1,076 matches
-
peste alte aspecte cu totul remarcabile, cum sunt amplele glosare, român-francez, macedo-francez, istro-francez, care vădesc din partea alcătuitorului lor o bună pregătire de filolog. Nu întâmplător eminentul filolog praghez Jan Urban Jarník, într-o scrisoare către Ion Bianu, a lăudat aceste glosare și lucrarea în ansamblul ei. Remarcând și calitatea tipografică a lucrării, românistul de la Praga scria: "Este și în privința aceasta ceva ce cu greu se află și la alte națiuni poate și mai bogate și cu o literatură mai veche decât
O restituire necesară by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/12449_a_13774]
-
Pagini alese.Literatura română, cuprinzând antologii de texte fundamentale din opera scriitorilor din programa didactică, de la Miron Costin la Marin Preda și Leonid Dimov, însoțite de aparatul științific necesar (studiu critic, tabel cronologic, selecție de referințe critice, bibliografie esențială și glosar, unde e cazul). Colecția 100+1 capodopere ale romanului românesc se află la sărbătoarea a zece ani de apariție și merită să-i consacrăm o prezentare, dacă nu o analiză critică. Inițiatorul și coordonatorul colecției este chiar directorul editurii, Ion
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12469_a_13794]
-
periferice. Ea este o sursă de informații mult mai sigure decît textele în care pitorescul lingvistic este exploatat cu intenție, în care termenii argotici sînt acumulați pe pagină și sînt explicați mai mult sau mai puțin fantezist în note sau glosare. Aici cuvintele argotice apar rar (majoritatea sînt cele percepute de vorbitori ca termeni standard sau tehnici), dar tocmai acest lucru le garantează autenticitatea. Pentru cercetătorul argoului, sînt foarte utile explicațiile prezente în text. Termenul de bază mesevist - folosit curent în
Limbajul de pe Rahova by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11435_a_12760]
-
istorie rabatată ușor-ușor... Istoria antică e falsificată cu bună credință, prin cuvinte care ne fac familiare niște instrumente numite, la viața lor, cu totul altfel, iar istoria modernă este transformată într-o ,tutelă". De fapt, aracul, cuvîntul cu care începe glosarul lui Zare (tot romanul e ,feliat" pe litere, prezentate, ca unui copil sau unui străin care-ar învăța românește, printr-o povestioară oricum prea complicată pentru el - un let's pretend... adresat, în realitate, foarte finilor cunoscători) îl traduce pe
Toate numele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11559_a_12884]
-
desfrânării și lupta împotriva ei. Frumusețile căsătoriei și ale familiei creștine, Edit. Credința Strămoșească, Iași, 2003, p. 54. 6 Aristotel apud apud Prof.Univ.Dr.Doc. Pandele Olteanu, Floarea darurilor sau Fiore di virtu, studiu, ediție critică pe versuri, după manuscrise, traducere și glosar în context comparat, Edit. Mitropoliei Banatului, Timișoara, 1992, p. 180. 7 Preot Ioan C. Teșu, op. cit., p. 56. 1 erotic 8. În limba română această patimă a fost denumită prin două cuvinte care au același înțeles. Este vorba de termenii
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Epistolei întâi către Corinteni..., omilia XI, pp. 110-111. 172 Sf. Ioan Gură de Aur, Despre feciorie..., p. 50. 173 Sf. Bernard apud Prof.Univ.Dr.Doc. Pandele Olteanu, Floarea darurilor sau Fiore di virtu, studiu, ediție critică pe versuri, după manuscrise, traducere și glosar în context comparat, Edit. Mitropoliei Banatului, Timișoara, 1992, p. 180. 174 Sf. Ioan Casian, Convorbiri duhovnicești, V, XII, traducere de prof. Vasile Cojocaru și prof. David Popescu, Prefață, studiu introductiv și note de profesor - Nicolae Chițescu, în colecția Părinți și
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Varietățile regionale ale limbii române au fost minimalizate și condamnate la dispariție de teoriile și programele educative centralizate în jurul "limbii literare unice"; trăsăturile dialectale din operele unor scriitori importanți din trecut au fost puse sub semnul "popularului" și rezolvate prin glosare. E drept că nici nu s-a dezvoltat la noi, cu mici excepții, o literatură dialectală. În stereotipurile mentalității populare, dialectele sînt marcate social și fac obiectul unor acte de respingere și devalorizare; "accentul moldovenesc", de exemplu, este adesea ironizat
