87 matches
-
făceau în așa fel încît sectoarele revistei să fie permanent acoperite. E o regulă pe care o respectăm și azi. Memorialistul improvizat bate câmpii fără grație. Dan Goanță Din complicata noastră viață culturală a făcut parte, pînă de curînd, Dan Goanță. }inea, la Dilema veche, o rubrică, pe care Cronicarul, care l-a cunoscut pe autor, a semnalat-o de vreo două ori, pentru concizia, umorul și farmecul ei. Se numea Medalia de abur, și nu Medalia de aur, cum a
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10189_a_11514]
-
și nu Medalia de aur, cum a apărut în Evenimentul zilei odată cu știrea morții lui. Cine l-a cunoscut pe Dan știe că un asemenea titlu de rubrică, unul cu "de aur", nu i se potrivea nicicum. Moartea lui Dan Goanță, deși semnalată, a trecut destul de discret, fără prea multe evocări, poate pentru că autorul venise din afara breslei (era inginer) sau pentru că el însuși evita să iasă în prim-plan, deși ar fi meritat să o facă. Tocmai de aceea Cronicarul s-
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10189_a_11514]
-
primă mînă, care lumina pur și simplu, prin hazul lui natural toate locurile prin care trecea". Iar moartea celor care ne-au făcut să rîdem este una dintre cele mai întristătoare. Un rîs mai puțin în lume. Rîsul lui Dan Goanță. Eliade și Drieu la Rochelle În numărul pe octombrie al Ideilor în dialog, Ion Vianu reproduce o scrisoare pe care Constantin Noica o scrisese lui Tudor Vianu de la Cîmpulung în 28 septembrie 1953. Scrisoarea este importantă nu numai ca document
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10189_a_11514]
-
26 de ofițeri în retragere, veterani de război, a 10 ofițeri activi din și 11 ofițeri ai MAI. Astfel, au fost avansați la gradul de general locotenent cu două stele, în retragere, generalii-maior cu două stele veterani de război Victor Goanță și Constantin Mihăescu. La gradul de general maior cu două stele în retragere au fost avansați următorii ofițeri veterani de război: generalul de flotilă aeriană cu o stea Ion Dobran, generalii de brigadă cu o stea Constantin Ispas, Octavian Leru
Băsescu a avansat la gradul de general ofițeri din Armată și Poliție () [Corola-journal/Journalistic/40911_a_42236]
-
să nu se transforme în dor de moarte, și, deci, în moartea dorului. Sentiment atât de bine exprimat de Solomon în Odele sale din secolul al II-lea. Autorii prozelor: Gina Agapie, George Patza, Alexandru Florin Țene, Norocel Jerca, Ștefan Goanță, Dumitru K Negoiță, Teresia Bolochiș Tătaru, Petre Vlad, Dora Alina Romanescu, Constantin Pădureanu, Florica Ranta Cândea, Ioan Crăciun Petrișan, Mihai Cotea, Vătuiu Roaua Ion Andrușa, Mirela Neagu, Marian Pătrașcu, Maria Cardei, Corneliu Zeana, Constantin Neacșu Predescu, Vasile Szolga, Tudosia Lazăr
PROFILURI LITERARE ÎNTR-O POSIBILĂ ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363632_a_364961]
-
puțini aleși... Poet te naști, orator devii... Nu voi muri de tot... Știu că nu știu nimic... Vă mulțumesc, stimată doamnă, pentru efortul de a demonstra că singurul război care trebuie luptat este războiul - pace cu tine însuți. Autor: Ștefan GOANȚĂ Referință Bibliografică: Printre cuvintele vrajei sau vrajbei... / Viorela Codreanu Tiron : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 823, Anul III, 02 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Viorela Codreanu Tiron : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
PRINTRE CUVINTELE VRAJEI SAU VRAJBEI... de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366060_a_367389]
-
