728 matches
-
aflau la primărie și câte un post, la SART și la Domeniul Coroanei, iar la Lespezi, din cele 6 posturi telefonice existente, trei aparțineau comunei sau județului și celelalte altor abonați. La aceeași dată, primăriile comunelor Moțca, Ruginoasa, Dolhești, Valea Glodului, Ciumulești, Boroaia, Mălini și Lespezi aveau centrală telefonică. A doua centrală telefonică, la Mălini și Lespezi, aparținea Societății Anonime Române de Telefoane. De asemenea, orașul Pașcani avea centrală și 10 posturi telefonice. După trei decenii de utilizare, o bună parte
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
județeană totaliza 439 km. Prefectura Baia avea o centrală telefonică cu 50 numere la sediu și 80 de aparate telefonice instalate în cuprinsul județului. Alte 16 centrale telefonice, de diferite capacități, se aflau la sediul unor primării. La Pleșești, Valea Glodului, Preutești, Moțca, Cristești, Drăgușeni și Dolhasca, erau în funcțiune centrale cu trei numere, la Liteni, Dolhești, Ruginoasa, Ciumulești, Baia și Mălini, centrale cu cinci numere, iar la Lespezi și Boroaia, cu zece numere. Numai la primăria Pașcani exista o centrală
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și 5 numere, de la Dolhasca, Boroaia și Mălini, fuseseră înlocuite imediat după 1938. Pentru aparatele telefonice de masă, aflate la primării, sau întocmit formalitățile de predare-primire, dar au rămas în continuare asupra acestora spre folosire. Erau aparate “Siemens”(la Valea Glodului, Bogdănești, Boroaia, Drăgușeni etc), “Standard”ăla Râșca, Uidești, Drăgănești etc.) și “Ericsson”(la Fântâna Mare etc.). Nu se cunoaște soarta centralelor telefonice de la primăriile Pleșești, Valea Glodului, Preutești, Moțca, Cristești, Drăgușeni, Dolhești, Ruginoasa, Ciumulești și Baia. Dezvoltarea și modernizarea telefoniei
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
au rămas în continuare asupra acestora spre folosire. Erau aparate “Siemens”(la Valea Glodului, Bogdănești, Boroaia, Drăgușeni etc), “Standard”ăla Râșca, Uidești, Drăgănești etc.) și “Ericsson”(la Fântâna Mare etc.). Nu se cunoaște soarta centralelor telefonice de la primăriile Pleșești, Valea Glodului, Preutești, Moțca, Cristești, Drăgușeni, Dolhești, Ruginoasa, Ciumulești și Baia. Dezvoltarea și modernizarea telefoniei Deși se obținuse importante realizări, rețeaua de telecomunicații din țara noastră era mult rămasă în urmă, mai ales în ce privește telefonia. Datele statistice indicau, că în România, în
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
raionul Fălticeni au rămas un număr de 27 comune rurale: Baia, Băișești, Bogdănești, Boroaia, Bunești, Ciumulești, Dolhasca, Dolhești, Drăceni, Drăgușeni, Fântâna Mare, Forăști, Găinești, Hârtop, Horodniceni, Liteni, Mălini, Pleșești, Poiana Mărului, Preutești, Probota, Rădășeni, Râșca, Rotopănești, Sasca, Uidești și Valea Glodului, la care s-a mai adăugat ulterior comunele Chilișeni, Fântânele, Reuseni, Tudora, Udești și Vorona. La 1 ianuarie 1951, funcționau oficii la: Fălticeni, Dolhasca, Liteni, Boroaia și Mălini. Dezvoltarea comunicațiilor poștale, telegrafice și telefonice Naționalizarea principalelor intreprinderi industriale, miniere, bancare
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
1951), Bogdănești și Dolhești(1953), Ciumulești(1954), Găinești(1956), Tudora și Baia(1964), Fântânele(1967), la care s-a mai adăugat din anul 1961, Oficiul Udești, venit de la Suceava, și 29 de agenții: Baia și Găinești(1953), Drăceni, și Valea Glodului(1954), Forăști, Manolea, Preutești, Pleșești, Râșca, Șoldănești și Văleni Stânișoara(1955), Horodniceni și Probota(1956), Fântâna Mare, Rădășeni și Sasca Mică(1960), Bălușeni Stamate, Fântânele, Plăvălari, Rotopănești, Știrbăț și Tudora(1961), Budeni și Oniceni(1962), Bunești și Hârtop(1963), Moișa
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
