125 matches
-
un sunet grav și piano, sau prin mărirea amplitudinii când este emis un sunet acut și forte. Absența vibrației unei corzi vocale arată o leziune periferică de nerv recurent. Modificarea formei vibrației corzii vocale este datorată închiderii defectuoase a orificiului glotic. Vibrația inegală a unei corzi vocale sau absența vibrației apare în cazuri de leziuni traumatice, monocordita neurovasomotorie, miozita de tiroaritenoidian, artrita cricoaritenoidiană, intervenții chirurgicale pe corzile vocale, leziuni recurențiale și meningo-encefalita. Neuropatia periferică unilaterală se exprimă prin absența vibrației corzii
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
al explorării față de tehnicile descrise anterior. (102, 198) Tomografia laringeană în dinamică Metoda este utilizată în studiul fonației și permite evaluarea activității glotei prin aprecierea profunzimii dintre corzile vocale și fermitatea închiderii lor, aspectul imaginii ventriculului lui Morgani, contracția sfincterului glotic și tiroaritenoidianului extern. Între intensitatea sunetului generată prin presiunea subglotică, impedanța electrică a laringelui și imaginea tomografică laringeană la nivelul ventricularului Morgani există o relație deterministică ce conferă date anatomofuncționale utile diagosticului în investigația poligrafică. (figura 1.24 și 1
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
Unda modulată este separată de cea purtătoare cu ajutorul glotografului și este afișată oscilografic poligrafic împreună cu presiunea supra- și subglotică. (figura 1.25) Mișcările corzilor vocale se înscriu sub forma unei curbe de impedanță în funcție de timp. Electroglotograma respiratorie arată o deschidere glotică maximă care nu coincide cu sfârșitul inspirației ci cu momentul în care viteza transglotică de curgere a aerului este maximă, iar apropierea maximă a corzilor vocale se plasează când viteza de ieșire a aerului transglotic este maximă. Electroglotograma fonatorie în
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
determină deschideri scurte rapide, ritmice și fusiforme ale glotei; - faza de acolare. (figura 1.27) Glotograma se modifică în raport cu intensitatea și înălțimea sunetului, cu trecerea de la un registru la altul, cu schimbarea vocalei și tehnicii de emisie, cu excitabilitatea sfincterului glotic, intensitatea și impedanța laringeană. (102, 198) Electromiografia velopalatină, faringiană și laringiană Electromiografia velopalatină, faringiană pe mușchii constrictorul superior și mijlociu, și laringiană pe mușchii tiroaritenoidieni - mușchii fonatori propriu-ziși adductori al corzilor vocale - permite investigația actului fonației. Particularitățile EMG țin de
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
sau se retrag în inspir. Depresiunea toracică în timpul inspirului pronunțată și prelungită se numeste tiraj și se poate însoți de un zgomot inspirator numit cornaj. Tirajul are întotdeauna semnificație patologică indicând un obstacol care impiedică patrunderea aerului în alveole (edem glotic, corpi străini, tumoră).Simptome: tusea = act reflex declanșat de o iritare a căilor respiratorii al cărui efect este expulzarea conținutului arborelui bronsic (secreții, corpi străini, aer); deci poate avea rol de apărare sau de agravare a condițiilor locale în caz
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
fenotipare. Diagnostic diferențial Diagnosticul diferențial al anginei difterice se face cu anginele streptococice, mononucleoza infecțioasă, anginele cu Mycoplasma pneumoniae, Chlamidia pneumoniae, fuzospirili sau fungi, leziunile faringiene postcaustice. Diagnosticul diferențial al crupului difteric se face cu laringita obstructivă virală, epiglotita, edemul glotic alergic, corpii străini laringieni. Tratament Difteria este o boală cu izolare și internare obligatorie în spital. Tratamentul difteriei este o urgență. Tratamentul specific se aplică în difteria confirmată, dar și în cazurile suspecte. Serul antidifteric (antitoxina difterică) se administrează cât
