204 matches
-
Stallman, a făcut public propriul său sistem de operare, Linux, și a invitat alți programatori online pentru a Încerca să-l Îmbunătățească - gratuit. De atunci, programatori din toată lumea au manipulat, modificat, extins, Îmbunătățit și adăugat patch-uri la sistemul de operare GNU/Linux, a cărui licență stipulează că oricine poate descărca codul sursă și Îl poate Îmbunătăți, dar după aceea trebuie să pună la dispoziția tuturor varianta Îmbunătățită. Torvalds insistă ca Linux să rămână Întotdeauna liber. Așadar, companiile de software comerial care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
stagiari din vezi și Zidul Berlinului, căderea Gerstner, Lou Ghana Ghandour, Ali Ghandour, Fadi Gimp Glaser, Mark Glass, David Glenn, John Alianța pentru Distribuție Globală globală, Încălzirea Raportul asupra Competitivității Globale Global Crossing Global Edge Global Insight glocalizare Glocer, Tom GNU Goldcorp Challenge Golden, Claudia Goldman Sachs Goodger, Ben Goodman, Allan E. Google Gopalakrishnan, S. „Kris“ Gorbaciov, Mihail Gorman, Maya guvernare conducerea corporatistă Oficiul Contabil al Guvernului (GAO) GO web server Grace T.H.W., Grupul Granofsky, Rena grafică, facilitare Greer, Bill
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
centrală de prelucrare a sistemelor embedded Construcția și tehnologia sistemelor embedded 63 Figura 2.48 Structura internă a microcontrolerului Atmel ATMega 2560 Uneltele de dezvoltare software oferite de producător sunt performante, la fel și cele open source bazate pe compilatorul GNU gcc. Este o arhitectură matură, lansată pe piață în 1996, populară la început datorită memoriei de program în tehnologie flash, ceea ce permitea reprogramarea facilă. Alegerea microcontrolerelor AVR ca nucleu al modulelor proiectului Arduino a condus în ultimii ani la sporirea
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
centrală de prelucrare a sistemelor embedded Construcția și tehnologia sistemelor embedded 63 Figura 2.48 Structura internă a microcontrolerului Atmel ATMega 2560 Uneltele de dezvoltare software oferite de producător sunt performante, la fel și cele open source bazate pe compilatorul GNU gcc. Este o arhitectură matură, lansată pe piață în 1996, populară la început datorită memoriei de program în tehnologie flash, ceea ce permitea reprogramarea facilă. Alegerea microcontrolerelor AVR ca nucleu al modulelor proiectului Arduino a condus în ultimii ani la sporirea
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1069]
-
Rewards and Punishments. www.futurepositive. synearth.net/2004/01/19. 73. ***, Carrots or Sticks? Alfie Kohn on Rewards and Punishments, www.education-world.com/a curr/curr299.shtml. 74. Kohn A., Studies Find Rewards Often No Motivator, www.cs.pdx.edu/ ~trent/gnu/MOTIVATION. 75. Kant Im., Despre pedagogie, traducere de Traian Brăileanu, Editura Paideia, București, 2002. 76. Key E., Secolul copilului, traducere de Victoria C. Petrescu și Elvira Balmuș, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1978. 77. Kohn A., From Degrading to De-Grading
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
Rewards and Punishments, http://futurepositive. synearth.net/2004/01/19 183 ***, Carrots or Sticks? Alfie Kohn on Rewards and Punishments, www.education-world.com/a curr/curr299.shtml 184 A. Kohn, Studies Find Rewards Often No Motivator, www.cs.pdx.edu/ ~trent/gnu/MOTIVATION 185 Im. Kant, Despre pedagogie, traducere de Traian Brăileanu, Editura Paideia, București, 2002. 186 E. Key, Secolul copilului, traducere de Victoria C. Petrescu și Elvira Balmuș, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1978, p. 80. 187 A. Kohn, From Degrading