au fost desființate 12 agenții. Unele prin transformare în oficii: Găinești(1956), Baia și Tudora(1964) și Fântânele(1967), iar altele și-au încetat activitatea din vina angajaților: Forăști și Văleni Stânișoara(1956), Manolea și Râșca(1957), Horodniceni(1958), Valea Glodului, Bălușeni Stamate și Moișa(1967). Două agenții, Horodniceni și Râșca au fost reînființate(1960). Prin dezvoltarea rețelei de unități s-a asigurat deservirea unui număr tot mai mare de locuitori, instituții, intreprinderi și organizații de tot felul, cu servicii de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
comunele vecine: Of. Cornu Luncii deservea 1.018 locuitori din comuna Sasca, Of. Bogdănești 3.044 din com. Râșca, Of. Dolhești 2.683 din com. Manolea, Of. Drăgușeni 1.422 din com. Forăști, Of. Liteni 2.160 din com. Valea Glodului, Of. Mălini 1.030 din com. Poiana Mărului, Of. Tudora 2.077 din com. Vorona și Of. Udești 906 din com. Chilișeni și 1.095 din com. Reuseni. Un oficiu comunal rural deservea în medie 5.900 de locuitori, iar
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Vadu Moldovei(1999) și Slatina, Oniceni și Fălticeni 3(2000); agenții la: Preutești(1989, provenită din pichet poștal și 1998, provenită din ghișeu), Bunești(1998), Basarabi, Cotu Băii, Văleni Stânișoara, Fântâna Mare, Hârtop, Poiana Mărului, Budeni și Probota(1992), Valea Glodului(1968 și 1992), Petia, Păiseni, Gulia, Roșiori, Hreațca, Lămășeni, Manolea, Moișa, și Poieni Racova(1998); Slătioara și Forăști(1999); pichete poștale la: Fântâna Mare, Preutești, Hârtop, Poiana Mărului și Bunești(1985), Budeni și Probota(1990). Alte două oficii au luat
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
aflau 8 ghișee exterioare(Drăgușeni, Găinești, Horodniceni, Oniceni, Pleșești, Rădășeni, Slatina și Vadu Moldovei), 21 de agenții(Basarabi, Budeni, Bunești, Cotu Băii, Fântâna Mare, Forăști, Gulia, Hârtop, Hreațca, Lămășeni, Manolea, Moișa, Păiseni, Petia, Poiana Mărului, Preutești, Probota, Roșiori, Slătioara, Valea Glodului și Văleni Stânișoara) și 6 circumscripții poștale rurale(nr. 70.705, Preutești-HușiLeucușești; nr. 70.703, Manolea-Bourațolești-Palanca; nr. 70.710, Drăgușeni-Broșteni-Gara Leu; nr. 70.718, Ciumulești-Câmârzani-Movileni; nr. 70.719, CiumuleștiIoneasa-Nigotești și nr. 70.712, Dolhasca-Siliștea Nouă-Poiana). Ghișeul exterior Fălticeni 3 era
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
fierar, așa că se descurcau și ei cu ce câștiga el la fierărie. Lemne aducea el cu spatele, că era pădurea aproape și o iubea mult pe Ioana. Primăvara, când se topeau zăpezile și începeau ploile, drumul se transforma într-un glod, care de multe ori ajungea până la genunchi. Nu întâmplător satul poartă numele de Glodenii-Gândului. Într-o bună zi, vine Dumitru Busuioc cu un topor la ascuțit. Afară era deja glod pe drum și ploua cu găleata. Lupu îi spune nevestei
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
topeau zăpezile și începeau ploile, drumul se transforma într-un glod, care de multe ori ajungea până la genunchi. Nu întâmplător satul poartă numele de Glodenii-Gândului. Într-o bună zi, vine Dumitru Busuioc cu un topor la ascuțit. Afară era deja glod pe drum și ploua cu găleata. Lupu îi spune nevestei, adică Ioanei: Ioano, ia să vezi cum îți aduce Dumitru Busuioc apă... Pune Lupu toporul în foc și, când a început toporul să pălească spre roșu, Lupu a început să
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
pus mâna pe cleștele de tras focul, prefăcându-se că o bate pe ea, care a început să-și ceară iertare că a consumat apa. Busuioc a înșfăcat găleata goală și a zbughit-o la fugă prin ploaie și prin glod ca să nu o bată Lupu pe Ioana din cauza toporului. Dar în urma lui Busuioc, ei se prăpădeau de râs. Ioana nu-l iubea pe Toader al ei și mai călca strâmb. Așa a rămas iarăși gravidă cu Veta, care nu seamănă
