204 matches
-
piețe noi precum piața de calculatoare personale, dispozitive mobile, dispozitive embedded. Datorită designului, multe bucăți de software sunt comune tuturor acestor sisteme. O bună parte din codul sistemelor Linux provine din BSD, în timp ce distribuțiile gratuite BSD folosesc pe larg software GNU. OpenSolaris este o adiție relativ recentă pe lista variantelor gratuite de sisteme Linux. Include o serie largă de utilitare de sistem GNU, și este în mod curent singura derivativă open-source de UNIX System V.
UNIX () [Corola-website/Science/296561_a_297890]
-
O bună parte din codul sistemelor Linux provine din BSD, în timp ce distribuțiile gratuite BSD folosesc pe larg software GNU. OpenSolaris este o adiție relativ recentă pe lista variantelor gratuite de sisteme Linux. Include o serie largă de utilitare de sistem GNU, și este în mod curent singura derivativă open-source de UNIX System V.
UNIX () [Corola-website/Science/296561_a_297890]
-
DEX '98. Proiectul, care a adunat eforturile a peste 200 de utilizatori, a fost inițiat de către Cătălin Frâncu în anul 2001. Accesul și utilizarea proiectului este gratuită, iar baza de date cu definiții a proiectului se află (parțial) sub licență GNU GPL. La 22 august 2007 DEX online a lansat componenta "Dex Flex" (denumită și "Flex online"), o unealtă care permite consultarea formelor flexionare ale cuvintelor din DEX online, căutarea unui cuvânt după o forma flexionară, afișarea accentelor în formele flexionare
DEX online () [Corola-website/Science/302515_a_303844]
-
este o platformă de traducere automată dezvoltată cu finanțare de la guvernul spaniol și guvernul Cataloniei, la Universitatea Alicante. Este software gratuit și publicat sub termenii licenței GNU. își are originea ca una dintre motoarele de traducere automată din proiectul OpenTrad și a fost inițial realizată să traducă între limbi apropiate, deși în ultimul timp a fost extins să trateze perechi de limbi mai depărtate. Pentru a crea
Apertium () [Corola-website/Science/312195_a_313524]
-
funcții/facilități pentru Enterprise Resource Planning (ERP) și Customer Relationship Management (CRM) precum și funcții/facilități pentru alte tipuri de activități. Există mai multe module funcționale care pot fi activate sau dezactivate, după cum este necesar. Acest software este gratuit sub licență GNU General Public License 2.0. Este o aplicație web-based care poate fi utilizată atunci cand serviciul de internet este disponibil. este un proiect construit cu un singur scop: să fie o suită ERP]]/CRM care respectă și se conformează "principiului celor
Dolibarr () [Corola-website/Science/322213_a_323542]
-
cultura modernă prin crearea, menținerea și extinderea monopolului asupra produselor culturale, ca de exemplu muzica și filmele destinate maselor. Creative Commons, spune el, oferă o alternativă la aceste restricții. Licența Creative Commons a fost precedată de licențele „Open Publication” și GNU pentru documentație liberă (GFDL). Licența GFDL a fost gîndită inițial pentru a fi aplicată la documentația pentru software, dar astăzi cuprinde și proiecte de altă natură, precum Wikipedia. Licența „Open Publication” este în mare măsură ieșită din uz, iar fondatorul
Creative Commons () [Corola-website/Science/303269_a_304598]
-
este un media player gratuit și open source distribuit sub licența GNU General Public License. Programul este disponinil pentru majoritatea sistemelor de operare, inclusiv Linux și altele de tip unix, Syllable, Microsoft Windows și Mac OS X. suportă o varietate largă de formate media și în plus poate salva conținutul stream-urilor în
MPlayer () [Corola-website/Science/306702_a_308031]
-
media și în plus poate salva conținutul stream-urilor în fișier. MPlayer este o aplicație ce poate rula în linia de comandă și are interfețe grafice pentru diferitele sisteme de operare suportate. GUI (interfața grafică) folosite sunt "gmplayer" (interfața impicită pentru GNU/Linux și Microsoft Windows), "MPlayer OS X" (pentru Mac OS X), "MPUI" (pentru Windows) și "WinMPLauncher" (tot pentru Windows). MPlayer suportă o multitudine de drivere de ieșire pentru afișare video: X11, OpenGL, DirectX, Quartz Compositor, VESA, SDL și mai puțin
MPlayer () [Corola-website/Science/306702_a_308031]
-
anulează opțiunea "-i". De obicei, comanda rm are nevoie de drepturi de scriere în directorul unde fișierul este șters. Comanda nu are nevoie de drepturi de scriere pentru fișierul în cauză. Astfel, este posibil să se șteargă fișiere read-only (versiunea GNU întreabă utilizatorul înainte de a șterge un astfel de fișier). Dacă fișierul de găsește într-un director cu sticky bit setat, utilizatorul trebuie să fie posesorul (owner) fișierului respectiv. Firma Sun Microsystems a introdus o protecție pentru ștergerea accidentală a directorului
