KorAP: Find »[drukola/base=glomerul & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 6 >

150 matches

Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664

glomerulare și suporturile lor. Foița parietală (epiteliu pavimentos simplu) se sprijină pe membrana bazală, iar la polul vascular se răsfrânge și se prelungește cu foița viscerală. La polul urinar se continuă cu epiteliul tubului proximal (vezi figura 4). Figura 4. Glomerulul renal Malpighi Formarea urinii începe la nivelul barierei de filtrare glomerulară, cu o suprafață de 0,27 mp pentru fiecare rinichi. Filtrul glomerular este alcătuit din trei straturi: endoteliu fenestrat (celulele endoteliale prezintă pori de 70-100 nm diametru), membrana bazală

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
TCD) detectează variațiile volumului și/sau a compoziției urinii. Ca răspuns la acești stimuli, se secretă renina de către celulele glomusului. Celulele lacisului modulează și transmit semnalele emise de celulele maculei densa către celulele glomusului și la celulele mezangiale din tijele glomerulului. Contracția celulelor mezangiale (pe care se sprijină direct capilarele glomerulare) modifică dispoziția spațială a capilarelor; de aici, presiunea hidrostatică intracapilară. Concentrația de NaCl de la nivelul maculei densa reglează fluxul sanguin glomerular printr-un mecanism numit feedback tubulo-glomerular. 1.3. Filtrarea

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
cu greutate moleculară egală sau mai mare de 70 000 daltoni. Factorii ce reglează filtrarea glomerulară sunt: - echilibrul presiunilor hidrostatice și oncotice în capilarul glomerular; - presiunea hidrostatică intratubulară (crescută în caz de obstrucție a căii excretorii); - debitul sangvin care traversează glomerulul; - permeabilitatea suprafeței glomerulare (poate varia sub influența angiotensinei II); - tonusul arteriolelor aferente și eferente. Presiunea eficace de filtrare rezultă din: PF = PCG - (PCB + POCG) PF = presiunea eficace de filtrare (mmHg): 10 mmHg; PCG = presiunea hidrostatică în capilarele glomerulare: 60 mmHg

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
Na+-K+-2Cl-, care este ținta de acțiune a diureticelor (de tipul furosemidului). 3. Tubul distal are două porțiuni, una rectilinie și alta contortă. Aceasta din urmă intră în relație la polul vascular al corpusculului Malpighi cu arteriola aferentă a glomerulului și cu lacisul, realizând o structură denumită macula densa. Lumenul tubului distal este mărginit de un epiteliu cubic simplu, care, la nivelul maculei densa, se modifică; celulele devin mai înalte și mai înguste, cu prelungiri citoplasmatice la polul bazal. La

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
survine insuficiența renală. Bibliografie Reddy A. Essentials of renal physiology. East Hanover, College Book Publishers 1999. Schrier RW. Manual of Nephrology: Diagnosis and Therapy Lippincott, Philadelphia 2005 Ursea N. Tratat de nefrologie. ediția a II-a, Artprint, Bucuresti, 2006. 1. glomerulul; 2. tubul contort proximal; 3. porțiunea dreaptă a tubului proximal; 4. porțiunea subțire a ramului descendent al ansei Henle; 5. porțiunea groasă a ansei Henle; 6. macula densa; 7. tubul contort distal; 8. tubul porțiunea de legătură; 9. tubul colector

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
termeni mai puțin specifici de tip „rare”, „ocazionale”, „puține”, „frecvente” și „numeroase”. Care sunt principalele elemente descrise la examenul microscopic al sedimentului urinar? • Hematiile. Sursa prezenței eritrocitelor în urină poate fi de la orice nivel al tractului urinar, începând de la nivelul glomerulului și terminând cu meatul urinar. Prezența a >3 hematii/HPF este de regulă patologică. Eritrocitele cu origine non-glomerulară își păstrează de regulă forma biconcavă, în timp ce hematiile de origine glomerulară (care au trecut prin filtrul glomerular) sunt dismorfe, prezentând spiculi, precipitate