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
urmele rămase după ele, se cheamă, bineînțeles, scriere minusculă de musculă“. RINOCEROZ: „Rinocerozul e creat de copii. Înspăimântând mult mai puțin, firește, decât cel cenușiu sau alb, rinocerozul (zis și rinocerbul, de blând și temător ce este) e oferit ca gnu de cârpă sau tatu de jucărie - să se culce cu ei - lui Pupidulce“. OAC-OAC-OACHIȚ-CHIȚ: „Prințesa Kuskah nu spune «vai!», nici «ah!», căci nu se teme de nimic. E gata să înfrunte toate primejdiile din lume: niște dragoni, o hoardă de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
scară largă: 375 milioane de locuitori, 12 000 spitale, 1 milion de medici (60% în spitale), 6 milioane angajați în sănătate. IT este fragmentat în UE și nu există un furnizor dominant, datorită creșterii numărului de produse OSS, cum este GNU/Linux, Apache, MySQL, Perl, Mozilla, OpenOffice, Samba, Zope, Python, Watcom compilers, WAP-related software, openCA, open LDAP, GIMP, Gnome, PGP, openCASCADE, BIND, SendMail. OSS poate fi considerat un software economic pentru aplicațiile din sănătate. OSS este un model de dezvoltare software
Tratat de diabet Paulescu by Simion Prună, Contantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92240_a_92735]
-
povestește C.M. Spiridon , unul din cei șase fondatori ai Frontului Popular Român, Ziarele . N.n. Domnule Casian sunteți compromis cu desăvârșire ! Ziua de 14, prin analogie naturală este o raflezia arnoldi, iar zilele de 18 și 20, un jaguar, o antilopă gnu. Prin ce alchimie le convocați pe toate în 14? . (De văzut paginile 273 - 289). PROGRAMUL DLUI CASIAN MARIA SPIRIDON PENTRU ZIUA DE 14 DECEMBRIE 1989 , VARIANTA A , Dupa titlul: “IAȘI, 14 DECEMBRIE ÎNCEPUTUL REVOLUȚIEI ROMÂNE” - pag. 159 - 171 Până la ora
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
oricărei entități interesate dreptul de a-i folosi opera. Termenul "domeniu public" se abreviază în aceste cazuri cu "PD" ("Public Domain" - în engleză). Operele din domeniul public nu trebuie confundate cu operele libere (în sensul licențelor GPL, LGPL sau licența GNU pentru documentație liberă), pentru că aceste opere sunt distribuite doar conform legii dreptului de autor și pot fi folosite liber cu condiția respectării condițiilor impuse de licență - în acest caz păstrarea caracterului liber al oricărei opere derivate. După expirarea protecției dreptului
Domeniul public () [Corola-website/Science/296797_a_298126]
-
alte telefoane din exterior (incluzând PSTN). Numele provine de la simbolul asterisc, * sau steluța, care în mediile Unix (incluzând Linux) și DOS reprezintă o multiselecție, potrivindu-se cu numele oricărui fișier. are două forme de licențe, softul gratis fiind sub licență GNU General Public License (GPL), precum și sub o licență comercială care permite utilizarea codec-urilor licențiate, precum G.729. Cel care a inițiat Asterisk a fost Mark Spencer de la compania Digium. El este și în continuare principalul susținător al proiectului, multe alte
Asterisk () [Corola-website/Science/301516_a_302845]
-
este un sistem de operare bazat pe Linux pentru computerele personale, servere și netbook-uri. Rudă apropiată a sistemului de operare Debian GNU/Linux, este ușor de instalat și folosit, des actualizat și neîngrădit de restricții legale. Ubuntu este sponsorizat de Canonical Ltd., o companie privată fondată de antreprenorul sud-african Mark Shuttleworth. Numele sistemului de operare provine din limba zulusă, unde „ubuntu” este
Ubuntu () [Corola-website/Science/299215_a_300544]
-