Pătărănii... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11818_a_13143]
-
ar fi problema cronicarilor literari de imediată actualitate. Altceva mă preocupă în această cronică orientată spre biografie ca specie a istoriei literare și spre un efect reductiv al punerii simple în pagină, dacă nu chiar simpliste uneori: anume prea modesta glosare a documentelor și firava problematizare a situațiilor de viață socială, politică sau intimă a unui scriitor. Episoadele unei biografii nu se leagă, opera e suspendată în alt regn, fluxul evenimentelor personale sau publice nu dobândește dramatism. Biografia unui scriitor nu
Sub Moscova by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12879_a_14204]
-
ar fi problema cronicarilor literari de imediată actualitate. Altceva mă preocupă în această cronică orientată spre biografie ca specie a istoriei literare și spre un efect reductiv al punerii simple în pagină, dacă nu chiar simpliste uneori: anume prea modesta glosare a documentelor și firava problematizare a situațiilor de viață socială, politică sau intimă a unui scriitor. Episoadele unei biografii nu se leagă, opera e suspendată în alt regn, fluxul evenimentelor personale sau publice nu dobândește dramatism. Biografia unui scriitor nu
Biografismul minimalist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12881_a_14206]
-
nici cea mai vagă idee despre ce sunt Proverbele... lui Zanne ca și pentru cei care știu că titlul cu subtitlul său mai cuprinzător decât o tablă de materii („proverbe, zicători, povățuiri, cuvinte adevărate, asemănări, idiotisme și cimilituri, cu un glosar român-francez”) numește cel mai extins corpus de texte folclorice românești realizat deocamdată, o aritmetică elementară poate oferi informații copleșitoare: zece tomuri impresionante, publicate între 1895 și 1903; sau circa 8.000 de pagini de text tipărit; ori, în litera lui
Un proiect național by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13006_a_14331]
-
inițial INTRĂRI Total intrări IEȘIRE Stoc final Din magazie Altele În consum Altele Tabelul 15.8. I. PRODUCȚIA REALIZATĂ Sortimentul și greutatea/buc Stoc inițial INTRĂRI IEȘIRI Stoc Din fabricație/schimb Altele Total I ÎI III Livrări Altele Total 100 GLOSAR DE TERMENI Pasteurizare metodă de conservare prin tratare termică a produselor alimentare la temperaturi mai mici de 100 0 C. Termometru sonda instrument pentru măsurarea temperaturii în profunzime. Sterilizare metodă de conservare prin tratare termică la temperaturi peste 1000C. Operație
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
conservelor de carne în suc propriu...................................................................... 2.Analiza conservelor de pește și a icrelor............................................................... 81 88 81 LUCRAREA 14 - Fișa de documentare privind calculul capacității de producție în industria conservelor.................................................................. ......................................... 89 90 LUCRAREA 15 - Stabilirea rețetelor de fabricație pentru conserve..................... GLOSAR DE TERMENI......................................................... .................. SOLUȚII ..................................................................... ......................... 91 99 100 102 BIBLIOGRAFIE................................................... .................................. 108 EDITURĂ ȘI TIPOGRAFIA PIM Șoseaua Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 4, Iași - 700497 Țel.:0730.086.676; Fax: 0332.440.730 E-mail: editura.pim@gmail.com www.pimcopy.ro R
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