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
pus spre păstrare și determinare la laboratorul de geologie al Universității din Iași, fiind valorificat în câteva lucrări publicate de geologul N. Macarovici. În 1936, I. Gugiuman a făcut o serie de observații asupra alunecărilor de straturi și scurgerilor de gloduri de pe valea Crasnei și a Lohanului, iar în 1942 a realizat un studiu geografic de ansamblu al văii Lohanului. În 1959, în studiul de geografie fizică și economică al Depresiunii Huși, a făcut referiri și la cursul superior al Lohanului
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
lume, se cade a-ți fi icoana vieții, altfel vei rătăci bezmetic precum neoamenii prin timp. Viața, această viață, când veselă, când tristă ia naștere din dragoste. Când se întâmplă altfel e dureros. Rândunelele și-adună bob cu bob din glod materialele de construcții pentru cuibul dragostei lor... Unii dintre (ne)oameni scurmă în toate smârcurile în căutarea de felurite nemernicii. E normal să-ți dorești mulțime de lucruri chiar dacă ești convins că nu toate se vor împlini. Sărutul îndrăgostiților-semnal fără
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
cei 23 de ani de democrație originală, muscoii, hoții, gunoaiele au devalizat, privatizat, furat, sigur în numele democrației drepturilor omului, libertate etc., si au scăpat de balast, clasa muncitoare, pe care au făcut-o șomera și au trimiso la origine, la glodul de unde venise. Din 8 milioane de salariați în 1990 acum mai sunt 4, din care jumătate bugetari. Și așa o ducem din furt în furt, din șomaj în șomaj, cu clasa politică „LA VREMURI NOI, TOT NOI PCR și DSS
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
atras atenția prin scandalul pe care l-a stîrnit nu numai în patria presupusă de origine a personajului, Kazahstan, cît și în jurul filmărilor care au avut loc în România, într-un sat de țigani, Moroieni, care este botezat în film Glod. Într-un scenariu de factură postmodern-balcanică, consiliați de un campion al drepturilor omului, sătenii din Glod au intentat un proces producătorului considerîndu-se jigniți de rolurile care le-au fost atribuite în film și, mai ales, de suma derizorie primită pentru
Borat - dicționarul kazah by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9948_a_11273]
-
a personajului, Kazahstan, cît și în jurul filmărilor care au avut loc în România, într-un sat de țigani, Moroieni, care este botezat în film Glod. Într-un scenariu de factură postmodern-balcanică, consiliați de un campion al drepturilor omului, sătenii din Glod au intentat un proces producătorului considerîndu-se jigniți de rolurile care le-au fost atribuite în film și, mai ales, de suma derizorie primită pentru un film premiat. Nu știu dacă asta a mai supralicitat condimentele peliculei, dar filmul a luat
Borat - dicționarul kazah by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9948_a_11273]
-
întregii construcții, "intertext" filmic și muzical, scene care amintesc de Kusturica înainte de a fi toxifiate de intervenția regizorului, țigănii care se vor trimiteri către același regizor, și filmul obosește repede pentru a reveni la scatologicul originar, cu alte cuvinte în Glod-ul de origine. Miza filmului este și această spargere a canonului din orice poziție, în violentarea tuturor cutumelor, în exagerarea pînă la vomisment, iar pe alocuri prostul gust e pe punctul de a deveni act estetic. Prezentarea orașului, Kusek, și
Borat - dicționarul kazah by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9948_a_11273]
-
și populația satului kazah, amintind prin deriziune sfîrșitul cu iz de parabolă al filmului Underground, cu o nuntă pe o bucată desprinsă din continentul iugoslav. Ce a însemnat experiența americană pentru Borat? Mai nimic, adică veselie petrecăreață și întoarcerea în glod. Iar restul e înjurătură. În concluzie, este un film minunat. Pauză. NOOOT!!!
