49 matches
-
detritus, nisip, gips, sare, calcar). Procesele endogene (din profunzimea pământului) duc la formarea rocilor magmatice și metamorfitelor - formarea rocilor metamorfice (de transformare) se produc cu rocile care sunt supuse la temperaturi și presiuni foarte mari producând deshidratarea și recristalizarea rocii (gnaisuri, șisturi, marmura).Rocile magmatice se formează la adâncimi mari, ieșind la suprafață sub formă de magmă, în cazul când magma rămâne în staturile profunde unde prin răcire devine plutonit (granit), vulcanitul (lava) se formează din aceeași magmă care a ajuns
Geologie () [Corola-website/Science/298339_a_299668]
-
Transfăgărășanul, care din 1974 traversează masivul. Munții Făgărașului sunt constituiți în totalitatea lor din roci metamorfice, denumite șisturi cristaline. Distribuția generală a diferitelor varietăți de roci este în fâșii orientate de la est la vest.Cea mai sudică este formată din gnaisuri: roci de culoare deschisă, dure, în care benzi albe de cuarț și feldspat alternează cu benzi întunecate de mică neagră. Aceste gnaisuri se pot urmări din Valea Oltului, la Robești, prin localitatea Cumpăna pe Argeș (de unde își trag și numele
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
diferitelor varietăți de roci este în fâșii orientate de la est la vest.Cea mai sudică este formată din gnaisuri: roci de culoare deschisă, dure, în care benzi albe de cuarț și feldspat alternează cu benzi întunecate de mică neagră. Aceste gnaisuri se pot urmări din Valea Oltului, la Robești, prin localitatea Cumpăna pe Argeș (de unde își trag și numele de „gnaisuri de Cumpăna”), ajugând apoi să taie Creasta Muntelui Oticu (care unește Vârful Brătilei cu Muntele Iezer), în locul numit Colții Cremenii
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
de culoare deschisă, dure, în care benzi albe de cuarț și feldspat alternează cu benzi întunecate de mică neagră. Aceste gnaisuri se pot urmări din Valea Oltului, la Robești, prin localitatea Cumpăna pe Argeș (de unde își trag și numele de „gnaisuri de Cumpăna”), ajugând apoi să taie Creasta Muntelui Oticu (care unește Vârful Brătilei cu Muntele Iezer), în locul numit Colții Cremenii. Mai departe, spre est, ele urmează versantul sudic al Dâmboviței, apoi o traversează și, prin Muntele Lerescu, ajung în Valea
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
numit Colții Cremenii. Mai departe, spre est, ele urmează versantul sudic al Dâmboviței, apoi o traversează și, prin Muntele Lerescu, ajung în Valea Bârsei la Rudărița, de unde se îndreaptă spre nord-est, către localitatea Holbav. La nord de această fâșie a gnaisurilor de Cumpăna-Holbav urmează o a două, formată din roci puternic șistoase și lucioase, ce se găsesc alături de cuarț: sunt micașisturile, în constituția cărora intră uneori și nodule roșcate-închis de granați. Alternând cu aceste micașisturi, care ocupă toată creasta principală, apar
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
dioptazul sau cu sticlele colorate. Denumirea de „smarald“ provine din latină: "smaragdus" preluat din greacă: σμάραγδος, "smáragdos" care o origine mai îndepărtată din limba semită "barraqtu" („piatră strălucitoare“). Rocile de asociație sunt pegmatitele, granitul, roci sedimentare și roci metamorfice ca: gnaisuri. Mărimea cristalelelor rareori depășește câțiva centimetri, având frecvent incluziuni de biotită sau alte minerale ce scad valoarea smaraldului. Cantități mai importante s-au găsit în Brazilia și Columbia, mai reduse în sudul Africii, Ural "Valea Habah", Austria și Norvegia. Cel
Smarald () [Corola-website/Science/304065_a_305394]
-
Jidovenca și Ogașul Prilipcioanei a devastat mai ales versantul stâng al râului. La suprafață, în regiunea de deal se găsește un strat de argilă, iar în regiunea de luncă se găsește un depozit de aluviuni. În regiunea de munte predomină gnaisul și micașistul care se află peste un fundament granitic. Lunca râului Nera este mai îngustă înspre est unde se contopește cu Lunca Băniei și devine mult mai largă spre hotarul cu Gîrbovățul. Actualul drum județean nu marchează precis limita dintre
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
efuzive de vîrstă rifeu vedniană (1.150-570 mln ani). Complexul de roci arhaico-proterozoice alcătuiește fundamentul plăcii Moldovenești, iar complexul de roci de vîrstă rifeu vendiană-stratul de jos inferior al învelișului sedimentar. La baza profilului geologic al complexului arhaic-proterozoic se dispun gnaisuri piroxenice, amfibolice și biotit amfibolice ce au luat naștere datorită metamorfizării intense a rocilor vulcanogene bazice (vulcanite) precum și diverse tipuri de granite care prezintă produse ale cristalizării rocilor magmatice acide. Peste formațiunea străveche granito-gnaisică se asează un pachet de roci
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
