575 matches
-
o imagine a preferințelor, a interesului, a curiozității manifestate undeva parcă la capătul lumii față de România. ----------------------------- Florin IONESCU „Tribuna învățământului” nr.1279 2-8 februarie 2015 București *** (NRN) Iată cum este tradusă în limba engleză de către poetul traducător Daniel Ioniță poezia „GLOSA” de Mihai Eminescu: GLOSS Time is passing, time comes yet, All is old, and all is new; What for good or ill is set You can ponder and construe; Do not hope and do not worry, What's a wave
POEZIE ROMÂNEASCĂ PESTE TIMP ŞI PESTE LUME de FLORIN IONESCU în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 by http://confluente.ro/florin_ionescu_1422942820.html [Corola-blog/BlogPost/374651_a_375980]
-
puteau urni din loc, dar eu zic că înnebunise, că au trebuit s-o ia legată, ca pe ucigași. Credeți? - Te cred, că doar n-ai de ce să mă minți...” (p. 354). (Mai era nevoie de vreo intervenție, de vreo glosă a prozatoarei?) - construirea lumii noi, cuprinsă, in nuce, cu toate ale sale, în amintitul ghetou. Iată-l și pe acesta: “Ghetoul, luat în sine, o plombă consistentă - nu ca suprafață, în aria orașului, ci mai mult ca supraaglomerare umană - , un
EUGEN DORCESCU “VIAŢA ÎNTRE ZERO ŞI UNU”. NOTE DE LECTURĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1429124608.html [Corola-blog/BlogPost/372915_a_374244]
-
geniului la diletantism (“dragostea de a scrie e un început de talent”, nu numai o definiție eliadescă, dar și o conștiință specifică a condiției literaturii. Caracterul de mărturisire eminesciana cheamă, în locul spiritului critic, spiritul poetic. Contemporanii geniului depun mărturie falsă. Glose despre ahimsa Până la un florilegiu din care n-ar lipsi Inorogul și oceanul lui Lucian Blaga - oricum ahimsa românească poate fi prefațata în absolut cu “Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” - sau Lumină lină de Tudor Arghezi, ne-
BAUDELAIRE ŞI POEŢII ROMÂNI -INDOEMINESCOLOGY de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 by http://confluente.ro/Eveniment--Comemorari/george_anca_1497600283.html [Corola-blog/BlogPost/340064_a_341393]
-
-n ceruri, de culori Și-un murmur tandru de chemări, de șoapte, Că nu-ți mai vine nicidecum să mori. Stelele fug pe calea lor de lapte, Iar luna se ascunde printre nori, Ca să ne lase nouă-ntreaga noapte. LUNĂ ( glosă ) Luna plină se arată Și în noaptea noastră, clară. Raza lunii, cea curată, Peste chipul tău coboară. Când de dor ți-e fruntea prinsă Și când ești îngândurată, În tăcerea necuprinsă Luna plină se arată. Când, de dragoste, răpită, Inima
ZECE ZILE, ZECE NOPŢI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 by http://confluente.ro/leonte_petre_1431936870.html [Corola-blog/BlogPost/368058_a_369387]
-
Așa că vei rămâne-n veci statuie, Pe tristul meu și rece piedestal Și viață voi avea tot amăruie, Pe-o insulă de piatră, fără mal Și unde nici măcar iubire nu e, Ci numai eu, lovit de-al vieții val. SOARE (glosă) În lumina zilei calde, Unde soarele domnește, Peste marea de smaralde, O iubire, ce tot crește. Sunt doar eu și tu și marea, Care vine să ne scalde, Ascultându-ne chemarea, În lumina zilei calde. Sufletele sunt iar pline, De
ZECE ZILE, ZECE NOPŢI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 by http://confluente.ro/leonte_petre_1431936870.html [Corola-blog/BlogPost/368058_a_369387]
-
narativa la alta, conflicte, personaje, semnificația titlului operei; organizări specifice genului epic: povestirea, schița, nuvelă, românul, poemul eroic, epopeea); - identificarea secvențelor constituente ale unui text descriptiv liric (tema, elemente de structură, motive; organizări specifice genului liric: pastelul, elegia, meditația, oda, glosa, satiră, sonetul, rondelul); - identificarea și relevarea structurilor specifice genului dramatic (structura subiectului, particularitatea subiectului, a conflictului, specificul personajelor, /limbajul, convenția spectacolului; organizări specifice genului dramatic: tragedia, comedia, dramă); - analiza unui text integral sau a unui fragment beletristic, conform unor cerințe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