ironiei. Complicate puneri în scenă ale comédiei literaturii pentru a le scutura de praful persistent al poncifelor și al ideilor primite. Acesta este și rostul pentru care Grigore Șoitu a decis să-și structureze volumul său, Addenda, invers: întîi (pseudo-) glosarul de termeni și parada tipurilor de interpretări - care manipulează sensul pînă la a-l face de nerecunoscut; și abia apoi "cele șapte poeme civilizatoare". Autorul prezintă într-un aide-memoire "adevărul", "intențiile", "modul în care a conceput" diferitele fragmente ale cărții
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/13813_a_15138]
-
scrisului lui Ion Creangă." Și-a câștigat un merit, unanim recunoscut, de mare editor al operei lui Ion Creangă, ediția sa, apărută în 1939 la Editura Fundațiilor Regale, fiind una de referință, adică o ediție critică, cu note, variante și glosar, alcătuită de unul care mai recuperase ceva din manuscrisele lui Creangă și cunoștea foarte bine limba acestuia. A mai dat, pe lângă această ediție, altele, vreo douăzeci, multe semnate împreună cu Ilarie Chendi. Condeie de seamă au recunoscut marile merite ale acestei
Jurnalul unui generos by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13956_a_15281]
-
săvârșește păcatul desfrâului. 6. Să te ferești de a asculta cântece lumești și de lăutari și jocuri<footnote Fer. Ieronim apud apud Prof.Univ.Dr.Doc. Pandele Olteanu, Floarea darurilor sau Fiore di virtu, studiu, ediție critică pe versuri, după manuscrise, traducere și glosar în context comparat, Edit. Mitropoliei Banatului, Timișoara, 1992, p. 178. footnote>. Vindecarea de patima desfrânării presupune paza inimii și a minții, prin trezvie duhovnicească și discernământ spiritual, respingerea gândurilor, amintirilor și a fanteziilor de această natură, lectura duhovnicească, ascultarea de
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
DEX, în cadrul articolului pisică; o găsim, în schimb, în DLR (Dicționarul limbii române, tomul VIII, partea a II-a, 1974): a rupe pisica (de la început) = "a fi energic, hotărît, dîrz, a ști să-și impună voința"; citatul ilustrativ provine din Glosarul regional Argeș (1967), al lui D. Udrescu: "Hei, băiete, n-ai rupt pisica de la început, te-ai ars!". Iar varianta expresiei care cuprinde sinonimul mîță - în forma a rupe mîța în două, înregistrată și în DEX, și în DLR, cu
A rupe pisica... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10120_a_11445]
-
Prin 1904 sau 1905, la vreo cincisprezece ani după moartea lui Creangă, Titu Maiorescu i-a dat editorului G. T. Kirileanu cîteva foi scrise de Creangă însuși, care conțineau explicaț iile unor cuvinte și expresii folosite în Amintiri din copilărie. Glosarul fusese compus pentru o adolescentă, Livia, fiica lui Maiorescu, căreia autorul îi dedicase primele trei părți din Amintiri, apărute în Convorbiri literare. Și, aici, e uimitoare constatarea că acest „talent primitiv și necioplit’’, cum era văzut Creangă - cel puțin la
Moș Ion Creangă Coțcariul by Mihai Vornicu () [Corola-journal/Journalistic/2815_a_4140]
-
Este prezentată piața românească a antichităților, găsim și un reportaj despre sticla transilvăneană. Un interviu lămuritor despre profesiunea de commisaire-priseur îl oferă Jean-Louis Picard. „Moda la 1907“ în România este un subiect tratat îndelung. Titluri precum „Art Déco în România“, „Glosarul iubitorului de antichități“, „Noutăți la Muzeul de Arte Decorative din Paris“ sunt tot atâtea motive de a răsfoi această revistă. Preț: 97 000 lei. l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Zidul de sub ruși
Agenda2004-29-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282670_a_283999]
-
materia pe genuri (fantastice, vitejești, haiducii, păstorești, despre curtea feudala, familiale). La sfîrșit, a grupat fragmente din cele mai autorizate opinii despre balada în general și unele dintre ele în special, adăugînd o bibliografie selectivă foarte bine gîndită și un glosar temeinic. Miorița, Meșterul Manole, Balade populare românești. Antologie, glosar, bibliografie selectivă și referințe critice alcătuite de Constantin Mohanu. Editură Minerva, 1998.