roci cu un conținut mare de calciu (piroxin-plagioclazice, diopsid-scapolit-volastonitice, marmure) care sau format prin metamorfizarea sedimentelor argilo marna-carbonatice. În partea superioară a profilului geologic de vărstă arhaică proterozoic se dispune un pachet de roci cu un conținut mărit de alumină (gnaisuri cu granat, cardierit, biotit) cu intercalări de corpuri stratiforme de roci efuzive acide metamorfizate. Pe suprafața fundamentului cristalin se dispune complexul de roci rifeu vendiene care se subdivide în 11 suite grupate in 3 serii ( de jos în sus) voliniana
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
Padparadsha (Sri Lanka). ul este frecvent însoțit de mineralele Spinell și Magnetit, apărând într-o masă lutoasă neagră cu cristale în formă de coloană. Se mai poate întâlni în roci magmatice vulcanice de granit, pegmatit de asemenea în roci metamorfice ca gnais și marmură sau în sedimente (aluviuni) în albia râurilor din Burma și Sri Lanka. Din secolul al XIX-lea s-a reușit producția sintetică a mineralului, de către francezul Auguste Verneuil (1902), care din oxid de aluminiu cu adăugarea intenționată de impurități
Corindon () [Corola-website/Science/304004_a_305333]
-
victime: Valeriu Boboc, Eugen Țapu și Ion Țâbuleac iar numeroase persoane au fost maltratate în arestul poliției. Orașul se află în partea centrală a unei structuri geologice din sud-estul Europei, a cărei baza este formată din plăci de granit și gnaisuri din epoca arhaica, dispuse la o adâncime de cca. 1150 m sub nivelul mării. Partea superioară a secțiunii geologice a acestei structuri este reprezentată de roci sedimentare din erele siluriana, devoniana, paleogenului și neogenului. În secțiunea erozică apar numai argile
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
zidăria sa de cea a zidurilor de est ale navelor laterale, precum și tencuiala calcifiată ce pătrunde adânc în zidărie. La cor se observă și azi tencuiala de pe pereți, în timp ce la cele trei nave atașate ulterior se vede numai zidărie de gnaisuri și micașisturi. Într-o a treia etapă a fost construit etajul turnului din nord. Pentru a permite o mai bună apărare, ușa de acces a fost mutată în zona acoperișului navei laterale nordice, și se putea ajunge la ea doar
Biserica Sfântul Mihail din Cisnădioara () [Corola-website/Science/323818_a_325147]
-
din fundament cristalin acoperit cu o cuvertură de roci sedimentare. În regiunea municipiului Bălți, fundamentul de află la adâncimea de 700 - 800 metri, deci și statul sedimentar are aceeași grosime. În componența fundamentul cristalin intră roci magmatice și metamorfice: granit, gnais, șisturi cristaline, gabronorite de vârstă arhaică și proterozoică. Stratul sedimentar este reprezentate de argile, nisipuri, calcare, marne, care constituie depozite de diferite vârstă. Rocile de suprafață sunt reprezentate preponderent de depozitele cuaternare loessoide. Aceste roci sunt martori ai erelor și
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
fiind întâlnite în calcare și dolomite ele apar sub formă de argile fiind intens degradate de acțiunea intemperiilor. Bauxitele cu silicați (bauxitele laterit) fiind în prezent importante din punct de vedere economic, sunt întâlnite frecvent asociate cu roci ca granit, gnais, bazalt, sienit, argilă și șisturi argiloase.
Bauxită () [Corola-website/Science/306534_a_307863]
-
reprezintă Platforma Moldovenească, sectorul de sud-vest al Platformei Europei de Est. În nord-estul Platformei Moldovenești apare la suprafața fundamentul cristalin denumit Scutul Cristalin Ucrainean. Fundamentul cristalin al Platformei Moldovenești de vârstă arhaică este compus din roci magamtice și metamorfice (granit, gnais etc). Fundamentul este acoperit de o cuvertură neogenă de roci sedimentare. Partea de de sud-vest al teritoriului face parte din Platforma Scitică, fundamentul căruia este alcătuit din roci metamorfice cu intruziuni magmatice. La periferiile platformelor s-au dezvoltate depresiunile Mării Negre
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
paralelă de 22° N și între meridianele de 36°25' - 36°40° E se află o grupa muntoasă de coastă Gebel Ebruy, Al Daeeb și Gebel Elba (1437 m). Munții sunt formați din roci magmatice că granit, roci metamorfice că gnaisuri, șisturi sau roci sedimentare că și calcare, gips și gresie. Pe când în regiunie joase domină o climă de deșert cu precipitații rare de 50 mm/pe an, în regiunile mai înalte precipitațiile ating 400 mm/pe an. Vegetația compensează necesarul
Parcul Național Gebel-Elba () [Corola-website/Science/314187_a_315516]
-
administrativ al municipiului Reșița. Rezervatia naturală declarată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000, cu o suprafață de 883,60 ha, este inclusă în Parcul National Semenic - Cheile Carasului și reprezintă o zonă de interes geomorfologic (rocă metamorfica de gnais, micașist, biotituri, granidiorite și granițe; ravene, rupturi de pantă, abrupturi, conuri de dejecție, torente), forestier, floristic ("Anthenaria dioica" - floarea semenicului) și faunistic.
