506 matches
-
a fi unul. Salvarea, atâta câtă poate exista, vine de la retorica autoreferențială în care „un desen uitat” menține fecunditatea insuficienței. Asta înseamnă că oricând și oricine poate continua Convorbirile imaginare cu..., mai ales că una din plăcerile scriitorilor este să gloseze unii despre alții, să se interpreteze reciproc, să bârfească, cum ar fi spus mama.” Aș spune nu chiar oricine, cartea fiind un demers erudit, cu o vastă bibliografie și cu o rafinată cumpănire între problematicile abordate și argumentație. Divizarea în
CONVORBIRI IMAGINARE CU JORGE LUIS BORGES- PROF. PETRE ISACHI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1455431760.html [Corola-blog/BlogPost/373715_a_375044]
-
un examen oral) și cu Radu Dragnea, în fața cărora Părintele Profesor Dumitru Stăniloae subliniază dimensiunea morală constitutivă a adevăratului naționalism, iar Nichifor Crainic dezvoltă tema „Ortodoxiei - concepția noastră despre viață” prezentată într-o conferință din anul 1936 la Sibiu, dar glosează admirativ și despre relația dintre „creștinism și fascism” în Italia. Aceste contribuții sunt incluse de Nichifor Crainic, împreună cu alte eseuri militante din Gândirea, în două volume de publicistică de politică culturală extrem de populare în epocă: Puncte cardinale în haos (titlul
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA by http://confluente.ro/stelian_gombos_1492666048.html [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
Litra, Pitești /p. 55 Abstract și iconic- autor: Ion Mânzatu, Iași /p. 58 Semne(le) deapropiere ale universului (ne)material sau Constantă unui parcurs poetic/p.66 autor: George Stroia Pagina celor mari pentru cei mici: Orbul vindecat și lumină - glosa evanghelica / p.68 autor: Adrian Botez Adrian Botez - Poetul /p. 72 Sumar/p. 73 Picturile, grafică și fotografiile din acest număr aparțin: Giuseppe Arcimboldo Adolphe-William Bourguereau Constantin Hansen Coperta I-IV realizată de pictorul Mihai Cătrună după lucrările lui Caravaggio
2014 AL REVISTEI NOMEN ARTIS PUTEŢI CITI: de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1205 din 19 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Viorela_codreanu_tiron_1397930329.html [Corola-blog/BlogPost/380611_a_381940]
-
de albastru (Lumină din lumina...) - autor: Prof. Maria Apetroaiei /p. 64 Mistere - Tunelurile pe sub Marea Neagră ce leagă România de Turcia /p. 67 Pilde - Povestea tâmplarului/p. 68 Povestea olarului/ p.68 Pagina celor mari pentru cei mici: Centurionul și leprosul - glosa evanghelica / p. 69 autor: Adrian Botez Sumar/p. 75 Picturile din acest număr aparțin: Bartolomé Esteban Murillo Alfred Siefert Rudolf Schweitzer René Valdry Doina Costas Sânți Raphael Foto : Vladimir Zotov - Lecția de muzică Coperta I-IV realizată de pictorul și
DINCOLO DE TACERE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 by http://confluente.ro/Viorela_codreanu_tiron_1399527499.html [Corola-blog/BlogPost/346983_a_348312]
-
decadentismului, în care Internetul domină Cartea și interesul pentru cultură a scăzut, pentru că Informația nu înseamnă Cultură, care presupune prelucrarea informației și ajungerea la concepte. În fine, ca să nu ne mai îndepărtăm de subiect, pentru că pe această temă se poate glosa la infinit, și ca să ne păstrăm cât mai aproape de trama epică a romanului -, Bubu, Blanca și Gelu se hotărăsc să-și schimbe radical viața, nu se mai duc la facultate și pleacă pentru o scurtă perioadă la țară, în comuna
Un roman filosofic şi dilematic /Cimitirul copiilor de Nicolae GOJA by http://uzp.org.ro/un-roman-filosofic-si-dilematic-cimitirul-copiilor-de-nicolae-goja/ [Corola-blog/BlogPost/93430_a_94722]
-
din spate. Gândul rău din nou îmi vine; Nu e rău, nu e nici bine. 12 iulie 2016, Constantă Sursă foto: #Lăură de #Noves - Unknown #Portrait of #Lăură of a #Laurentian #codex of the #XVI century #ArsMuriendi #literatura #poezie #poezii #glosa #glossa Referință Bibliografica: Tânjirile lui Petrarca / Lorena Georgiana Crăia : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2078, Anul VI, 08 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Lorena Georgiana Crăia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
