92 matches
-
fișe de observații; exerciții de analiză și interpretare a datelor (cronologii, grafice, tablouri sinoptice); construirea unor hărți conceptuale privind cauzele și efectele unor descoperiri, invenții etc.; întocmirea unor materiale biobibliografice cu aspecte relevante din punct de vedere științific; alcătuirea unor glosare de termeni aparținând unor limbaje de specialitate (artistic, științific, sportiv). Deoarece evaluarea reprezintă o componentă fundamentală a procesului de învățare, aceasta trebuie să fie continuă, formativă. Pentru a favoriza o evaluare obiectivă profesorii trebuie să prezinte cu claritate rezultatele pe
ORDIN nr. 3.891 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267236]
-
familiar al românei; apare (sub cuvântul-titlu artă) în dicționarele curente - DEX, Micul dicționar academic (2001), Noul dicționar universal (2006), DEXI (2007), cu explicația „(în mod) dezinteresat”. Cuprinderea în Dicționarul de argou al limbii române al lui G. Volceanov (2006), cu glosarea „de plăcere”, „pe gratis, fără bani, de pomană”, atestă o lărgire a sensului și a uzului său. Explicația e foarte corectă; nu la fel de justificată mi se pare încadrarea expresiei între argotisme. În secolul al XIX-lea, când termenul amor se
Amorul artei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4917_a_6242]
-
dominant, constituindu-se într-un mijloc autorizat de răspândire a devierii. Eroarea de definire a apărut în Dicționarul limbii române moderne (1958) și a fost propagată prin Dicționarul explicativ (DEX), în ambele sale ediții (1975, 1996), în care condescendent primește glosarea "care are o atitudine plină de respect sau de bunăvoință față de cineva; respectuos, amabil", iar condescendență are ca prim sens "purtare plină de considerație și bunăvoință față de cineva; respect, amabilitate, deferență". Doar pe locul al doilea, cu precizarea "peiorativ", apare
Din nou despre condescendență by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6625_a_7950]
-
e, probabil, rezultatul unui joc de cuvinte: al unei apropieri formale care poate să amuze tocmai prin inadecvarea ei, prin confuzia intenționată (deși nu este exclus ca pentru unii să fie vorba de o confuzie reală). În internet circulă deja glosări, explicații și ilustrări ale formei - „Ice Age 3 rulează (i.e. rules)" (teampit.wordpress.com); „Ai fost, bă, la concertu' de aseară cu Iris ?- Clar, Iris rulează! (dicționarurban.ro) -, discuții semantice și etimologice și chiar reacții de enervare: „ ce, măi copii
Rulează by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6111_a_7436]
-
ilustrări interesante, dar destul de obscure, pentru ambele construcții: una preluată de la Iordache Golescu - „Amorul pă picior să vede foarte ușor” (Zanne, vol. VIII, p. 17) - și una din Anton Pann: „Prieteșugul judecătorului e pe genuche” (vol. V, p. 368, cu glosarea „adică nu există”); alte variante ale acelorași formule sunt legate de imaginea turcului: „la turc dragostea e pe genuchi” și „prietenia turcului e prietenie pe picior” (vol. VI, p. 416-417). Pentru lămurirea acestor ultime zicători, Zanne trimite la Letopisețul lui
Pe picior, pe genunchi... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5699_a_7024]
-
care au suscitat interesul unor cronicari și critici literari. Dintre toți cei care au citit sau recitit unele din cărțile prozatorului Ion Vlasiu, care evocă fascinanta lume a satului transilvănean de odinioară, se impune istoricul și criticul literar Perpessicius, cu glosările și microexegezele sale. Încă de la debutul în volum, Am plecat din sat (1939), și până spre sfârșitul deceniului al șaptelea al secolului trecut, Perpessicius 1 a scris și emis aprecieri critice extrem de prețioase despre epica acestui inconfundabil narator al Transilvaniei
Ion Vlasiu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5739_a_7064]
-