a fost îmbunătățit ulterior cu ajutorul programatorilor din întreaga lume. Acesta a fost dezvoltat inițial pentru microprocesorul Intel 80386, însă ulterior a fost portat pe multe alte platforme. Este scris aprope în întregime în limbajul de programare C, împreună cu niște extensii GNU C și cu cîteva linii de cod scrise în limbajul de asamblare. Dezvoltat sub licența GNU GPL (GNU General Public License), codul sursă al nucleului Linux este software liber. Nucleul este cel mai bine cunoscut ca fiind principala componentă a
Linux (nucleul) () [Corola-website/Science/299418_a_300747]
-
Intel 80386, însă ulterior a fost portat pe multe alte platforme. Este scris aprope în întregime în limbajul de programare C, împreună cu niște extensii GNU C și cu cîteva linii de cod scrise în limbajul de asamblare. Dezvoltat sub licența GNU GPL (GNU General Public License), codul sursă al nucleului Linux este software liber. Nucleul este cel mai bine cunoscut ca fiind principala componentă a sistemului de operare GNU/Linux. Distribuțiile de software bazate pe nucleul Linux se numesc Distribuții GNU
Linux (nucleul) () [Corola-website/Science/299418_a_300747]
-
însă ulterior a fost portat pe multe alte platforme. Este scris aprope în întregime în limbajul de programare C, împreună cu niște extensii GNU C și cu cîteva linii de cod scrise în limbajul de asamblare. Dezvoltat sub licența GNU GPL (GNU General Public License), codul sursă al nucleului Linux este software liber. Nucleul este cel mai bine cunoscut ca fiind principala componentă a sistemului de operare GNU/Linux. Distribuțiile de software bazate pe nucleul Linux se numesc Distribuții GNU/Linux. Proiectul
Linux (nucleul) () [Corola-website/Science/299418_a_300747]
-
cîteva linii de cod scrise în limbajul de asamblare. Dezvoltat sub licența GNU GPL (GNU General Public License), codul sursă al nucleului Linux este software liber. Nucleul este cel mai bine cunoscut ca fiind principala componentă a sistemului de operare GNU/Linux. Distribuțiile de software bazate pe nucleul Linux se numesc Distribuții GNU/Linux. Proiectul a fost lansat în anul 1991 cu faimosul mesaj apărut în rețeaua Usenet comp.os.minix care includea următoarea frază: Pînă în acel moment, proiectul GNU
Linux (nucleul) () [Corola-website/Science/299418_a_300747]
-
GNU GPL (GNU General Public License), codul sursă al nucleului Linux este software liber. Nucleul este cel mai bine cunoscut ca fiind principala componentă a sistemului de operare GNU/Linux. Distribuțiile de software bazate pe nucleul Linux se numesc Distribuții GNU/Linux. Proiectul a fost lansat în anul 1991 cu faimosul mesaj apărut în rețeaua Usenet comp.os.minix care includea următoarea frază: Pînă în acel moment, proiectul GNU crease multe componente necesare unui sistem de operare liber, dar nucleul său
Linux (nucleul) () [Corola-website/Science/299418_a_300747]
-
GNU/Linux. Distribuțiile de software bazate pe nucleul Linux se numesc Distribuții GNU/Linux. Proiectul a fost lansat în anul 1991 cu faimosul mesaj apărut în rețeaua Usenet comp.os.minix care includea următoarea frază: Pînă în acel moment, proiectul GNU crease multe componente necesare unui sistem de operare liber, dar nucleul său, numit "GNU Hurd", nu era complet si nici disponibil. Sistemul de operare BSD nu era încă eliberat de constrîngerile legale, ceea ce a permis nucleului Linux să umple golul
Linux (nucleul) () [Corola-website/Science/299418_a_300747]
-
Proiectul a fost lansat în anul 1991 cu faimosul mesaj apărut în rețeaua Usenet comp.os.minix care includea următoarea frază: Pînă în acel moment, proiectul GNU crease multe componente necesare unui sistem de operare liber, dar nucleul său, numit "GNU Hurd", nu era complet si nici disponibil. Sistemul de operare BSD nu era încă eliberat de constrîngerile legale, ceea ce a permis nucleului Linux să umple golul respectiv și, deși avea inițial o funcționalitate limitată, a atras comunitatea dezvoltatorilor de software