TÂNJIRILE LUI PETRARCA de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1473289453.html [Corola-blog/BlogPost/383864_a_385193]
-
aduc fericirea, ci numărul lor!” Cineva chiar a glumit pe socoteala acestei maxime, dându-și cu părerea: „Cine a spus că banii nu aduc fericirea înseamnă că nu a știut unde să meargă să facă cumpărături!?” Sigur că se poate glosa îndelung pe tema banilor care pot dezvolta pe lângă rarele calități întâlnite la oameni - de recompensă dreaptă pentru o muncă depusă, de cadouri pentru membrii familiei sau pentru prieteni la anumite ocazii, diferite acte de caritate - și cele mai urâte trăsături
BANII ŞI VIAŢA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Banii_si_viata_vavila_popovici_1386437187.html [Corola-blog/BlogPost/363226_a_364555]
-
rubrică de Proza, Lucian Gruia este prezent cu Biserică din adâncuri; la rubrică Eminesciana, Stelian Gomboș publică partea I a eseului Mihai Eminescu în viziunea Bisericii; la rubrică Inedite, M. N. Rusu - în articolul Nichita Stănescu și salba de arginti - glosează despre inedită stănesciană, „Fără titlu“ (p. 53); la rubrică de Recenzii, Gheorghe Naghi prezintă două recente cărți de Vasile Muntean (Monografia Arhiepiscopiei Timișoarei [Timișoara, Editura Învierea] și Scrieri teologice și istorice [Caransebeș, Editura Episcopiei - ambele din anul 2012; pp. 101
ZECE REVISTE DE CULTURĂ/ LITERATURĂ DIN VALAHIME ÎN CRONICA DE VARĂ 2013 de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_zece_ion_pachia_tatomirescu_1372610690.html [Corola-blog/BlogPost/363936_a_365265]
-
bate cu două ciocănele, adică) însemnează glasul îngerilor, toate acestea anunțând începerea slujbelor zilnice și speciale, chemarea credincioșilor la ritual...pentru că Dumnezeu este sămânța Adevărului...în Veșnicie nu există hotar, ci numai Viață...iar Moartea este numai Naștere în Veșnicie!” - glosează și încheie apoteotic clopotarul cel mic, nu înainte de a-mi spune că “ar trebui să se tragă clopotul și în ziua lui Mihai Eminescu, de pildă, însă acest demers ține de Cultură, nu de cultul bisericesc, care are rânduielile lui
Clopotarii ţin aproape Veşnicia by http://balabanesti.net/2012/04/09/clopotarii-tin-aproape-vesnicia/ [Corola-blog/BlogPost/339951_a_341280]
-
monocromii reci, ce abordau tema interiorului, îmi apar astăzi ca niște cristalizări ale unei experiențe creatoare de natură neo-expresionistă. Poate și întrucât, în percepția mea de atunci, ele se înrudeau stilistic cu tablouri și desene de Anselm Kiefer. Acelea care glosează în marginea temei Parsifal. Dintr-o conversație purtată cu artistul, mi-a fost dat să aflu că pânzele înfățișau nimic altceva decât interiorul atelierului, același atelier în care, cândva, Costin Petrescu trudea continuu spre a-și desăvârși arta sa pedantă
Cătălin Bălescu () [Corola-website/Science/330906_a_332235]
-
ale artistei valorifică în variate formulări grafico-cromatice nivelul culturii picturii, măiestria la care a ajuns ca urmare a unor strălucite studii și a unei viziuni originale. Arhitectura imaginii sugerează soliditatea rațională a ansamblului, geometria axelor și claritatea ideilor pe care glosează în subtile și coerente combinații cromatice. Astfel aspiră către armonia unei muzici străvechi. Polivalența stilistică o face premiabilă și la variante în cheia unei modernități ponderate și o definește ca pe un artist dublat de un intelectual rasat.” „Eleonora Brigalda
Eleonora Brigalda (Barbas) () [Corola-website/Science/336643_a_337972]
-