Acasa > Impact > Istorisire > POVESTEA GOANȚEI ȘI A TROTUȘULUI Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 1643 din 01 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Povestea Goanței și a Trotușului Demult, când de pe-aceste locuri pierise stăpânirea vestitului Comanus cel Bun, pe malul apei ce venea
POVESTEA GOANŢEI ŞI A TROTUŞULUI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366506_a_367835]
-
Acasa > Impact > Istorisire > POVESTEA GOANȚEI ȘI A TROTUȘULUI Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 1643 din 01 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Povestea Goanței și a Trotușului Demult, când de pe-aceste locuri pierise stăpânirea vestitului Comanus cel Bun, pe malul apei ce venea bolbotind de departe din munți, într-o căsuță cu acoperiș ca o căciulă țuguiată, trăia o femeie tare frumoasă, cum
POVESTEA GOANŢEI ŞI A TROTUŞULUI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366506_a_367835]
-
țuguiată, trăia o femeie tare frumoasă, cum nu mai era alta. Așa o apucaseră bătrânii locului și așa o știau și copiii lor, fiindcă oricâtă vreme ar fi trecut, ea rămânea la fel de frumoasă și de neschimbată. Spuneau oamenii că era Goanța, fiica cea mică a lui Cremene Împărat ce hălăduise pe aceste meleaguri cu veacuri de om înainte și că vechii zei ai pământului o trimiseseră aici ca să ocrotească viețuitoarele și pădurile și pe oameni. În fiecare zi, în fața casei ei
POVESTEA GOANŢEI ŞI A TROTUŞULUI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366506_a_367835]
-
grabă peste apă cu mic și mare, fiindcă acei războinici săgetau orice viețuitoare ieșită în cale și, mai ales, oameni. Plânsete și vaiete se ridicau până la ceruri, iar apa se înroșise de sângele oamenilor și viețuitoarelor ucise. Din căsuța ei, Goanța auzi țipetele și vaietele oamenilor și viețuitoarelor și, ieșind afară, văzu apa însângerată a râului și trupurile bietelor făpturi zăcând fără de viață. Ridică atunci brațele și se rugă Cerurilor să oprească acel măcel îngrozitor. Din Înalturi, se auzi glasul Creatorului
POVESTEA GOANŢEI ŞI A TROTUŞULUI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366506_a_367835]
-
hălăduit prin pădurile din jur. Muntele a rămas nemișcat, la poalele lui curgând râul pe care oamenii la numit mai întâi Tatarroș în amintirea tătarilor năvălitori și cu timpul a ajuns să se cheme Trotuș așa cum îl știm noi astăzi. Goanța este și acum muntele plin de păduri verzi în care vara găsești răcoare și aer curat și în care trilurile păsărilor spun povestea fiicei cele mai mici a lui Cremene Împărat care a trăit în aceste locuri. Leonid IACOB Comănești
POVESTEA GOANŢEI ŞI A TROTUŞULUI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366506_a_367835]
-
trilurile păsărilor spun povestea fiicei cele mai mici a lui Cremene Împărat care a trăit în aceste locuri. Leonid IACOB Comănești, 30 iunie 2015, Povestea aceasta am izvodit-o, având ca bază de plecare cele două denumiri geografice din text: Goanța ( un picior de munte din Depresiunea Comănești) și Trotuș, numele râului ce trece prin această zonă. . Referință Bibliografică: Povestea Goanței și a Trotușului / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1643, Anul V, 01 iulie 2015. Drepturi de Autor
POVESTEA GOANŢEI ŞI A TROTUŞULUI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366506_a_367835]
-
Comănești, 30 iunie 2015, Povestea aceasta am izvodit-o, având ca bază de plecare cele două denumiri geografice din text: Goanța ( un picior de munte din Depresiunea Comănești) și Trotuș, numele râului ce trece prin această zonă. . Referință Bibliografică: Povestea Goanței și a Trotușului / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1643, Anul V, 01 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Leonid Iacob : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