Borat - dicționarul kazah by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9948_a_11273]
-
usturoi murat, orez cu raci, dulceți de nuci, cofeturi, fructe coapte, popușoi fript - sau legate de peripeții de călătorie, care evocă proza autorului: "Vezeteu, surugiu...! - Ascult, aud? ce-i? - Mai îndeamnă caii. - Degeaba, drumu-i foarte greu. A ploat; e noroi, glod, tină. Drumul e plin de haugașe. - Ie pe cîmpi de-a dreptul. Dă pin arături, peste brazde. - Trăsura s-a putea strica. - Ce-ți pasă? - Fie; ține-te bine. - Surugiu, oprește, stăi! (...) Valea-i răpide, trebuie să punem piedica. - Nu
Descărcare de cărți by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9944_a_11269]
-
că matale și moș Pâcu să mergeți în față... doar sunteți același leat. Eu...după dumneavoastră, dacă nu-i cu supărare. Dacă așa zici tu, așa să fie! și-a dat acordul moș Dumitru. Pufăind din greu, boii călcau resemnați glodul șleaului. Priveau în mocirla drumului cu ochii lor mari și blânzi. La Fântâna cu răchiți, au poposit mai îndelung. Drumul însă îi chema fără ostoire. Osteniți, cărăușii se poticneau, călcând glodul șleaului ca și cum l-ar fi frământat. Din când în
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
acordul moș Dumitru. Pufăind din greu, boii călcau resemnați glodul șleaului. Priveau în mocirla drumului cu ochii lor mari și blânzi. La Fântâna cu răchiți, au poposit mai îndelung. Drumul însă îi chema fără ostoire. Osteniți, cărăușii se poticneau, călcând glodul șleaului ca și cum l-ar fi frământat. Din când în când, se auzea câte un crâmpei de vorbă. Uite la moș Dumitru. L-o luat aproape pe Hliboceanu. Abia o venit între noi și l-o și luat lângă el - spunea
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
la culcare, când moș Dumitru și cu Pâcu erau în picioare... Deșteptarea, gospodarilor, că avem multă treabă până să plecăm la drum. Stiți în ce hal am ajuns aseară. Nu putem pleca așa... Peste un ceas, totul era curățit de glodul adunat și puteau intra în târg ca niște oameni gospodari ce erau. Târgul i-a primit cu o mutră posomorâtă. Părea gheboșat sub apăsarea norilor adunați deasupra lui. In hodorogitul carelor grele, au intrat pe ulița magaziilor lui Aizic. Să
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
vreme, s-a auzit clar strigătul așteptat... La drum, flăcăi! a strigat moș Dumitru. Au coborât cu ușurință. Pâcu a folosit momentul și a ținut să evoce momente grele ale cărăușiei: Vă mai aduceți aminte cum coboram valea asta prin glod până la butucul roții, sau iarna, pe omăt până la brâu? Si unde mai pui că o făceam doar la lumina felinarelor. Altă cale nu era, Pâcule. Cine își dăduse cuvântul față de Aizic? Noi, cine alții? Așa că nu aveam încotro, pentru că promisiunea
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]