că, la o comparație (bănuim) politică între Soy Cuba și Toni Erdmann</strong>, acesta din urmă pare a fi „găsit rezolvări artistice mai juste”. Reluând critici făcută de anumite voci ale birocrației culturale de la Havana și Moscova, Gorzo și Lazăr glosează pe tema estetizării, atât a sărăciei, cât și a luxului, în filmul lui Kalatozov. Nu este însă deloc clar de ce un tip de calofilie ar face filmul lui Kalatozov mai „blând”. Eu aș susține exact contrariul. Să luăm de exemplu
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
Unul dintre vizitatorii ei târzii, medicul Constantin Dimoftache (C. D. Zeletin), o găsește, în iarna lui 1959, lucrând la revizuirea unei vechi traduceri a Metamorfozelor lui Ovidiu. El mai menționează că lucra la un poem, Nirvana, inspirat din filosofia indiană, glosând în jurul unei entități abstracte, Nath. A murit la 2 septembrie 1962, la Tecuci în casa ei din strada George Coșbuc. Traduceri vol I, „Prichindel închide ochii, București, 1925 vol II, „Privighetoarea și alte povestiri, București, 1926 vol III, „Ionică Haplea
Natalia Negru () [Corola-website/Science/310717_a_312046]
-
cerințele unui lector interesat de coincidențe, de suprapuneri, de mentalități. Unele converg spre ceea ce prozatorul ar spune despre tulburătorul destin al eu-lui creator că viața acestuia a fost un roman. De ce? Pentru că autorul și-a fixat un epicentru pe care glosează diverse detalii, întregitoare, însă scormonind pe două fronturi al celui natural și al celui de rezonanță. Pe al doilea, îl jonglează după propria-i orientare, adesea psihologică. În acest al doilea plan, Nicolae Pârvulescu probează un atent spirit analitic, în
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
mănăstirea Cernica, îl frecventa deja. "Dumneata ai nevoie de mine!", i-ar fi spus acesta , într-un moment de întâlnire spirituală. Aici situează Scrima momentul transmiterii tradiției spirituale a isihasmului rusesc, precum și un sens al tradiției ("paradosis"), asupra căruia va glosa mai târziu în scrierile sale. În 1949 se înscrie la Teologie, pe care o va absolvi în 1956, prezentând, drept lucrare de licență, două capitole din neterminata "Antropologie apofatică", redactată în 1951-1952 și publicată postum. Între 1950 și 1953 stă
Andrei Scrima () [Corola-website/Science/314028_a_315357]
-
1890, Bacăul prezenta următoarea componentă a populației: 6122 evrei, 5110 români. Precizarea făcută de Constantin Călin, în Dosarul Bacovia. Eseuri despre om și epocă (Ed. Agora, Bacău, 1999) și preluată de Cornel Ungureanu, îl determină pe acesta din urmă să gloseze: „vecinătățile, caracterul eteroclit al orașului au stimulat ruptura, despărțirea de orizontul tradițional (...). Or, acest tip de desprindere îl apropie pe scriitorul român de Trakl, de expresioniști, îl face unul dintre modernizanții lirismului nostru. Comparațiile cu Kafka, cu Blecher, cu Fundoianu
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_445]
-
în perioada când G. Călinescu era bursier al Scolii Române de la Roma (1924-1926); i-a solicitat informații de la Biblioteca Academiei Române în timp ce elabora cele două lucrări 2 ce i s-au publicat în anuarul instituției conduse de Vasile Pârvan si au glosat îndelung asupra iubirii si, evident, asupra „sentimentelor răscolitoare". Revelatoare sunt notațiile precise, ironice si, uneori, autoironice ale lui G. Călinescu despre sensul iubirii, despre „iubirea ideală" si despre pragmatismul femeii. Precizările lui G. Călinescu, din ultima epistolă ce se publică
Însemnări despre tânărul G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6404_a_7729]
-
afla în relație epistolară. Operele lor plutesc, așa cum am spus la început, în aproximații, sunt restituite la întâmplare, fără un program sistematic. Ele au nevoie de întregire, adică de reunirea etapei românești cu opera din exil. Altfel, vom continua să glosăm despre părți disparate de opere, despre jumătăți sau sferturi biografice. Când, în sfârșit, aflăm ceva despre opera din exil a lui Al. Busuioceanu, nu mai știm nimic despre opera sa de scriitor interbelic, rămânând subînțeleasă, dar în fond la fel de puțin