o foarte bogată și asimilată cultură teologică, istorică și literară, maica Iosefina Giosanu, stareța Mănăstirii Văratec din anul 2001, propune în toate demersurile sfinției sale redefinirea și rescrierea sensurilor majore ale unei comunități monastice, atât de însemnată ca aceea de Văratec. Glosările acestea mi-au fost sugerate de lectura unei emoționante epistole pe care mi-a trimis-o profesorul și filosoful Vasile Morar (n. 1946), care a susținut și coordonat unele dintre proiectele maicii Iosefina Giosanu. Impresionat de viața monahală și culturală
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
fuseseră adăugate două caiete Întregi, În parte deja pline de notițe și observații, trasate de aceeași mână care Întocmise notele. Un nou capitol, Liber undecimus de amplitudine rei universalis. Amplitudinea universului. Așadar, cel care Întocmise notele nu se limitase la glosarea textului, ci Își propusese și să Îl completeze printr-o tratare organică. Sentimentul de admirație al lui Dante sporea pe măsură ce Înainta În lectură. Oare Arrigo fusese cel care scrisese acele observații? Fixă din nou profilul mortului: noblețea trăsăturilor sale se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
îmbunătățirea stării mele de spirit, a tonusului, puternic marcat de angoasele unei eventuale nereușite. Liniștea s-a mai pogorât în rărunchii ființei mele și din poantele de bun gust ale unui “antren lingvistic” încropit sui generis, în care se amestecau glosările mele pițigăiate, îngânate - dintr-o “păsărească” rămasă pe “circumvoluțiuni” de pe timpul “canonadelor westerniene” ale paradisiacului El Dorado (de la El Paso, Laramie, Rio Grande sau Rio Bravo!) ce mi-au mai “îndulcit” tinerețile studenției la cinematografele înșirate pe “6 martie” și
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (12) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359541_a_360870]
-
dar și semenilor, socraticul dicton al viețuirii. A purces la acest proces de deslușire, de dezghiocare a înțelesurilor din miez, prin scrierea unui eseu, care este tot fructul unei lecturi aplicate și de straturi profunde și a unei gândiri și glosări pe marginea acesteia. E o coborâre spre izvoare, de unde se trage un fir ce se întinde de la Socrate la Nietzche, sursa cea mai substanțială și fertilă a gândirii poetice eminesciene. Mihai Pricop procedează la o citire a sensurilor și la
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
a Muzei. De o acribie fără cusur și contând pe un exersat fler detectivistic, D. s-a afirmat ca un editor pe care se poate conta. Toaleta filologică a textelor pe care le îngrijește este ireproșabilă, de remarcat fiind și glosările de escortă, unde își fac loc atribuiri, rectificări, câteodată (re)descoperiri (cum ar fi, de pildă, o prelucrare a lui D. Anghel după Lermontov). Cele mai interesante ediții ale sale sunt cele care decurg dintr-o opțiune proprie: Scrieri despre
DURNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
Iorga, Ist. lit., I, 369-391; Dimitrie Dan, Dosoftei, mitropolitul Moldovii, Cernăuți, 1927; Gheorghe Dincă, Un mare cărturar din veacul al XVII-lea: mitropolitul Dosoftei, București, 1939; Călinescu, Ist. lit. (1941), 53-55; Cartojan, Ist. lit., II, 115-126; Augustin Z. N. Pop, Glosări la opera mitropolitului Dosoftei, Cernăuți, 1943; Ciobanu, Ist. lit. (1947), 321-329; Ivașcu, Ist. lit., I, 197-208; Piru, Ist. lit., I, 181-193; Ist. lit., I, 317-318, 323-324, 406-417, passim; Rosetti-Cazacu-Onu, Ist. lb. lit., I, 133-167; Henryk Misterski, „Psaltirea în versuri” Metropolity
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
întâmpinare, S. tipărește totuși mai multe volume din seria Fragmente critice, cu tematică diversă (cronici propriu-zise, articole, mici eseuri, comentarii critice mai succinte ori mai ample despre autori contemporani sau despre clasici, prefețe, texte evocatoare, omagiale ori comemorative, meditații ori glosări pe subiecte culturale, morale etc.). Publică, în aceeași perioadă, cărți de convorbiri (cu Petru Dumitriu în 1994, cu Aurora Cornu în 1998), întocmește și prefațează volume antologice de texte confesive ale unor mari personalități ale culturii române: G. Călinescu, Fals
