34 matches
-
nici ochi și nici minte? Cum arătau locurile necălcate de picior de om? Cum puteau ele exista, fără forme și fără culori? Atunci îmi imaginam lumea, lumea întreagă, tot ce există, ca o mare întunecime, cu zone mai dense, mai gloduroase, unde erau obiectele. O mocirlă fără limite, cu cocoloașe ce se dizolvau și ele pe-ncetul. Nicăieri nici o lumină, nici o nuanță, nici un zgomot, doar întuneric cu gloduri mai mari sau mai mici, aruncate claie peste grămadă ca mobilele vechi într-
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
în față și cădea șiroaie în căruță, transformându-mă în scurt timp într-o grămadă de noroiu. Aceasta însă nu era nimic în comparație cu altă incomoditate pe care începui să o simt. Mișcările acestei rigide mașini, trasă cu iuțeală pe drumul gloduros, îmi scuturau tot capul cu violență, dându-mi senzația că îmi dislocă toate membrele, apoi începu să mă doară capul, durerea devenind intolerabilă, ori de câte ori căruța dădea de o piatră ori alt obstacol, era aruncată cu violență în aer, făcând să
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
din baie și începe să se îmbrace. Mi se pare neinteresant, de altfel sânt și în criză de timp, așa că părăsesc garsoniera, ies pe ușa blocului și mă târăsc, hidos, translucid, cu labele mele păroase ocupând tot trotuarul, pe ulițele gloduroase, întunecate, ninse din preajma blocului ei. Câțiva trecători se plimbă încoace și-ncolo prin înserare, dar el nu e. Merg mai departe, dau de șosea și cobor de-a lungul ei, pândind fiecare autobuz care, roșu și greoi ca un cărăbuș
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
o margine de pădure a călcat pe o mină activă și, doar cu o zi Înainte, jucaseră biliard; reapariția acrobatului aerului Aleksić deasupra Kalemegdanului; o gravă intoxicație cu alcool În localitatea Mrakodol; o cursă cu un camion arhiplin pe drumul gloduros dintre Zrenjanin și Elemir; conflictul cu noul șef, un oarecare Šuput, pe terenurile de la Jaša Tomić1; cumpărarea unei tone de cărbuni „Banović“ și așteptatul la rînd, În gara Dunav, de la patru dimineața pe o temperatură de minus cincisprezece grade; achiziționarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
o margine de pădure a călcat pe o mină activă și, doar cu o zi Înainte, jucaseră biliard; reapariția acrobatului aerului Aleksić deasupra Kalemegdanului; o gravă intoxicație cu alcool În localitatea Mrakodol; o cursă cu un camion arhiplin pe drumul gloduros dintre Zrenjanin și Elemir; conflictul cu noul șef, un oarecare Šuput, pe terenurile de la Jaša Tomić1; cumpărarea unei tone de cărbuni „Banović“ și așteptatul la rând, În gara Dunav, de la patru dimineața pe o temperatură de minus cincisprezece grade; achiziționarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
îndoiți de capacitățile dumneavoastră? - Ei da, exact, asta doresc să comunic! Mă cam îndoiesc de capacitățile mele. Ce nenorocire este să te îndoiești? Și ce mare defect e să rămâi, un pic, modest? 261 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI gloduroase, aproape propovăduite, în spectacolele ei, de către directoarea școlii de Balet rusesc, Lubow Egorova... Căinară, nu s-a înțeles bine din care motiv, o expoziție vernisată, în toamna anului 1921, la galeria Rosenberg, deși cuprinsese acceptabile pânze, semnate Bracque, Picasso, Gris
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Vetei crescuse și studentul abia se ținea pe urmele ei. Dintr-o parte veneau trâmbele de fum de la coșurile Atelierelor, mototolite și destrămate. Mahalaua nu se mai vedea de sub malurile galbene. Fata sărea râpele ca un ied. Procopie simți pământul gloduros intrîndu-i în pantofi și nevoind să se lase mai prejos, se luă după ea, rostogolind lutul și bolovanii. Veta, ajunsă pe fund, râdea de neîndemînarea lui. Iarba pălită mirosea bine, a vară plecată. Zări, aproape, balta. - Haide să culegem pelin
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ta. Deodată, trilul ciocârliilor devine banal, observi că, prin grâu, sunt doar pietre și mărăcini, nu ai nici o poftă să mergi mai departe, praful se ridică gros, te Împiedică să respiri, te Îneacă; vezi că te afli pe un drum gloduros, pe care-l cunoști și pe care l-ai mai străbătut de sute de ori, nu Îți amintești de ce te-ai abătut de ceilalți, dar, iată, Îi vezi, s-au ascuns În acea meandră a văii și acum se aud
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
și a unui om de teatru. Ironist, însă nu satiric direct, el nu spune lucrurilor pe nume și nu le înfățișează așa cum sunt, ci le prezintă de-a-ndoaselea. Cu o intuiție precisă a lucrurilor, știe de pe acum să schițeze aspectele urbanisticii gloduroase a periferiilor bucureștene, înainte de a trece la înfățișarea mahalagiilor în comedii. Desigur, începuturile lui nu prevestesc pe marele scriitor, dar nici nu-l dezmint. Debuturile sale sunt ca și acordurile sigure ale unui instrumentist stăpân pe sine, care își câștigă
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]