POVESTEA GOANŢEI ŞI A TROTUŞULUI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366506_a_367835]
-
șapte Povestiri de la Trotuș incluse în această primă parte a volumului de Povestiri (Editura PIM, Iași, 2016) tâlcuiesc, așadar, pe înțelesul nostru, ce se ascunde dincolo de numele unor ape, culmi muntoase ori cartiere familiare azi comăneștenilor, precum Tarnița, Leorda, Urminiș, Goanța, Cărunta, Lapoș, Nemira, Vermești, Șipoteni și Șupanu, dar pot stârni și frenezia unor căutători de comori, dornici să hălăduiască prin peșteri și să colinde rămășițele pădurilor de altădată, adică pe acolo pe unde și-au purtat pașii frumoasa Tarnița, copila
LECTURI ALEATORII. BASNE TROTUŞENE de LEONID IACOB în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366509_a_367838]
-
frenezia unor căutători de comori, dornici să hălăduiască prin peșteri și să colinde rămășițele pădurilor de altădată, adică pe acolo pe unde și-au purtat pașii frumoasa Tarnița, copila plină de har a vrednicului domn Comanus, neastâmpărații Leura și Urmănaș, Goanța, fiica din urmă a lui Cremene Împărat, frații Garunda, Lapeșu și Nemoras, sasul fugar din Wermesch, oierul turc Šűban și toți cei cărora imaginația prozatorului le-a dat viață. Cu excepția celei din urmă - Poveste cu boieri și răzeși, care are
LECTURI ALEATORII. BASNE TROTUŞENE de LEONID IACOB în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366509_a_367838]
-
le puteau vedea.Oamenii satului, buni gospodari, creșteau vite și cai de povară, grăsuni și gâște ce se bălăceau alături de copii în apele râului din care, în zilele orânduite de căpetenie, se prindea pește pentru ospețe și pentru ... XI. POVESTEA GOANȚEI ȘI A TROTUȘULUI, de Leonid Iacob , publicat în Ediția nr. 1643 din 01 iulie 2015. Povestea Goanței și a Trotușului Demult, când de pe-aceste locuri pierise stăpânirea vestitului Comanus cel Bun, pe malul apei ce venea bolbotind de departe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
se bălăceau alături de copii în apele râului din care, în zilele orânduite de căpetenie, se prindea pește pentru ospețe și pentru ... XI. POVESTEA GOANȚEI ȘI A TROTUȘULUI, de Leonid Iacob , publicat în Ediția nr. 1643 din 01 iulie 2015. Povestea Goanței și a Trotușului Demult, când de pe-aceste locuri pierise stăpânirea vestitului Comanus cel Bun, pe malul apei ce venea bolbotind de departe din munți, într-o căsuță cu acoperiș ca o căciulă țuguiată, trăia o femeie tare frumoasă, cum
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
țuguiată, trăia o femeie tare frumoasă, cum nu mai era alta. Așa o apucaseră bătrânii locului și așa o știau și copiii lor, fiindcă oricâtă vreme ar fi trecut, ea rămânea la fel de frumoasă și de neschimbată. Spuneau oamenii că era Goanța, fiica cea mică a lui Cremene Împărat ce hălăduise pe aceste meleaguri cu veacuri de om înainte și că vechii zei ai pământului o trimiseseră aici ca să ocrotească viețuitoarele și pădurile și pe oameni. În fiecare zi, în fața casei ei
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
vechii zei ai pământului o trimiseseră aici ca să ocrotească viețuitoarele și pădurile și pe oameni. În fiecare zi, în fața casei ei veneau pe rând sau împreună urșii voinici, vulpile viclene, cerbii și căprioarele sprintene, râșii cu ... Citește mai mult Povestea Goanței și a TrotușuluiDemult, când de pe-aceste locuri pierise stăpânirea vestitului Comanus cel Bun, pe malul apei ce venea bolbotind de departe din munți, într-o căsuță cu acoperiș ca o căciulă țuguiată, trăia o femeie tare frumoasă, cum nu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