clasicism, comedie, comparație, compoziție, conflict, corespondențe (cu referire la simbolism), curent literar, descriere deznodământ, dialog, dramă (cu referire la specia literară), elegie, enumerație, epilog, episod, epitet, romantism, eseu, expozițiune, fabulos, fantastic, folclor, gen literar, genul liric, genul epic genul dramatic, glosa, grotesc, imagine artistică, interogație retorica, intrigă, inversiune, invocație meditație, metaforă, modernism, narațiune, narator, nuvelă, oda, oximoron, parnasianism, rondel, personaj, personificare, povestire, poem, prolog, realism, refren, român, romantism, sincronism, schița, tradiționalism, sămănătorism, poporanism, satiră, simbolism, sonet, stil, stil oral, stil funcțional
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
tratative cu Diodotos Trifon, cu care se aliase, i-a fost fatală lui Ionatan Macabeul. Prin înșelăciune, Trifon l-a luat prizonier împreună cu toata suita să. Pe însoțitori i-a omorât de îndată, iar pe Ionatan însuși, mai tarziu. Autorii gloselor Tosafot la Talmud, susțin că doi dintre conducătorii evreilor din acea perioadă, din rândurile fraților Macabei sau Hasmonei, sunt înmormântați la Akko -Ptolemaida. Se crede că ar fi vorba de Elazar ben Hashmonai, ginerele lui Matityahu, si de Ionatan Macabeul
Acra () [Corola-website/Science/316560_a_317889]
-
a detectat existența unui mic mormânt subteran. Acesta a devenit uneori un loc de [[pelerinaj]]. Alte tradiții susțin ca locul de veșnicie al lui Nahmanides se găsește într-o peșteră din Ierusalim, cunoscută ca Peștera lui Ramban. Ramban a scris glose la întregul Talmud, a scris compendii ale unor parti din dreptul iudaic, dupa modelul lui Itzhak Alfassi. Lucrarea sa majoră asupra Talmudului este cunoscută ca Hidushey Haramban (Înnoirile lui Ramban). Scrierile sale în domeniul legii iudaice Halaha sunt: Scrierile lui
Moshe Ben Nahman () [Corola-website/Science/333157_a_334486]
-
urmaș al simbolismului. Reprezentanții parnasienismului militau pentru o poezie impersonala, descriptiva și atent studiată. Descrierea naturii și a fenomenelor era realizată la nivel senzorial, fără implicare emotiva. Definitoriu este cultul poeziei cu forma fixă, cultivând specii literare precum sonetul, rondelul, glosa. Printre subiectele predilecte ale acestui curent literar se numără descrierea peisajelor exotice, descrierea obiectelor de artă, civilizațiile mitologice, religiile, geografia este supusă lirismului (decoruri și spații luxuriante sau inedite, de la cele tropicală la cele polare), iar obiectele prețioase precum metalele
Literatura română parnasiană () [Corola-website/Science/337197_a_338526]
-
evreilor din Cehia, termenul "leșon kenaan" desemnează chiar limba cehă. Deși în mod curent întâlnim afirmații conform cărora "leșon kenaan" ar fi o limbă de sine stătătoare, singura sursă a cunoașterii graiului vorbit de evreii cehi în evul mediu sunt glosele care apar în texte religioase (bunăoară în "Or zarua" de Yitzhak ben Moshe sau "Arugat ha-bosem" de Avraham ben Azriel). Aceste glose sunt scrise cu alfabetul ebraic, dar limba lor nu diferă de ceha medievală. Prin urmare, nu dispunem de
Limba cnaanică () [Corola-website/Science/305306_a_306635]
-
o limbă de sine stătătoare, singura sursă a cunoașterii graiului vorbit de evreii cehi în evul mediu sunt glosele care apar în texte religioase (bunăoară în "Or zarua" de Yitzhak ben Moshe sau "Arugat ha-bosem" de Avraham ben Azriel). Aceste glose sunt scrise cu alfabetul ebraic, dar limba lor nu diferă de ceha medievală. Prin urmare, nu dispunem de surse suficiente pentru a ajunge la concluzia că în evul mediu evreii cehi aveau un grai deosebit. Situația din Cehia diferă în
Limba cnaanică () [Corola-website/Science/305306_a_306635]
-