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
rinofaringită, cauzată frecvent de adenovirusuri, virusul sincițial respirator sau de virusuri paragripale. Manifestările clinice caracteristice sunt disfonia și tusea lătrătoare. La copilul mare și la adult, febra este moderată sau poate lipsi. La copilul mic, din cauza suprafeței mici a orificiului glotic, inflamațiile de la acest nivel pot avea consecințe severe asupra funcției respiratorii. Extinderea inflamației laringiene determină aspectul de crup (laringo-traheobronșită obstructivă), manifestată prin: febră, disfonie, tuse lătrătoare, stridor inspirator, tiraj suprasternal și intercostal, cornaj, dispnee. Dacă nu se intervine prompt, evoluția
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
brusc, urmat de 5-10 secuse expiratorii scurte, spastice, pauza expiratorie, apoi inspirul adânc, prelungit sonor (repriza), asemănat răgetului de măgar și secusele expiratorii. Accesul se încheie cu expectorație redusă cantitativ, vâscoasă, uneori terminată cu vărsături. La sugar pot apare spasm glotic, cianoză, convulsii. Convalescența este lungă, de câteva săptămâni sau luni, timp în care intensitatea și frecvența acceselor scad progresiv. Complicații Complicațiile tusei convulsive sunt: Mecanice: hemoragii cerebrale, conjunctivale, epistaxis, pneumototax, prolaps rectal, hernii, Respiratorii: pneumonie, insuficiență respiratorie Suprainfecții: bronhopneumonie, otită
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
cardiace, transfuzii sanguine, vitaminoterapie, oxigenoterapie (sunt recomandate dușurile cu oxigen în plagă, pentru a împiedica dezvoltarea anaerobilor). Evoluția favorabilă a cazului va consemna: apariția puroiului în plagă, febră, dispariția semnelor toxico-septice. Complicații postoperatorii imediate: deces prin șoc toxico-septic sau edem glotic, sincopă toxică bulbară, colaps cardiac. Dacă nu s-au deschis pentru drenaj toate lojile interesate, inflamația părților moi ale planșeului se poate extinde către craniu sau mediastin, cu înregistrarea decesului pacientului. Există posibilitatea non-răspunsului la antibioterapia aplicată (de exemplu, germeni
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
lichidă și semilichidă (până la remiterea edemului), urmărirea vindecării plăgii cutanate submentosubmandibulare prin pansamente de apropiere, vitaminoterapie, controlul glicemiei, dispensarizare pentru afecțiunea metabolică asociată în vederea depistării precoce a complicațiilor acestuia. Prognosticul postoperator imediat al cazului este incert (accidente acute posibile: edem glotic, sincopă toxică bulbară, colaps cardiac). În ce privește prognosticul îndepărtat vital, evoluția favorabilă va exclude implicarea acestei supurații în ce privește șansele de supraviețuire generale ale pacientului. Despre prognosticul îndepărtat anatomic și funcțional, menționăm că infiltrarea țesuturilor moi ale planșeului bucal prin germeni aerobi
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
în sus: 1/- respirația 2/- elementul vibrator, corzile vocale 3/cavități supraglotice de rezonanță Astfel sunetele se produc la nivelul laringelui prin trecerea ritmică, frecventă, cu o viteză și sub o anumită presiune a aerului emis în timpul respirației prin orificiul glotic, care se deschide sub formă de fantă. Ele sunt modelate în cavitățile supraglotice sub controlul continuu și intim al scoarței cerebrale (86; p.56-57). În procesul fonației un rol important îl are respirația, care furnizează aerul necesar producerii sunetelor la
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
și pentru a învinge rezistența acestui pavilion. Absorbția parietală nu pune în joc nici inerția și nici elasticitatea pereților. Faringele și cavitatea orală sunt în primul rând un adaptor de impedanță, adică permit prin impedanța lor să se adapteze impedanței glotice, la presiunile subglotice cerute de intensitatea vocii (4; 71; 86). Schimbarea formei și a volumului se face prin ridicarea și coborârea laringelui prin contracțiile mușchiului limbii, ai vălului, ai musculaturii, precum și ai mușchilor constrictori faringieni. Elementele de articulare își schimbă