țuguiată, trăia o femeie tare frumoasă, cum nu mai era alta. Așa o apucaseră bătrânii locului și așa o știau și copiii lor, fiindcă oricâtă vreme ar fi trecut, ea rămânea la fel de frumoasă și de neschimbată.Spuneau oamenii că era Goanța, fiica cea mică a lui Cremene Împărat ce hălăduise pe aceste meleaguri cu veacuri de om înainte și că vechii zei ai pământului o trimiseseră aici ca să ocrotească viețuitoarele și pădurile și pe oameni.În fiecare zi, în fața casei ei
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
care lucraseră la minele de cărbune din Banat: Anina, Cozla, Baia Nouă (Eibenthal), Lupac, Secu dar și alții de la minele de minereuri din Dognecea, Ocna de Fier sau Bocșa. M-a impresionat în mod deosebit un miner localnic, Constantin (Tică) GOANȚĂ, care nu numai că era apreciat de toată lumea, avea un stil deosebit de a discuta cu oamenii, prietenos și colegial. Nu pot să trec fără a aminti de mereu apropiatul său aghiotant, vagonetarul Ion BUNESCU, colegi din copilărie, vecini cu casele
MINERII DIN SUVAROV de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358285_a_359614]
-
a discuta cu oamenii, prietenos și colegial. Nu pot să trec fără a aminti de mereu apropiatul său aghiotant, vagonetarul Ion BUNESCU, colegi din copilărie, vecini cu casele, care -chiar dacă era țigan- era de o corectitudine deosebită. Nea Tică GOANȚĂ când făcea lista cu brigada pentru luna viitoare, începea cu BUNESCU. Șefii știau lucrul acesta și nu ieșeau din cuvântul lui nea Tică. La locul de muncă Tică GOANȚĂ era un organizator foarte bun și orice miner își dorea să
MINERII DIN SUVAROV de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358285_a_359614]
-
-chiar dacă era țigan- era de o corectitudine deosebită. Nea Tică GOANȚĂ când făcea lista cu brigada pentru luna viitoare, începea cu BUNESCU. Șefii știau lucrul acesta și nu ieșeau din cuvântul lui nea Tică. La locul de muncă Tică GOANȚĂ era un organizator foarte bun și orice miner își dorea să lucreze în brigada dumnealui. Vă veți întreba de ce l-am apreciat atât de mult pe acest om? Nu aș putea spune că mi-a făcut ceva deosebit mie personal
MINERII DIN SUVAROV de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358285_a_359614]
-
în limba italiană - trad. Pavel Nedelcu) Incursiune în poezia contemporană, ÎI /p. 50 (Camelia Constantin, Gina Zaharia, Costel Zăgan, Bianca Dodrescu, Boria Marian Mehr, Daniel Bratu, George Pena, Irina Ionescu Homoriceanu) Stelian Țurlea „Omul care aduce cartea” /p. 55 Ștefan Goanța - De ce mereu Miorița / p. 58 Fundația „Ateneul Cultural Ștefan Goanța”/p. 59 Mihai Păstrăguș - /p. 60 (Expoziția de pictură a elevilor din diaspora, laureați ai concursului „N.N.Tonitza”, ediția IX-a”) Asociația „David Petrovich pentru copii” / p. 62 Floarea Cărbune
REVISTĂ DE CULTURĂ UNIVERSALĂ NOMEN ARTIS – ANUL I, NR. 9, 2012 de VIOREL MUHA în ediţia nr. 499 din 13 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358515_a_359844]
-
ÎI /p. 50 (Camelia Constantin, Gina Zaharia, Costel Zăgan, Bianca Dodrescu, Boria Marian Mehr, Daniel Bratu, George Pena, Irina Ionescu Homoriceanu) Stelian Țurlea „Omul care aduce cartea” /p. 55 Ștefan Goanța - De ce mereu Miorița / p. 58 Fundația „Ateneul Cultural Ștefan Goanța”/p. 59 Mihai Păstrăguș - /p. 60 (Expoziția de pictură a elevilor din diaspora, laureați ai concursului „N.N.Tonitza”, ediția IX-a”) Asociația „David Petrovich pentru copii” / p. 62 Floarea Cărbune și Dorul din „Rădăcini” /p. 62 Anișoara Vleju - poezie /p.
REVISTĂ DE CULTURĂ UNIVERSALĂ NOMEN ARTIS – ANUL I, NR. 9, 2012 de VIOREL MUHA în ediţia nr. 499 din 13 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358515_a_359844]