetti (1968Ă după care celulele lui Russell ar fi transportoare de anticorpi. Celulele globuloase par să fie stadiul final, depozitar sau de stocaj de anticorpi, citoplasma lor fiind uniform eozinofila și omogena. Sunt mai frecvente la nivelul epiteliilor mucoaselor intestinale, respiratorii, genitale etc. Unii cercetători le consideră asociate cu infestațiile parazitare. Asdrubali G. și
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
dimensiunile spațiului, cum ar fi: stejari, fagi, paltini, platani, ulmul de câmp, frasini, teiul argintiu, glădiță, arborele lalea, ginkgo, molizi, duglas, pini negri ș.a. În amenajările mici se utilizează arbori de talie mică sau chiar mijlocie, cum ar fi: arțarul globulos, mojdreanul, magnoliile, cireșii japonezi, merii ornamentali, catalpa, tuia columnară, ptelea, ș.a. Respectând proporțiile, aliniamentele de arbori care însoțesc alei înguste se alcătuiesc din specii de înălțime mai mică. Expresivitatea taliei se poate folosi în efectele de perspectivă; prim-planurile plantate
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
creare a anumitor efecte vizuale, care pot conferi compoziției un statut special. Expresivitatea peisagistică a diferitelor forme de creștere este și ea diferită: siluetele columnare, cele piramidale precum și cele ovoidale, la care predomină verticala, sunt considerate forme dinamice iar cele globuloase, larg globuloase, tabulare și cele pletoase sunt considerate forme statice și sugerează calm și relaxare în peisaj. Absența frunzelor, la majoritatea foioaselor, în sezonul rece, evidențiază mai pregnant arhitectura arborilor, creând deseori efecte peisagistice remarcabile. Asemănător taliei, habitusul arborilor suferă
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
anumitor efecte vizuale, care pot conferi compoziției un statut special. Expresivitatea peisagistică a diferitelor forme de creștere este și ea diferită: siluetele columnare, cele piramidale precum și cele ovoidale, la care predomină verticala, sunt considerate forme dinamice iar cele globuloase, larg globuloase, tabulare și cele pletoase sunt considerate forme statice și sugerează calm și relaxare în peisaj. Absența frunzelor, la majoritatea foioaselor, în sezonul rece, evidențiază mai pregnant arhitectura arborilor, creând deseori efecte peisagistice remarcabile. Asemănător taliei, habitusul arborilor suferă modificări în
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
sunt ceva mai mici decât cele sănătoase și par a ajunge la maturitate mai târziu. Inflorescențele plantelor sunt parțial sau total transformate într-o masă neagră de spori. Paniculele sunt deformate, florile sunt mai dezvoltate iar știuleții au o formă globuloasă sau conică având pănușile intacte. Știuletele este însă distrus, transformat într-o masă neagră de spori printre care se mai observă resturi din rahis (ciocălău) fascicule de vase conducătoare (fig. 29). Transmitere răspândire.Ciuperca rezistă în sol sub formă de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
alcătuită din internodii și noduri, cu ramificație monopodială. Pe tulpini se găsesc rudimente de frunze sub forma unor solzi mici. La locul de contact cu planta parazitată, din tulpină apar haustori ce perforează țesuturile gazdei, absorbind seva elaborată. În inflorescențele globuloase apar flori pe tipul 5, cu sepale concrescute și corolă gamopetală. Fructul este o capsulă conică, globuloasă cu 2-4 semințe ovoide, globuloase sau alungite, galbene brunii, portocalii sau cenușii, cu tegumentul aspru, rugos (fig. 95). Speciile genului Medicago pot fi
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]