Un român la Madrid by Ion Simuț () [Corola-journal/Memoirs/10515_a_11840]
-
„” este titlul unei poezii din genul "glosă", publicată în 1883, în primul volum de versuri al poetului Eminescu. Potrivit Ioanei M. Petrescu, „” se înscrie în etapa a-3-a identificată de aceasta în creația eminesciană, în perioada marilor antume bazate pe sinteza între filosofia lui Hegel și cea a
Glossă () [Corola-website/Science/322460_a_323789]
-
apropiată de filozofia budistă. Unele idei se infiltrează prin filosofia Schopenhauriană, iar altele prin intermediul cărții fundamentale budiste "". Titlul este sugestiv „o creație în sine” (Paul Cornea) concentrând toate semnificațiile filosofice și simbolice ale textului. Termenul glossă derivă din verbul "a glosa" provenit din francezul "gloser" și semnifică explicarea unui cuvânt sau a unei îmbinări de cuvinte. Compozițional, discursul liric se articulează pe zece strofe fiind o meditație asupra lumii fără valoare de care omul de geniu este nevoit să se detașeze
Glossă () [Corola-website/Science/322460_a_323789]
-
o viziune și o stilistica menită să individualizeze creația proprie și să poreasca prin cunoaștere și sensibil inventarul vizual al umanității. Marcel Guguianu, artist preocupat de a face din real o ipoteză de lucru și din simbol o religie, a glosat cu aplicație și tenacitate pe ideea culturii corpului uman, fixându-i reperele semantice și axiologice în funcție de un antropocentrism tutelar, ideea că omul este măsură tuturor lucrurilor l-a menținut permanent racordat la etalonul uman, iar prin figurație și metaforă a
Marcel Guguianu () [Corola-website/Science/303392_a_304721]
-
manuscrisului, sunt scrise 662 de glose în limba română și vreo 70 în limba slavonă. Ele au primit denumirea de „glosele Bogdan”. Cel mai frecvent, glosele cuprind unul sau două cuvinte, rar o propoziție sau o frază, prin care se glosează (traduc sau explică) cuvinte din textul "Sintagmei". Textul slavon a fost datat, de Magdalena Georgescu, (care l-a editat în 1982) pe baza filigranelor hârtiei, între 1516 și 1536, iar de R. Constantinescu, la cca 1520. Nu există în manuscris
Ioan Bogdan () [Corola-website/Science/299889_a_301218]
-
lectură pentru Mortido, romanul într-adevăr complicat al lui O. Nimigean. N-a fost cazul. În afara câtorva citate scoase en vedette și a câtorva considerații colocviale despre postmodernism (înțeles reducționist, doar în latura lui parodică), cronica nu face decât să gloseze pe marginea unui ipotetic conflict generaționist. Nu știu câtă acoperire are o atare descriere (cu atât mai mult cu cât e posibil ca ea să se întemeieze pe o prejudecată a criticului însuși față de proza unor Nedelciu, Crăciun &Co.), dar îmi e
Abăza dezlănțuit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3668_a_4993]
-
mai amintesc decît vag ce i-a minat în luptă pe ei și au uitat cu totul frămîntările adolescentine, mai mult hormonale decît intelectuale. Deși o fetiță va reuși să trezească interesul unui coleg ce nu o bagă în seamă glosînd pe marginea maximei lui Ugo Foscolo care ar fi afirmat pentru prima oara că doar arta-i nemuritoare, individul de rînd trebuind să aspire însă și el să realizeze ceva în viața că în momentul morții să nu aibă sentimentul
Toronto '99: redobîndirea sperantei by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17575_a_18900]
-
consum, cea care îngroapă fiorul liric sub munți de gunoaie: „Acești munți de ambalaje menajere / și reclamele consumați surogate / [...] prin care hămesit de foame scormonește / cobaiul alb și înfricoșat al poeziei.” În versurile din Am mai vorbit despre asta (1986), glosând pe marginea repetării monotone a acelorași gânduri și gesturi odată cu înaintarea în vârstă, poetul este pătruns de un sentiment al târziului, al crepusculului; un univers al tristeții și al regretului „iubirilor mici” se străvede aici filtrat prin amurgul vieții, pândit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287210_a_288539]