Rm (Unix) () [Corola-website/Science/320179_a_321508]
-
fișierului respectiv. Firma Sun Microsystems a introdus o protecție pentru ștergerea accidentală a directorului root ("rm -fr /") în Solaris 10 care a apărut în anul 2005. La scurt timp după aceasta, o protecție similară a fost introdusă în FreeBSD. Versiunea GNU refuză și ea ștergerea dacă opțiunea "--preserve-root" este prezentă. Această opțiune este activată implicit. Utilizatorii și administratorii de sistem se protejează deseori pentru ștergerea accidentală a datelor printr-un alias sau redefinind comanda în shell: Din păcate, tendința unui astfel
Rm (Unix) () [Corola-website/Science/320179_a_321508]
-
folosește la câteva din serverele sale web cu trafic mare. Softul este scris în limbajul PHP și poate fi folosit împreună cu sistemele de gestiune a bazelor de date relaționale MySQL sau PostgreSQL. Softul MediaWiki este distribuit sub licența Publică Generală GNU, în timp ce documentația este disponibilă parțial sub licența GFDL și parțial este în domeniul public, fiind software liber. Softul a fost scris inițial pentru Wikipedia de Lee Daniel Crocker, pe baza unei interfețe de utilizator proiectată de Magnus Manske, un programator
MediaWiki () [Corola-website/Science/313436_a_314765]
-
îl reprezintă imposibilitatea folosirii într-un sistem multiprocesor. Majoritatea acestor dezavantaje au fost deja corectate în UltraSPARC T2 și generațiile următoare. Când au început livrarea microprocesorului T1, Sun a anunțat că va face publică arhitectură acestuia sub Licență Publică Generală GNU și pe data de 21.03.2006 a fost creat proiectul OpenSPARC. Informațiile care au fost publicate includ: P. Kongetira, K. Aingaran, K. Olukotun, "Niagara: A 32-Way Multithreaded SPÂRC Processor", IEEE computer Society, 2005
UltraSPARC T1 () [Corola-website/Science/326505_a_327834]
-
3 sub un alt brand, combinat cu unele îmbunătățiri de securitate și performanța. Pentru viitor, echipa de programatori ne anunță că Joomla! 1.5 va fi o versiune complet rescrisa, bazată pe PHP 5. Joomla! este oferită sub Licență Publică GNU. Joomla! a luat ființă în urmă împărțirii aplicației Mambo între Miro Corporation din Australia, deținătorii licenței Mambo în acel moment și echipa de dezvoltare de atunci. Cele două tabere s-au despărțit pe 14 august 2005, compania Miro a fondat
Joomla! () [Corola-website/Science/306398_a_307727]
-
alte mamifere turbate. Totuși, s-au semnalat situații în care hienele dungate au atacat animale mari și au târât copii. Sunt cu precădere animale necrofage. Se hrănesc de obicei noaptea. Hrana este alcătuită în principal din cadavre de vertebrate (zebre, gnu, gazele, impala etc.) și resturile menajere. După ce vulturii și alte mamifere carnivore mănâncă carnea de pe carcase, hienele dungate se hrănesc cu oasele rămase. Oasele mai mari ale antilopelor și bivolilor sunt sfărâmate cu dinții puternici. Dacă nu se satură cu
Hienă dungată () [Corola-website/Science/332449_a_333778]
-
Octave este un program de calculator pentru efectuarea de calcule numerice. El este în general compatibil cu MATLAB. Este parte a GNU Project. Este un software liber în conformitate cu termenii Licența Publică Generală GNU. Proiectul a fost conceput în jurul anului 1988. La început a fost destinat să acompanieze un curs de proiectare a unui reactor chimic. Dezvoltarea propriu-zisă a fost inițiată de către John
GNU Octave () [Corola-website/Science/315717_a_317046]
-
Octave este un program de calculator pentru efectuarea de calcule numerice. El este în general compatibil cu MATLAB. Este parte a GNU Project. Este un software liber în conformitate cu termenii Licența Publică Generală GNU. Proiectul a fost conceput în jurul anului 1988. La început a fost destinat să acompanieze un curs de proiectare a unui reactor chimic. Dezvoltarea propriu-zisă a fost inițiată de către John W. Eaton în 1992. Prima versiune alpha datează din 4 ianuarie
GNU Octave () [Corola-website/Science/315717_a_317046]
-
diverse structuri de date. Sintaxa sa este foarte apropiată de cea din MATLAB, și cu o programare atentă a scriptului se poate obține rularea corectă atât în Octave cât și în MATLAB. Pentru că Octave este disponibil sub Licența Publică Generală GNU, poate fi copiat și utilizat în mod gratuit. Programul rulează pe mai multe sisteme de operare ca: Unix, Unix-like, precum și pe Microsoft Windows. Apăsarea tastei TAB în linia de comandă determină Octave să încerce completarea numelor de fișiere, funcții sau
GNU Octave () [Corola-website/Science/315717_a_317046]
-