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
forma unui capitol intitulat Pactul cu istoria, trasează liniile directoare ale cercetării și schițează întreaga problematică a genurilor biograficului. Numeroasele eseuri critice sau cronici literare care formează grosul volumului ilustrează convingător - și nuanțează sau întregesc, prin observații de finețe și glosări de detaliu - observațiile și concluziile din segmentul introductiv. Autorii de memorii ori textele de autoficțiune biografică la care se referă criticul sunt deopotrivă români sau străini, contemporani sau figuri din trecut, scriitori ori intelectuali din alte domenii decât literatura, de la
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
oarecum în sensul unei tradiții ilustrate de Tudor Arghezi (ca foiletonist) și mai ales de I. L. Caragiale. Între contemporani, scrisul lui, transpus în foiletoane, cronici fanteziste, secvențe dramatice etc., își află spirite congenere în Al. Mirodan, Radu Cosașu, Ion Băieșu. Glosarea ironică pe marginea miturilor iudaice nu semnifică, plasate în cotidianul israelian, o abjurare. Dimpotrivă, este o formă de adeziune, cenzurată însă de o retorică antiromantică, prin paradox, calambur, joc de cuvinte și frecvent autoironie. Autorul refuză solemnitatea banală, clișeul lozincard
SCHECHTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289549_a_290878]
-
femeilor înțelepte, despre fățărnicie și goana după agoniseală, despre viața echilibrată ce trebuie dusă la senectute. O prefață a cărții conține reverențele datorate principelui Apáfi, iar a doua, „cătră cetitori”, va deveni cunoscută pentru atenția acordată regionalismelor. Explicate prin procedeul glosării, ele îmbogățesc sinonimia limbii, săracă în epocă. Expresivitatea „propovedaniilor” e dată de seria epitetelor plasticizatoare și de comparațiile largi, metaforizante. Cărare pre scurt spre fapte bune îndreptătoare (1685), manual de morală practică după model catihetic, destinat școlilor calvine, este transpus
ZOBA DIN VINŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290745_a_292074]
-
scânteierea stilistică și prin hazul mizanscenei, și mai ales prin divagațiile hermeneutice pe care le prilejuiesc, ori trasând portrete ale unor contemporani. Filonul intimist - de altfel depistabil mai pretutindeni - nu predomină totuși, iar prim-planul este ocupat de comentariile și glosările pe teme și subiecte „cărturărești”. Demersul eseistului este, practic, în orice moment, pluridisciplinar. Alături de stil, vivacitatea intelectuală și autoritatea erudiției sunt principalii factori de seducție în scrierile lui P. Din rândul foarte numeroșilor autori comentați, invocați, evocați, convocați pentru sprijinirea
PIŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
-
Brețeanu. Primele lucrări ale lui P. sunt contribuții documentare la biografia mitropolitului Varlaam, cuprinse în Neamul mitropolitului cărturar Varlaam al Moldovei (1938) și în Biografia mitropolitului cărturar Varlaam al Moldovei (1940). Se adaugă un volum de studii din 1943, intitulat Glosări la opera mitropolitului Dosoftei, și, din domeniul asupra căruia se va concentra ulterior, câteva cercetări privitoare la biografia lui Mihai Eminescu. Se remarcă de pe acum importanța dată surselor documentare, meticulozitatea cercetărilor în arhive, efortul de reconstituire a biografiilor, problematizarea unor
POP-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288883_a_290212]
-
istoria literaturii române cu date obținute în urma parcurgerii fondurilor documentare mai puțin accesibile ori ignorate de antecesori. SCRIERI: Neamul mitropolitului cărturar Varlaam al Moldovei, București, 1938; Contribuții eminesciene, I-II, București, 1938-1940; Biografia mitropolitului cărturar Varlaam al Moldovei, București, 1940; Glosări la opera mitropolitului Dosoftei, Cernăuți, 1943; G.T. Kirileanu, București, 1956; Catalogul corespondenței lui Mihail Kogălniceanu, București, 1960; Contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu, București, 1962; Contribuții la biografia lui Bălcescu, București, 1963; Din istoria culturii argeșene, Pitești, 1965; Mărturii