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
cazuri se descriu mai mult ca dislalie și se tratează ca atare. b. Funcția închiderii velare nedezvoltate. În această grupă tulburările de vorbire includ: 1) pierdere de aer nasal; 2) timbru nasal; 3) grimasă nasală; 4) sforăit naso-faringian; 5) stop glotic; 6) tulburări faringiene în pronunțarea consoanelor fricative; 7) dislalie = substituiri, eliziuni, etc.; s, z, ș, f, v, sunt suflate laringian sau faringian; s este sunetul cel mai frecvent produs pe această cale. Se folosesc mai des două poziții de pronunție
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
să folosească închiderea velară pentru suflat, ei nu pot articula corect pentru a realiza o vorbire normală, în aceste cazuri existând un timbru nazal mult mai slab decât la subiecții la care sfincterul este încă incomplet; se folosește însă stopul glotic în consoanele explosive ocluzive. În aceste cazuri nedirijarea învățării vorbirii în prima etapă a copilăriei, lipsa de inteligență, întârzierea mintală, dificultăți de imitare sau chiar o apraxie articulară măresc dificultățile de corectare a dislaliei. b. Funcția închiderii velare nedezvoltate. Principalele
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
întârzierea mintală, dificultăți de imitare sau chiar o apraxie articulară măresc dificultățile de corectare a dislaliei. b. Funcția închiderii velare nedezvoltate. Principalele defecte în cest grup sunt: 1) pierderea de aer nasal; 2) timbru nasal; 3) grimasă nasală; 4) stop glotic; 5) omisiunea tuturor consoanelor fricative și explosive, neefectuându-se nici o încercare de a le produce în propoziție normală sau adaptată. Se disting astfel pe de-o parte o serie de tulburări fonetice specifice deficienței anatomice și pe de altă parte
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
alveolară determină articularea bilabială a consoanelor f, v; omisiunea consoanelor s, t, z, j, ș, precum și închiderea unor vocale va accentua nasonarea. De asemenea laringele este învinovățit de monotonie funcțională, asurzirea vocalelor și a consoanelor sonore, absența vibrațiilor laringiene, spasmul glotic, suflu răgușit, mișcări dezordonate și asincronice în vorbire, direct răspunzătoare de o varietate extrem de largă a fonemelor dislalice care complică rhinolalia specifică despicăturii congenitale velo-palatine. Asinergia de contracție linguo-velară poate produce un zgomot glotic pe care francezii îl numesc „coup
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
consoanelor sonore, absența vibrațiilor laringiene, spasmul glotic, suflu răgușit, mișcări dezordonate și asincronice în vorbire, direct răspunzătoare de o varietate extrem de largă a fonemelor dislalice care complică rhinolalia specifică despicăturii congenitale velo-palatine. Asinergia de contracție linguo-velară poate produce un zgomot glotic pe care francezii îl numesc „coup de glotte” (23; p.61-81), sau zgomot de clapă, observat mai ales în pronunția consoanelor labiale - p, b, linguo-dentale - t, d și linguo-velare - c, g. Iată mecanismul acestui clămpănit ce dă un aspect neplăcut
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
dislalie poliformă + suflu nasal, compensații faringo-laringiene, suflu răgușit și „coup de glotte”; 4. Tipul A/B - dislalie parțială + suflu nasal; 5. Tipul A/C - dislalie parțială + suflu răgușit + „coup de glotte”; 6. Tipul B/C - dislalie poliformă, nasonare și articulații glotice. Această tipologie a fost necesară în notarea și diferențierea specifică pentru stabilirea diagnosticului și de aici în precizarea procedeelor, tehnicilor și metodelor de corectare care, așa cum vom vedea în capitolele ce urmează, și-au dovedit eficiența în practica logopedică (1977