gravă a primit de la Secunia rating-ul „less critical” (mai puțin critic). Internet Explorer avea la aceeași dată opt vulnerabilități de securitate, cea mai gravă primind rating-ul „moderate critical” (moderat) de la Secunia. Firefox este distribuit sub licență triplă: licențele GNU General Public License, GNU Lesser General Public License și Mozilla Public License. Aceste licențe permit tuturor să vizualizeze, să modifice și să redistribuie codul Firefox. Astfel, mai multe alte navigatoare au fost create pe baza lui Firefox, cum ar fi
Mozilla Firefox () [Corola-website/Science/297695_a_299024]
-
Secunia rating-ul „less critical” (mai puțin critic). Internet Explorer avea la aceeași dată opt vulnerabilități de securitate, cea mai gravă primind rating-ul „moderate critical” (moderat) de la Secunia. Firefox este distribuit sub licență triplă: licențele GNU General Public License, GNU Lesser General Public License și Mozilla Public License. Aceste licențe permit tuturor să vizualizeze, să modifice și să redistribuie codul Firefox. Astfel, mai multe alte navigatoare au fost create pe baza lui Firefox, cum ar fi "Netscape", "Flock". Aplicația în
Mozilla Firefox () [Corola-website/Science/297695_a_299024]
-
și variațiuni care înlocuiesc una sau mai multe componente ale platformei în special server HTTP lighttpd, cherokee sau nginx. Acronimul se poate schimba în funcție de aplicația folosită. De exemplu, a apărut LAPP dacă se folosește baza de date PostgreSQL. softului liber. GNU/Linux este unul dintre cele mai cunoscute exemple de Software liber și dezvoltare de software Open source. Termenul "Linux" se referă la nucleul Linux, dar este folosit în mod uzual pentru a descrie un întreg sistem de operare pentru calculatoare
LAMP () [Corola-website/Science/318187_a_319516]
-
web. Cuvântul "apache" este numele unor triburi de indieni nord-americane importante; se pronunță aproximativ a-'pe-ci. MySQL este un sistem de gestiune a bazelor de date relațional, produs de compania suedeză MySQL AB și distribuit sub Licență Publică Generală GNU. Este cel mai popular SGBD open-source la ora actuală, fiind o componentă cheie a stivei (Linux, Apache, MySQL, PHP). MariaDB este un fork de MySQL. PHP este un limbaj de programare. Numele PHP provine din limba engleză și este un
LAMP () [Corola-website/Science/318187_a_319516]
-
regia lui Gibson. Abătându-se de la repertuarul său de muzică de orchestră, Horner a imrpovizat în mare parte pentru coloana sonoră a "Apocalypto", utilizând o gamă largă de instrumente exotice, cum ar fi, Tromba Marina, trompetă și folosirea corului antilopei gnu Ugandaneze în lod de sintetizator. Coloana sonoră a fost înregistrată în studioul Abbey Road Studios din Londra, în decursul a câteva săptamâni, în toamna lui 2006. Specialistul în instrumente de suflat, Tony Hinnigan a contribuit la crearea cooanei sonore, împrumutând
Apocalypto (coloană sonoră) () [Corola-website/Science/326314_a_327643]
-
special proiectate pentru acestea. De asemenea ele rulează aplicații special proiectate pentru procesele dorite. Sistemul de operare Microsoft Windows este predominant în rândul computerelor personale, dar în lumea serverelor cele mai populare sistem de operare sunt FreeBSD, Sun Solaris și GNU/Linux - care derivă și sunt asemănătoare cu sistemul de operare UNIX. UNIX a fost proiectat inițial pentru microcomputere și pentru servere, care au înlocuit treptat microcomputerele. UNIX a fost o alegere logică și eficientă ca sistem de operare pentru servere
Server () [Corola-website/Science/298422_a_299751]
-
operare pentru calculatoare personale și unele sisteme de operare având structura de bază proprie (cum ar fi z/OS); dar majoritatea serverelor folosesc sisteme de operare, versiuni ale UNIX sau clonele acestuia. Chiar și în cazul popularului sistem de operare GNU/Linux de tip UNIX, folosit frecvent pe servere, sistemul poate fi ideal pentru servere, dar poate fi nesatisfăcător pentru calculatoarele personale. Apariția serverelor bazate pe microprocesoare a facilitat apariția mai multor versiuni ale sistemului de operare UNIX care rulează pe
Server () [Corola-website/Science/298422_a_299751]
-
servere, sistemul poate fi ideal pentru servere, dar poate fi nesatisfăcător pentru calculatoarele personale. Apariția serverelor bazate pe microprocesoare a facilitat apariția mai multor versiuni ale sistemului de operare UNIX care rulează pe microprocesoare de tip sau AMD, incluzând Solaris, GNU/Linux și FreeBSD. De asemenea familia sistemelor de operare Microsoft Windows rulează pe dispozitive de tip Intel sau AMD, iar începând cu sistemul de operare Windows NT s-au încorporat anumite caracteristici care fac posibilă utilizarea acestuia pe servere. În timp ce
Server () [Corola-website/Science/298422_a_299751]