POP-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288883_a_290212]
-
punct de vedere estetizant. D. Caracostea a alcătuit și-o schiță generică a Mioriței. Alți cercetători au analizat balada dintr-o perspectivă etnografică. Ov. Densusianu consideră că împrejurarea tipică pentru nașterea baladei a fost rivalitatea frecventă pe drumurile de transhumanță. Glosări etnografice au mai oferit și C. Brăiloiu, I. Mușlea și chiar V. Alecsandri. Cercetarea filosofiei mioritice a dat naștere la o vie dispută. În viziunea lui Lucian Blaga, moartea transfigurată metaforic în nuntă nu ar fi decât o „unire sacramentală
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
același considerent nu am realizat o analiză în detaliu a tipurilor de scriitură despre Pitești și nici analize de mentalitate individuale ori colective. Efortul nostru urmărește, după cum este indicat încă din titlu, prezentarea unei cronici a evenimentelor, și mai puțin glosarea pe marginea acestora, fără însă a nega importanța acestei perspective. Făcând referire la aceeași sensibilitate a subiectului, vom spune că am acordat o importanță deosebită terminologiei folosite pe parcursul volumului. Precizăm din start că suntem împotriva denumirilor de „torționar” ori „călău
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
fiecare ad votum. Iată o mostră: "Paralizia inteligenței când mă atinge din nebăgare de seamă. Senzația căldurii ei fizice de la distanță. Nevoia inexorabilă, care îmi oprimă respirația, de pulsația vieții ei" (p. 136). Și derularea continuă într-o avalanșă a glosării. Naratorul-personaj se îmbată de bogăția ideilor-situații, pe care tema iubirii i le dezvoltă. Se naște o pagină de eseu dens, de reluare nuanțată și dialectică. Procedeul fisării, alăturării selective a unor planuri așa de variate indică o imaginație ideologică, nu
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
și Poetului rândul să se dea, involuntar, în stambă. Mă ierți..., ce mi-a venit în minte, dar masonii, rozi-crucienii, iluminații, ăștia nu erau și ei, parcă, tot un soi de cavaleri templieri reciclați? Să contenim cu prostelile și cu glosările astea sterile, cu mofturile și cu afirmațiile rizibile! mârâie iritat Bursucul, întorcându-se cu iarăși cu fața, către auditoriu. Din prima și ca să nu existe pentru careva, nici un strop de confuzie, aflați că noi suntem băieții buni. Despre prea umila
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
cât ni-i de prietenă și cât poate fi de potrivnică omului, ce-i datorăm și ce ne datorează. Autorul o face, inventariind, triind și aliniind date fundamentale, concluzia urmând să-i aparțină, de această dată, cititorului pa-ginii. Interesante sunt glosările pe marginea temei "despre bucurie", unde întâlnim fraze-sentință de ca-librul "fără ironie, lumea ar fi ca o pădure fără păsări", ori "ne mișcăm necontenit între bucurie și durere". Mi-aș îngădui să adaug cugetarea lui Archileus: "Inima fiecăruia se bucură
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
câmpie? Item 3: ilustrarea a patru elemente de structură și de compoziție ale romanului studiat semnificative pentru analiza relației dintre cele două personaje Finalul - care readuce simbolul tufelor de zmeură înflorită la începutul lui mai - subliniază, prin titlu și prin glosarea termenului tipografic zaț, categoria metaromanului. Ilustrând pe toate palierele sale principii ale postmodernismului, Zmeura de câmpie recurge la o „inginerie textuală“ complicată, reunind formule, tehnici narative și limbaje eterogene: de la scenariul de film la cronică și amintiri de război, de la
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]