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
feudala, familiale). La sfîrșit, a grupat fragmente din cele mai autorizate opinii despre balada în general și unele dintre ele în special, adăugînd o bibliografie selectivă foarte bine gîndită și un glosar temeinic. Miorița, Meșterul Manole, Balade populare românești. Antologie, glosar, bibliografie selectivă și referințe critice alcătuite de Constantin Mohanu. Editură Minerva, 1998.
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
am lăsat lumè voauă 79, Că o creangă blestemată/ Mi-o luat a mea viață/ Cum ai rupe on fir de ață 250... În partea finală a volumului ne întîmpină o serie de utile instrumente de lucru pentru cercetări ulterioare: glosarul (cu unele carențe, de ex. sînt înregistrați termeni comuni ca țuică, rachiu și, în schimb, nu sînt semnalate unele semantisme specifice precum babă "soție", este adevărat, explicat în "comentariile" însoțitoare ale textelor editate, dar credem că locul său era aici
Prima ediție a epitafelor de la Săpînța by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/17309_a_18634]
-
termeni comuni ca țuică, rachiu și, în schimb, nu sînt semnalate unele semantisme specifice precum babă "soție", este adevărat, explicat în "comentariile" însoțitoare ale textelor editate, dar credem că locul său era aici, precum al lui tocană "mămăligă" prezent în glosar), indici cu nume proprii și bibliografia selectivă. Admirăm bogăția (totuși am fi dorit să întîlnim aici și cartea lui Pavel Filip, Cimitirul Bellu. Panteon național, 1997) și aducerea "la zi" a bibliografiei: astfel, am numărat nu mai puțin de 14
Prima ediție a epitafelor de la Săpînța by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/17309_a_18634]
-
Uzul său actual mi se pare a avea două explicații principale: una este existența unor surse literare; cuvîntul apare de altfel la Creangă ("o sturlubatecă și ...o leneșă de fată ca aceasta", de unde e preluat și difuzat pe canale didactice: glosare, comentarii, analize. A doua explicație e mai puțin certă; cred totuși că fonetismul special, combinația expresivă de sunete care poate ridica chiar dificultăți de pronunție și nu e lipsită de un anumit simbolism fonetic, tipic cuvintelor calificative, mai ales dacă
Șturlubatic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17374_a_18699]
-
devine, ăn scrierile cuprinse an acest volum, spațiu simbolic de inițiere an călătorie, de descoperire a ămprejurimilor, nu a sa. Camartin scrie pagini splendide despre o filozofie a cotidianului intercultural, dacă ai pot spune astfel. Adică alcătuiește un fel de glosar de concepte familiare, simple, și totodată sofisticate, cu imens potențial teoretic și filozofic: vecinul, podul și drumul, taciturnul. Camartin glosează și pe temele "grele", consacrate, precum cele legate de religie și toleranța culturală, ori de xenofobie, evoluția limbilor, tabuuri culturale
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
din toate punctele de vedere, semnate Emmanuel Lévinas, se lansează în cultura românească aproape simultan. Prima e apărută la Editură Polirom, Totalitate și infinit, operă principala a filozofului, într-o traducere riguroasă apartinîndu-i lui Marius Lazurca, de asemenea autorul unui glosar și al importanței bibliografii, precum și cu o postfața de Virgil Ciomos, un studiu dens și revelator în privința familiei spirituale din care descinde filozoful. A doua, o colecție de eseuri despre iudaism reunite sub titlul Dificilă libertate publicate de Lévinas cu
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]