limbi evreiești de sine stătătoare este un fapt indiscutabil. Limba șuadit (sau limba iudeo-provensală) prezenta deosebiri față de dialectul provensal al populației creștine din regiunea respectivă; printre altele evreii din Provence pronunțau altfel unele sunete, mai ales unele consoane. Pe baza gloselor evreiești din Cehia putem afirma că situația din această țară semăna mai degrabă cu cea din Spania sau din Germania, unde graiul întrebuințat de populația evreiască nu se deosebea în mod frapant de limba mediului creștin. Graiul vorbit de evreii
Limba cnaanică () [Corola-website/Science/305306_a_306635]
-
32" și "Lovrin 34". La Fundulea a creat soiurile: "Fundulea 29" (1979), "Fundulea 133" și "Flamura 80" (1984), "Fundulea 4" (1987), "Flamura 85" (1989), "Rapid" (1992), "Dropia" (1993), "Ardeal" (1998), "Boema" (2000), "Crina" (2001), "Delabrad" și "Dor" (2002), "Faur" (2004), "Glosa" și "Gruia" (2005) și "Izvor" (2008). Toate aceste soiuri au înregistrat un succes deplin în utilizarea pe suprafețele arabile ale României, unele fiind utilizate și în alte țări ca: Turcia, Ungaria, Canada. N. Săulescu este și coordonator științific al revistei
Nicolae N. Săulescu () [Corola-website/Science/307128_a_308457]
-
și alte limbi romanice moderne: limbile catalană, aragoneză, astur-leoneză și galiciano-portugheză. Castiliana primitivă a derivat din latină în comitatul medieval al Castiliei și se afla sub influența limbilor bască și vizigotă. Cele mai vechi texte în spaniolă sunt "Glosas Emilianenses" („Glosele Emiliane”), ce s-au păstrat în Mănăstirea Yuso aflată în San Millán de la Cogolla, La Rioja, Spania. Această localitate era considerată ca fiind un centru cultural medieval. Spaniola s-a extins la sudul peninsulei datorită Reconquistei și uniunilor regatelor creștine
Limba spaniolă () [Corola-website/Science/296859_a_298188]
-
lor. Astfel rugăciunile la slavi nu se găsesc la capetele ecteniilor, ci suprapuse cu imnele corului, pe motiv de a nu pierde timpul. Pe baza "Acatistului" imn bizantin adresat Fecioarei Maria, dar închinat întrupării lui Iisus Christos, slavii au compus glose, adică alte acatiste, mai întâi unul închinat lui Iisus Christos, iar altele închinate sfinților, Fecioarei Maria, șamd. Aceste acatiste nu acoperă în general o întreagă zi liturgică, ci conțin doar troparul, condacul și cele 24 de icoase. Rutenii au aceleași
Ritul bizantin () [Corola-website/Science/298752_a_300081]
-
Asachi, renumit pentru interesul său arătat culturii și literaturii italiene. Cele mai frumoase sonete au fost scrise însă de Mihai Eminescu, care a trecut printr-o perioadă de creație în care s-a oprit asupra poeziei cu forma fixă( sonet, glosa). Tudor Vianu numea această “scuturarea ramurilor”. Eminescu folosea formă sonetului italian, petrarchist. Iată cateva exemple,din grupul celor trei sonete publicate de Titu Maiorescu: I Afară- toamnă, frunză-mprăștiată, Iar vîntul zvîrle-n geamuri grele picuri; Și tu citești scrisori din roase
Sonet () [Corola-website/Science/297633_a_298962]
-
biblioteci naționale, academice și științifice din lume. Ce satisfacție intelectuală poate fi mai însemnată pentru un cercetător și eseist român, precum Cristina Emanuela Dascălu, care contemplă, în tăcere, succesul și, firește, circulația unei cărți excepționale. Interesante și pertinente sunt și glosele critice ale poetului rus Evgheni Evtușenko, care a participat la susținerea doctoratului Cristinei Emanuela Dascălu și care a relevat importanța unui demers literar extrem de prețios. Poeta Cristina Emanuela Dascălu este autoarea unei cărți, Travel Series (Serii de călătorie), care a
Mărturii necunoscute despre Cristina Emanuela Dascălu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2561_a_3886]
-
precum „Melchior Kurtz”, „Peter Flint” sau „Robert Neuner”). Această perioadă (până la sfârșitul Republicii de la Weimar) este cea mai productivă din cariera sa. În câțiva ani a ajuns una dintre cele mai importante figuri intelectuale din Berlin. A publicat poezii, reportaje, glose și recenzii în revista "Periodika Berlins". A scris regulat ca și colaborator pentru diverse ziare precum "Berliner Tageblatt" și "Vossische Zeitung" și în revista "Die Weltbühne". Editorii Hans Sarkowicz și Franz Josef Görtz i-au mulțumit pentru că le-a dăruit