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
pierderea sarcinilor negative, rupturi, îngroșare și scleroză, distorsiuni (aspect de „roată dințată”); • Depozite imune (Ig, C3 etc): - Mezangiale; - Endomembranoase (sub-endoteliale); - Extramembranoase (sub-epiteliale). • Leziuni cicatriceale: - Glomeruloscleroza - Fibroza interstițială • Difuze (afectează > 50 % dintre glomeruli) sau focale (afectează < 50 % dintre glomeruli); • Globale (afectează glomerulul în întregime) sau segmentare (afectează doar unele structuri sau zone ale glomerulului). 4.1.4. Clasificare (1) Din punct de vedere etiologic, NG se clasifică în: • NG primitive (idiopatice), în care suferința glomerulară apare ca o boală de organ, fără

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
Depozite imune (Ig, C3 etc): - Mezangiale; - Endomembranoase (sub-endoteliale); - Extramembranoase (sub-epiteliale). • Leziuni cicatriceale: - Glomeruloscleroza - Fibroza interstițială • Difuze (afectează > 50 % dintre glomeruli) sau focale (afectează < 50 % dintre glomeruli); • Globale (afectează glomerulul în întregime) sau segmentare (afectează doar unele structuri sau zone ale glomerulului). 4.1.4. Clasificare (1) Din punct de vedere etiologic, NG se clasifică în: • NG primitive (idiopatice), în care suferința glomerulară apare ca o boală de organ, fără etiologie cunoscută și fără semne de afectare concomitentă a altor organe. • NG

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
prognostic relativ bun și se aseamănă clinic cu GLM. Varianta perihilară este mai frecventă la adult și în cazurile asociate cu adaptare nefronică și are prognostic variabil. Tabelul 2. Expansiune segmentară a matricii mezangiale, ce obliterează lumenele capilare, în ≥ 1 glomerul Se exclud formele 2 - 5 2. PerihilarăHialinoză perihilară, cu sau fără scleroză, în ≥ 1 glomerul Se exclud formele 3 - 5 3. CelularăHipercelularitate endocapilară segmentară, ce obliterează lumenele capilare, cu sau fără celule spumoase sau karyorrhexis, în ≥ 1 glomerul

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
și în cazurile asociate cu adaptare nefronică și are prognostic variabil. Tabelul 2. Expansiune segmentară a matricii mezangiale, ce obliterează lumenele capilare, în ≥ 1 glomerul Se exclud formele 2 - 5 2. PerihilarăHialinoză perihilară, cu sau fără scleroză, în ≥ 1 glomerul Se exclud formele 3 - 5 3. CelularăHipercelularitate endocapilară segmentară, ce obliterează lumenele capilare, cu sau fără celule spumoase sau karyorrhexis, în ≥ 1 glomerulSe exclud formele 4,54. ApicalăLeziune segmentară ce afectează polul tubular, în ≥ 1 glomerul

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
glomerul Se exclud formele 2 - 5 2. PerihilarăHialinoză perihilară, cu sau fără scleroză, în ≥ 1 glomerul Se exclud formele 3 - 5 3. CelularăHipercelularitate endocapilară segmentară, ce obliterează lumenele capilare, cu sau fără celule spumoase sau karyorrhexis, în ≥ 1 glomerulSe exclud formele 4,54. ApicalăLeziune segmentară ce afectează polul tubular, în ≥ 1 glomerul Se exclude forma 55. ColabantăColabare segmentară sau globală asociată cu hipertrofia și hiperplazia podocitelor supraiacente, în ≥ 1 glomerul- Din punct de vedere

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
glomerul Se exclud formele 3 - 5 3. CelularăHipercelularitate endocapilară segmentară, ce obliterează lumenele capilare, cu sau fără celule spumoase sau karyorrhexis, în ≥ 1 glomerulSe exclud formele 4,54. ApicalăLeziune segmentară ce afectează polul tubular, în ≥ 1 glomerul Se exclude forma 55. ColabantăColabare segmentară sau globală asociată cu hipertrofia și hiperplazia podocitelor supraiacente, în ≥ 1 glomerul- Din punct de vedere clinic, HSF asociată cu leziune podocitară se manifestă, de regulă, prin SN (90 % dintre cazuri la

