38 matches
-
mai evidente, se pare că la rugămintea reprezentanților Sfântului Mormânt. Privilegiul acordat de Mihail Racoviță în septembrie 1704, în care a prevăzut locuitorilor de pe pământul Mănăstirii Cetățuia, pe lângă scutirile de dări și obligația acestora de a-i plăti sfântului locaș, goștina de oi, de moscuri și desetina de stupi. O altă prevedere deosebit de importantă era scutirea de la obligația de a împrumuta domnilor bani, nici mulți, nici puțini, nici măcar la ce nevoie ar veni pământul Moldovei. În mod obișnuit, domnii obligau mănăstirile
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
impunere denumite pecetluituri și să-i așeze din nou în satele lor. Și aceștia aveau să plătească anual câte 2 galbeni și jumătate. Mănăstirile se scuteau de orice dări și pentru vitele pe care le dețineau; ele urmau să încaseze goștina obișnuită de oi, moscuri și desetina de stupi. În satele lor nu aveau voie să intre slujbașii satului, egumenii păstrându-și dreptul de a judeca și sancționa orice delict sau infracțiuni, în afară de furturi și de omucideri. Un beneficiu în plus
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
urmă. Reducerea veniturilor mănăstirii din cauza proastei administrații a făcut ca imobilele să se deterioreze. „Constantin Cantemir a acordat mănăstirilor din cauză că ajunseseră foarte sărace câte un număr de poslușnici cărora le-a fixat câți ughi să plătească la vistierie, hotărând că goștina și desetina lor să rămână mănăstirilor. Numai unui preot de la fiecare mănăstire a primit scutire pentru 50 de stupi ca să-și poată cumpăra îmbrăcăminte și bocanci”<footnote Ibidem, vol. III, documentul 44, p. 36 footnote>. La fel va proceda și
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
stiri... Aron Vodă și am iertat-o ca niciodată dajde să nu de, nici bani de împrumută să nu dea. Os(e)bit... să aibă a scuti și patru sute de stupi de desetină și cincidzăci de mascuri (porci castrați) de goștină (dare pe vite), și două sute de oi de goștină și optusprădzece pogoane de vii de pogonăritu. Așijdere,... cât vinu va face din viili m(ă)n(ă)stirii nici un banu vedritu să nu dea. Și să aibă a scuti și
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
dajde să nu de, nici bani de împrumută să nu dea. Os(e)bit... să aibă a scuti și patru sute de stupi de desetină și cincidzăci de mascuri (porci castrați) de goștină (dare pe vite), și două sute de oi de goștină și optusprădzece pogoane de vii de pogonăritu. Așijdere,... cât vinu va face din viili m(ă)n(ă)stirii nici un banu vedritu să nu dea. Și să aibă a scuti și la văcăritu cindzăci de vite: vaci, boi și doudzăci
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
ce au avut de la alți luminaț(i) domni ce-au fostu mai înainte de noi, iată că și domniia mea... am miluit printr-acestu hrisov... ca să aibă a scuti... aceste bucate: o mii de stupi la desătină, și optu sute oi la goștină, și vădrăritul pe tot vinitul ce va ieși din opt pogoane de vii, ce are aici la Ieși, și pe cincisprezece pogone ce are la Odobești, cum și pogonăritul pe aceste vii să aibă a-l scuti... Așijdere să aibă
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
primul voievod întâlnit care ia o asemenea hotărâre. Iată ce spune: “Printr-acest hrisov al domniii mele, hotărâm ca să aibă mănăstirea... Dancul a scuti pe tot anul... câte trii sute cincizăci stupi de desetină și câte doao sute oi de goștină și câte patru sute vedre vin de vădrărit”. ― Din câte știm, părinte, cu acest hrisov al lui Costandin Dimitrie Moruzi se încheie șirul documentelor referitoare la mănăstirea Dancu. ― De altfel, în 1903, mănăstirea, fiind în pragul prăbușirii, va fi demolată. În timp ce
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
de milă și cerșindu... și de la domnie mea să i să înnoiască mila”... Și vodă hotărăște ca “La vreme desetinii să scutească doao sute de stupi,... la vreme vădrăritului să scutească trei sute vedri vin”... o sută cincizeci de oi de goștină, douăzeci și cinci de vite: “boi, vaci, cai, iepi” de văcărit și pogonăritul pentru patru pogoane de vie. “Așijdere și pentru zăci liudi (oameni) streini... i-am iertat de tot birul”... ― Cu îngăduința sfinției tale, părinte, aș spune că mănăstirea Copou sau
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
la preasfântul... mormânt din Ierusalim... Și iată hotărâm prin acestu hrisov pentru toate bucatele ce se vor afla drepte ale mănăstirii Barnovschii, adecă stupii și oile și vinul ce va ieși din dreptele viile mănăstirii să fie scutite de desetenă, goștină și vădrărit”... De aici înainte i se pune în vedere egumenului să se ferească de anumite fapte. De fapt este un avertisment pe care nu l-am mai întâlnit în alte acte domnești. Iată-l: “Numai și egumenu aceștii mănăstiri
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
sau a numi bucate streine cu chip de vicleșug pe numele mănăstirii, căci atunce nu numa că va plăti îndoit după hotărâre ponturilor, ce să va și pedepsi. Pentru care poruncim... slujbașilor ce veț(i) fi cu aceste slujbe: desetena, goștina și vădrărit(ul), cu toții să aveți a urma întocma după cum mai sus s-au arătat”. ― Tare mi se pare că grecii egumeni ai mănăstirilor au făcut afaceri serioase, băgând moșii ale unor boieri în aceeași oală cu cele mănăstirești. ― Și
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
de la acestu metoh, iată că m-am milostivit... și... am făcut obicei de milă sfintei mănăstiri Trei Sfetitele, din venitul domnescu ca să aibă fieștecând a scuti până la șepte sute de stupi de desetină și până la șease sute de oi de goștină, și până la optu pogoane de vie de pogonărit, ca nici un ban pre toate aceste să nu dea după mila ce au și sfintele mănăstiri a Ierosalimului”... ― Iată-l, din nou, fiule pe “Constantin Nicolai Mavrocordat v(oe)v(o)d
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
mai... nemăsurate daruri, am făcut obicei tuturor mănăstirilor Sfântului Mormânt, adecă: Galata, Barnovschi și Cetățuia și a Sfântului Sava și Bârnova,... ca să scutească aceste mănăstiri toată desătina pe toate bucatele ce vor fi drepte a mănăstirilor, și toate oile de goștină, și vădrăritul pe tot vinul ce vor avea drepte din viile mănăstirilor, numai bucate omenești, adecă a altor oameni mănăstirești, cu numele mănăstirilor, să nu se afle, ca să răspundă că au să scutească, că apoi se va strica mila mănăstirilor
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
situației că „stupii și vinul se făcea buni și mult, că avea noroc bișug”. Cronicarul ce vine cu informații în Pseudo-Enachi Kogălniceanu surprinde prin condeiul său nemulțumirea provocată de Grigore II Ghica pentru că scoate dări noi, „coniță pe vite, desetină, goștină și vădrăritul”, desatina fiind obligația în bani ce rezulta din veniturile realizate de către proprietarii de stupi, dare frecvent menționată în unele documente tecucene. Din moment ce s-a impus o dare în bani, impozit, pe un astfel de produs, trebuie să credem
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]