Linux (nucleul) () [Corola-website/Science/299418_a_300747]
-
rețeaua (locală), constrîngerile de securitate informatică. Nucleul Linux nu este un sistem de operare complet (cum este el cunoscut în mod uzual). Un sistem complet bazat pe nucleul Linux este mai cunoscut ca "Linux", deși unii preferă să-l numească GNU/Linux. Există și o controversă privind modul de referire la acest sistem de operare. Oamenii fac deseori confuzie între nucleul și sistemul de operare Linux, ceea ce poate duce la apariția unor termeni greșiți, cum ar fi ideea că Linus Torvalds
Linux (nucleul) () [Corola-website/Science/299418_a_300747]
-
departe propriul cod și integrând modificări operate de alți programatori, Linus Torvalds continuă să lanseze noi versiuni ale nucleului Linux. Aceste versiuni se numesc nucleuri "vanilla", însemnând că nu au fost modificate pentru nimeni. Mulți furnizori de sisteme de operare GNU/Linux își modifică kernelul produsului lor, în principal pentru a adăuga suport pentru drivere sau feature-uri care nu au fost oficial etichetate ca stabile, în timp ce alte distribuții, cum ar fi Slackware, se bazează pe nucleuri vanilla. Numărul de versiune al
Linux (nucleul) () [Corola-website/Science/299418_a_300747]
-
Torvalds și Andy Tanenbaum pe comp.os.minix în 1992. Codul sursă complet al diferitelor versiuni ale nucleului Linux pot fi găsite la http://lxr.linux.no . Nucleul Linux este scris în versiunea limbajului de programare C suportată de compilatorul GNU GCC (care suportă un superset al C-ului standard), împreună cu unele secțiuni relativ scurte de cod scrise în limbajul de asamblare al arhitecturii țintă (la ultima numărătoare, Linux suporta aproximativ 20 de familii diferite de procesoare). Datorită extensiilor C suportate
Linux (nucleul) () [Corola-website/Science/299418_a_300747]
-
open source. Linux rulează în prezent pe următoarele arhitecturi: O listă completă a portărilor Linux se găsește aici. Inițial, Torvalds a lansat Linux sub o licență care interzicea orice exploatare comercială a lui. Aceasta a fost însă înlocuită curând cu GNU General Public License (exclusiv versiunea 2). Această licență permite distribuirea și chiar vânzarea unor versiuni posibil modificate de Linux dar necesita ca toate copiile să fie eliberate sub aceeași licență și însoțite de codul sursă. Torvalds a descris decizia de
Linux (nucleul) () [Corola-website/Science/299418_a_300747]
-
Richard Matthew Stallman (n. 16 martie 1953, Manhattan, New York, SUA) cunoscut și ca "rms", este un programator american și un activist pentru software liber. În septembrie 1983 lansează Proiectul GNU orientat către dezvoltarea unui sistem de operare liber compatibil cu UNIX, el a fost inițiatorul și organizatorul principal în cadrul proiectului. Odată cu lansarea Proiectului GNU el inițiază mișcarea pentru software liber, iar în octombrie 1985 creează Free Software Foundation. R. Stallman
Richard Stallman () [Corola-website/Science/297935_a_299264]
-
rms", este un programator american și un activist pentru software liber. În septembrie 1983 lansează Proiectul GNU orientat către dezvoltarea unui sistem de operare liber compatibil cu UNIX, el a fost inițiatorul și organizatorul principal în cadrul proiectului. Odată cu lansarea Proiectului GNU el inițiază mișcarea pentru software liber, iar în octombrie 1985 creează Free Software Foundation. R. Stallman a fost unul din pionerii conceptului de copyleft și unul din autorii a mai multor licențe copyleft, inclusiv Licența Publică Generală GNU, care este
Richard Stallman () [Corola-website/Science/297935_a_299264]