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
sau karyorrhexis, în ≥ 1 glomerulSe exclud formele 4,54. ApicalăLeziune segmentară ce afectează polul tubular, în ≥ 1 glomerul Se exclude forma 55. ColabantăColabare segmentară sau globală asociată cu hipertrofia și hiperplazia podocitelor supraiacente, în ≥ 1 glomerul- Din punct de vedere clinic, HSF asociată cu leziune podocitară se manifestă, de regulă, prin SN (90 % dintre cazuri la copii, 70 % la adult), pe când HSF prin reducție nefronică evoluează, de obicei, fără SN. La adulți, HTA și hematuria sunt

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
o expresie crescută a NOS la nivelul arteriolei aferente în stadiul de hiperperfuzie al ND, ceea ce ar putea explica modificările funcționale renale din acest stadiu al ND. Factorul de creștere și transformare beta (TGF-beta) este sintetizat în special la nivelul glomerulului renal, care este și ținta principală a acestei citokine. Sinteza TGF-beta este stimulată de PKC, AGE, stresul oxidativ, stresul hemodinamic, AT II etc. TGF-beta interacționează cu două tipuri de receptori celulari specifici; semnalul este apoi modulat intracelular de mesagerii secunzi

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
intact”, diminuarea progresivă a numărului de nefroni se însoțește de o creștere compensatorie a travaliului pe unitate nefronică restantă. Ca urmare apar modificări glomerulare și tubulare. Modificări glomerulare: Creșterea filtrării la nivelul glomerulilor restanți; Creșterea debitului sangvin renal: perfuzia fiecărui glomerul crește și se produce o diminuare a rezistenței la nivelul arteriolelor cu vasodilatație, mai ales a arteriolei aferente. Aceasta antrenează creșterea presiunii hidrostatice în capilarele glomerulare și a gradientului de presiune trascapilară; Modificări ale structurii glomerulare: volumul glomerulilor intacți este

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
de întinderea parietală pulsatilă, proces ce joacă un rol determinant în apariția leziunilor de glomeruloscleroză și de inducere a fibrinogenezei. Mecanisme de progresie a BCR Modificările de hemodinamică glomerulară care permit adaptarea funcțională a rinichiului, adică hipertensiunea intraglomerulară și hipertrofia glomerulului cu transmisia presiunii arteriale aortice în capilarele glomerulare dilatate antrenează leziuni glomerulare. Mecanismul acestor leziuni este realizat de întinderea parietală pulsatilă. Epiteliul visceral glomerular (constituit din podocite) este incapabil să se adapteze la creșterea în volum a ghemului capilar glomerular

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
cu diminuarea tonusului simpatic și inducerea de efecte cardiovasculare opuse. 2. Factori fizici: mișcările fluidelor care traversează pereții capilari depind de echilibrul dintre presiunea osmotică (exercitată în special de proteinele plasmatice) și presiunea hidrostatică. Când sarcina sodată filtrată la nivelul glomerulului este importantă, rezultă: • creșterea presiunii hidrostatice intratubulare și diminuarea presiunii hidrostatice în capilarele peritubulare; • creșterea presiunii oncotice în capilarele peritubulare (presiunea oncotică intratubulară fiind cvasi-nulă, deoarece proteinele nu filtrează); • consecința este creșterea reabsorbției tubulare de sodiu. 3. Factori hormonali. Există

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
va fi convertit de către enzima de conversie a angiotensinei în angiotensina II, biologic activă. Eliberarea reninei este controlată de: macula densa (componentă a aparatului juxtaglomerular) este reprezentată de un grup de celule din tubul distal care vin în contact cu glomerulul la polul său vascular. O scădere a concentrației de NaCl la nivelul maculei densa (normal concentrația de NaCl în acest loc este 30-40 mEq/l) stimulează puternic secreția de renină, în timp ce o creștere a acesteia inhibă secreția de renină. Concentrația

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
apare deoarece rinichii excretă încărcătura acidă și mențin (HCO3-) plasmatic în jur de 24 mEq/l. Menținerea (HCO3-) este realizată la nivel renal prin: a. reabsorbția-regenerarea de (HCO3-); b. excreția de sarcini acide. a. Bicarbonatul (HCO3-) este filtrat liber prin glomerul. Aproape toată cantitatea de bicarbonat filtrată este reabsorbită, excreția urinară fiind neglijabilă (sub 3 mEq). Bicarbonații filtrați sunt reabsorbiți în proporție de 80-85 % în tubul proximal, 10 % la nivelul ansei Henle, 6 % în tubul distal și colector. în tubul proximal