Erich Kästner () [Corola-website/Science/304301_a_305630]
-
autobiografia sa, insistând malițios, poate și cu un anumit tâlc, că nu era în stare nici să aprindă o candelă: „reușea să umple casa de fum fără să obțină nici o iluminare”). Pentru a-l înfrunta, Abélard începe să scrie niște glose la Profețiile lui Ezechiel (unul din cele mai obscure pasaje din Biblie). Relațiile cu maestrul se tensionează iar Abélard devine și mai faimos. Întors din nou la Paris, continuă să predea câțiva ani în școala catedrală („cea care odinioară îmi
Pierre Abélard () [Corola-website/Science/302704_a_304033]
-
tensionează iar Abélard devine și mai faimos. Întors din nou la Paris, continuă să predea câțiva ani în școala catedrală („cea care odinioară îmi fusese destinată, ba aș spune oferită, dar din care fusesem dat afară” - scrie Abélard), continuându-și glosele începute la Laon și ajungând o autoritate respectată atât în teologie cât și în filosofie. Acesta este momentul în care intervine celebra sa relație cu Heloise, ce-i întrerupe din nou cariera. Heloise era fiica nelegitimă a unui canonic, trăind
Pierre Abélard () [Corola-website/Science/302704_a_304033]
-
lui Abélard. Opera sa poate fi împărțită în trei mari categorii: poezii și scrisori, texte logice, respectiv texte teologice. În plus, el a mai scris Historia calamitatum („Istoria nenorocirilor mele”), o autobiografie. Scrierile logice includ: "Introductiones parvulorum" (1114), constând în glose despre Porfir, Aristotel, Boethius; "Logica "ingredientibus"" sau Glosele de la Milano (1120), constând în comentarii la Aristotel și Porfir; "Logica "nostrorum petitioni"" sau Glosele de la Lunel (1124), un comentariu foarte amplu al Isagogei lui Porfir; "Dialectica" (redactată în perioada în care
Pierre Abélard () [Corola-website/Science/302704_a_304033]
-
trei mari categorii: poezii și scrisori, texte logice, respectiv texte teologice. În plus, el a mai scris Historia calamitatum („Istoria nenorocirilor mele”), o autobiografie. Scrierile logice includ: "Introductiones parvulorum" (1114), constând în glose despre Porfir, Aristotel, Boethius; "Logica "ingredientibus"" sau Glosele de la Milano (1120), constând în comentarii la Aristotel și Porfir; "Logica "nostrorum petitioni"" sau Glosele de la Lunel (1124), un comentariu foarte amplu al Isagogei lui Porfir; "Dialectica" (redactată în perioada în care Abélard se afla la Cluny, constând într-un
Pierre Abélard () [Corola-website/Science/302704_a_304033]
-
mai scris Historia calamitatum („Istoria nenorocirilor mele”), o autobiografie. Scrierile logice includ: "Introductiones parvulorum" (1114), constând în glose despre Porfir, Aristotel, Boethius; "Logica "ingredientibus"" sau Glosele de la Milano (1120), constând în comentarii la Aristotel și Porfir; "Logica "nostrorum petitioni"" sau Glosele de la Lunel (1124), un comentariu foarte amplu al Isagogei lui Porfir; "Dialectica" (redactată în perioada în care Abélard se afla la Cluny, constând într-un tratat de logică din patru cărți, în care expune teoria diviziunii și definiției, comentează pe
Pierre Abélard () [Corola-website/Science/302704_a_304033]
-
secolului al XIX-lea. ul a apărut ca o reacție (neoclasica) la romantism și cultiva expresia impersonala, descriptiva, ornamentala și cizelata, raportată la peisaje exotice, dar și la obiecte de artă, cărora le consacră poezii de virtuozitate formală (sonet, rondel, glosa ș.a.). Parnasianismul promova: impersonalismul; natură obiectivata - în viziuni întemeiate pe receptarea strict senzorială a lucrurilor; cultivarea formelor fixe de poezie (sonetul, rondelul, glosa, gazelul etc.) și a tiparelor prozodice alambicate; elogiul civilizațiilor (arhetipale și interferențiale), al mitologiilor, religiilor, geografia lirica
Parnasianism () [Corola-website/Science/298290_a_299619]