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Formează astfel grimase. Vorbirea este inteligibilă însă poartă caracterele nasalizării (Tip A, Tip B, B1, B2). Grupa 2. - Incapabil să obțină în mod normal un sunet exploziv suficient de puternic el poate produce un sunet similar în laringe formând stopul glotic, ca o închidere de clapă. Poate în același timp să folosească pozițiile corecte ale buzei și ale limbii. Sunetele explozive s, ș, t, z și cele fricative f, v, pot fi produse cu aproximație de către o parte din organele vorbirii
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de stiință limbii s-a oprit destul de repede, adică în prima jumătate a anului 1882, imediat ce lingvistul român a terminat de tratat, în trei episoade, problemele laleticii. Judecând după tabloul disciplinelor pe care Hașdeu în "articolul-pilot" le-a inclus în cadrul Gloticii, se pare că el intenționa să fixeze, în lucrări similare, principiile atât pentru fonologie, morfologie, lexiologie (sic!) și onomatologie (că părți ale fizio-gloticii), cât și pentru semasiologie, sintaxa și noematologie (că părți ale psiho-gloticii), ba chiar și pentru afaziologie (dinspre
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
în sprijinul ei, criticând, totodată, încercările taxonomice ale predecesorilor (vezi Hașdeu, 1882a, pp. 22-25). Mai multe detalii referitoare la paginile în cauză voi da ceva mai jos. Până atunci, să observăm că cele trei științe ale limbii deosebite de Hașdeu glotica, glosologia și glosografia nu sunt atât de îndepărtate, ca specific, de lingvistică generală, teoria limbajului și filozofia limbajului pe care Coșeriu a simțit nevoia de a le delimită cu mare precizie. Întrucât cele spuse de Coșeriu (vezi și supra, 2
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
ibid.). Hașdeu nu dă prea multe informații despre ceea ce înțelege prin fiecare dintre cele trei științe delimitate mai sus, însă dacă ne raportăm și la completările din studiul despre diviziunile gramaticii comparative, publicat în anul următor se poate afirma că GLOTICA (adică gramatică comparativa) corespunde, în bună măsură, lingvisticii generale, GLOSOLOGIA corespunde, în general, filozofiei limbajului, iar GLOSOGRAFIA corespunde, mai mult sau mai putin, teoriei limbajului. După cum vom vedea, aceasta corespondență este relativă, fiindcă, la rigoare, teoria limbajului pare a-și
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
succesive. Trunchiul filologiei în genere se împarte în (1) filologie comparativa și filologie clasică; cea dintâi se divide în (2) lingvistică și etnopsihologie; din prima rezultă (3) lingvistică pură și lingvistică aplicată; cea dintâi se împarte și ea în (4) glotica, glosologie și glosografie; prima se divide în (5) fizio-glotică și psiho-glotică; în fine, din fizio-glotică se desprind (6a) fonologia, morfologia, lexiologia și onomatologia, iar din psiho-glotică descind (6b) semasiologia, sintaxa și noematologia. Din păcate, din arborele acestor clasificări hasdeiene, nu
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Heyse, Steinthal etc.) de divizare a linguisticei pure în mai multe sau mai putine ramuri, propuneri pe care le examinează critic, Hașdeu vine în partea a doua a articolului cu propriile distincții operate în cadrul acestei științe, obținând trei ramuri: 1) "Glotica, altfel linguistica pozitivă sau gramatică comparativa"; 2) "Glosologie, altfel linguistica transcedentală sau filosofia limbei"; 3) "Glosografie, altfel linguistica descriptiva sau clasificațiunea limbilor" (ibid., p. 24)19. După alte mențiuni critice cu privire la Heyse și Steinthal, Hașdeu anunță că este preocupat, deocamdată
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
limbei"; 3) "Glosografie, altfel linguistica descriptiva sau clasificațiunea limbilor" (ibid., p. 24)19. După alte mențiuni critice cu privire la Heyse și Steinthal, Hașdeu anunță că este preocupat, deocamdată, în special, de "așa-zisa gramatică comparativa, adecă ceea ce noi preferim a numi Glotica" (ibid., p. 25). 3.2.2.3. A treia parte este rezervată unui inventar de lucrări reprezentând "Literatura Gloticei" (18 titluri, dintre care unele sunt comentate succint). Ultima parte a lucrării, cea de-a patra, prezintă cea mai mare importanță
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]