Groposu () [Corola-website/Science/325892_a_327221]
-
Bavaria cu Cehia și Austria de nord. Munții există din paleozoic, fiind un element geologic caracteristic împreună cu Schwarzwald și Munții Vosgi în Europa Centrală. este subdivizat în: Din punct vedere geologic, rocile componente ale munților sunt reprezentate de granițe și gnaisuri. Rocile metamorfice cristaline se găsesc în majoritatea lor în partea interioară a inelului muntos, cât și în Moravia și Austria Inferioară.
Masivul Boemiei () [Corola-website/Science/315563_a_316892]
-
est, insula este mărginita de Golful Baffin, la nord este despărțita de insula Ellesmere prin strâmtoarea Jones, la sud strâmtoarea Lancaster o desparte din insulele Baffin și Somerset, iar la vest se află insulele Bathurst și Cornwallis este alcătuită din gnaisuri precambriene în partea estică și din roci sedimentare și șisturi argiloase siluriene în partea vestică. Treimea estică a insulei este acoperită de o calota glaciară cu grosimea de 500-700 m, cel mai înalt punct al calotei glaciare, la 1920 m
Insula Devon () [Corola-website/Science/316773_a_318102]
-
Cehia continuându-se cu Parcul Național ceh Podyjí. Valea Thayului cu versanții ei împăduriți și abrubți este socotit printre cele mai frumoase văi cu regiune muntoasă din Austria. Inălțimea cea mai mare este alcătută din punct de vedere geologic din gnaisuri. Pe teritoriul parcului se află Burg Hardegg (Cetatea Hardegg) și Ruine Kaja (Ruina Kaja).
Parcul Național Thayatal () [Corola-website/Science/310761_a_312090]
-
subsecvente cu direcție longitudinală, a fost segmentat adânc de văile afluente care se recurbează dendritic spre valea principală, creând culmi orientate pieziș spre Râmnicu Vâlcea. În partea de nord, la est de Olt și contactul cu Masivul Cozia - alcătuit din gnais ocular, rocă foarte rezistentă, dar cu anumite însușiri specifice la eroziune, prezintă povârnișuri abrubte cu microrelief extrem de variat asemănător celui carstic - se întâlnește cea mai mare depresiune, Jiblea, fiind o depresiune de contact rezultată de pe urma unei eroziuni diferențiale, iar la
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
treilea din Europa după Ladoga și Onega. Prin râul Gota, lacul se leagă de strâmtoarea Kattegatt lângă Goteborg, și cu Marea Baltică prin lacurile Vattern, Hjalmaren și Malaren și o serie de râuri și canale. Țărmurile vestic și estic, formate din gnais și respectiv granite erodate de ghețari pleistoceni, împreună cu pădurile de conifere dau un colorit aparte peisajului. Lacul reprezintă o importantă axă de transport pe ruta Goteborg -Stockholm pe care s-au dezvoltat centre industriale ce au contribuit la poluarea apelor
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
Broșteni. Aseminea granit se găsește și la poalele despre răsărit a muntelui Haleuca, în valea Suha Mare, mai sus de fereseul cel de pe urmă, dar grosimea și întinderea acestui granit, până acum, nu s-au cercat, nici descoperit. 24-le. Gnais, granite veine ou gneis, se compune din feldspat și glimer și formează acoperișul granitului arătat mai sus, pe muntele Rarăul. 25-le. Marmoră, marbre salin ou calcaire-primitif, primitive or granular limestone, trüm-mermarmor; această marmoră se găsește în feliurite varietăți și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pinului comun. Prin zonele cu jepi circulația se face doar pe cărările marcate turistic, nu este indicat să se pătrundă prin hățișurile formate. Povârniș= aici cu sensul de versant puternic înclinat, ruiniform, specific munților formați din roci sedimentare sau dure (gnaisuri oculare) cum sunt și Munții Cozia Termofil= iubitor de căldură Otavă= iarbă din ultima coasă, august-septembrie, care de obicei este considerată de o calitate superioară fiind coaptă peste vară; iarbă cosită (fân) după coasa din vară; etc. Subcompetențele specifice verificate
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]