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
în regiunea papilo-medulară, concentrația substanțelor dizolvate este foarte crescută (analgezice) Cantitatea de substanțe toxice din circulația rinichiului este superioară aceleia care traversează alte organe. II. Medicamentele pot determina: atingeri toxice directe reacție inflamatorie imuno-alergică a interstițiului sau, mai rar, a glomerulului sub forma unei glomerulonefrite sau a unei angeite de hipersensibilitate anumite substanțe pot antrena o cristalurie sau precipită în lumenul tubular unele medicamente pot avea consecințe funcționale asupra hemodinamicii renale. Metabolismul medicamentelor este profund modificat în toate etapele de transformare

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749

dulce"): med. ro. glicerid (cf. fr. glycéride s.m.; en. glyceride); glicer(o)- "glicerină" (cf. gr. γλυκέρ, -ό, -άν adj. "dulce, prietenesc, amabil"): med. ro. glicerină (cf. fr. glycérine s.f.; glycerin); glom- "formațiune ganglionară" (cf. lat. glomus, -i s.m. ,,ghem"): NA glomerul (cf. fr. glomérule s.m.; en. glomerulus); gnato-,- gnat "maxilar" (cf. gr. gnathos, γνάθος, -ου s.f. "falcă; obraz"): NA gnation (cf. fr. gnathion s.m.; en. gnathion); grani-/ grano- "grăunte, sămânță (cf. lat. granum, -i s.n. "grăunte, sâmbure"); granulo-, granulo- "granulă" (cf.

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285

sângele drenat de la nefroni, se unesc în venele arcuate, apoi formează venele interlobare ce se vor uni în vena renală. 23.1. Microvascularizația Rinichiul are trei rețele capilare distincte, fiecare cu o funcție aparte. Arteriolele aferente și capilarele glomerulare. Fiecare glomerul primește sânge de la o arteriolă aferentă, ce-și are originea în arterele interlobulare. Peretele arteriolei aferente prezintă celule musculare netede specializate, care împreună cu macula densa ce aparține de tubul distal vor forma aparatul juxtaglomerular. Arteriolele eferente și capilarele peritubulare Sângele

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
sânge de la o arteriolă aferentă, ce-și are originea în arterele interlobulare. Peretele arteriolei aferente prezintă celule musculare netede specializate, care împreună cu macula densa ce aparține de tubul distal vor forma aparatul juxtaglomerular. Arteriolele eferente și capilarele peritubulare Sângele părăsește glomerulul printr-o arteriolă scurtă, numită eferentă, din care apar capilarele peritubulare sau drenează direct în vasa recta. Aceste capilare înconjoară toți tubii contorți corticali și recuperează toate substanțele reabsorbite la nivel tubular, pe care le întorc în circulația generală prin intermediul

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
și venos creează un sistem de schimb în contra-curent în așa fel încât fluxul sanguin să nu îndepărteze gradientul osmotic al zonei medulare. 24. Microanatomia nefronului Unitatea de bază structurală și funcțională a rinichiului este nefronul. Fiecare tub renal și glomerulul său reprezintă o unitate funcțională (nefron). Dimensiunea rinichilor este în mare parte dependentă de numărul nefronilor pe care-i conține. Există aproximativ 1-1,5 milioane de nefroni în fiecare rinichi uman (fig. 93). Nefronul prezintă toate componentele esențiale ale unei

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
tubul renal. Intre cele doi pereți ai capsulei se creează o cavitate virtuală, plină cu lichid de filtrare. Peretele extern al capsulei este alcătuit dintr-un epiteliu pavimentos simplu, ce se continuă cu epiteliul tubular cilindric caracteristic, iar peretele dinspre glomerul este alcătuit din celule înalt specializate, numite podocite, care alcătuiesc un strat al membranei glomerulare. 24.2. Membrana filtrantă Glomerulul este alcătuit din numeroase capilare, derivate din arteriola aferentă. Capilare sunt alcătuite din celule endoteliale cu perforații, numite fenestrații, care

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]