522 matches
-
barbarului Attila, / Noi, scutul Romei am înfipt aici. / O! Pentru marii noștri mucenici, / Voi niciodată n-ați știut ce-i mila...// Dar astăzi sună ceasul de apoi, / Să vă chemăm la dreaptă judecată, / Ca uraganul năvăli-vom noi. / Cântați semnalul, goarne de război! / Năprasnică va fi a noastră plată...// Se va-ngrozi poporul de mișei, / Vor tremura, ca-n temniți vinovații, / Ne vom lupta cu-nverșunări de lei / Și, dacă-n drum, ne-or sta, zăgaz, Carpații, / Vom dărâma Carpații peste
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
P. Korys, publicat în Ediția nr. 2196 din 04 ianuarie 2017. Dacă viața întreagă ar fi doar un vis, Aș alege să fie al unei nopți de iarnă... În care, înaintând în propriul abis, Aș rătăci departe, în sunete de goarnă... În călătoria pe pământul înghețat, Magia castelelor și-a nămeților prin munți, A potecilor ce, prin ele, cu greu răzbat, E dintr-o lume care leagă miracole-n punți! Lăsând în urmă orice teamă de rece, Care așează în suflete
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
M-aș așeza, poposind ore-ntregi, în tăcere, ... Citește mai mult Dacă viața întreagă ar fi doar un vis,Aș alege să fie al unei nopți de iarnă...În care, înaintând în propriul abis,Aș rătăci departe, în sunete de goarnă...În călătoria pe pământul înghețat,Magia castelelor și-a nămeților prin munți,A potecilor ce, prin ele, cu greu răzbat,E dintr-o lume care leagă miracole-n punți! Lăsând în urmă orice teamă de rece,Care așează în suflete
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
Bendorf (ins ,,puțin cam alături" și cu ,,o lampă stinsă"), raționalist prin excelență: ,,Orașul ăsta nu-și anunță prin nimic așezarea", ,,orașul care nu se vede și nu se aude", ,,nu se aude nici măcar sunetul de amiază de altădată al goarnelor din cele patru părți ale orașului". Bendorf este sigur că localitatea nici măcar nu există, iar cititorul s-ar putea lăsa ușor convins de certitudinile personajului, dacă acestea nu ar fi contrazise - indirect - de alte puncte de vedere. O altă perspectivă
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
cu cerbii visători și imaginarea vânătorii ține tot de o coordonată expresionistă prin explozia forței asociată cu frumusețea acestor regi ai pădurii: „Cerbii nu știu nimica din toamna roșcovană,/ și-așa cum dorm, cu inimi de frunză și desculți,/ visează copoi, goarne și vânători temuți,/ veniți să prindă codrul cu coarne și copite -/ și codrul, căzut plânge, cu nările mărite.”( Sinaia, 2) Configurări artistice expresioniste se pot decupa din multe poezii. Efervescența vitală a naturii, revărsarea sevelor, iarba care invadează, hergheliile de
Note despre expresionismul poetic al lui B. Fundoianu by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3900_a_5225]
-
a fost împărțit în patru sectoare de distribuire, fiecare fiind deservit de către un factor poștal. Unele sectoare atingeau centrul orașului. Se executa o singură cursă pe zi. În unele suburbii, deservite de factori rurali, aceștia parcurgeau distanța călare și foloseau goarna. Această organizare, care asigura distribuirea trimiterilor în ziua sosirii, exista la Fălticeni în anul 1932 și s-a menținut o perioadă îndelungată. Abia după anul 1948, în alte condiții, s-au stabilit mai multe sectoare de distribuire. Pentru predarea telegramelor
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
nu a găsit soluții viabile de rezolvare. Cu toate acestea, în anul 1890, apar noi dispoziții prin care factorii rurali erau obligați să poarte uniformă, identică cu a factorilor urbani, să posede o geantă de piele pentru corespondență și o goarnă. Abia, în anul 1894, o antrepriză din București, a început să livreze uniforme pentru factorii rurali, lucrate după măsurile trimise de oficiile poștale. Într-un timp, relativ scurt, tot personalul rural din țară a fost uniformizat. Uniformele trebuiau plătite în
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
-te cât ești tânăr, că vine ea, și bătrânețea, cu bucuriile ei ceva mai triste! Războaiele fac să crească în oameni dorința de a trăi, de a fi fericiți, de a exista! Mai bine, totuși, fără războaie! Poți suna în goarnă cât de tare, cel care face pe surdul tot n-o va auzi... Viața este o poveste... Depinde de fiecare dintre noi ca „povestea” aceasta să fie sau nu frumoasă! Transpiră vara pe „câmpul” muncilor tale ca să ai iarna căldură
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
cu patrioți de operetă turnați în decor ca în carele alegorice ale ședințelor de partid sau vizitelor de lucru, dar subliniază și impostura grosolană, alibiul dinastic conferindu-i lui Carol Nicolaescu ceea ce-i lipsea, un cal între picioare și o goarnă în mână. Filmul este de nefrecventat ca documentar, un soi de istoric traversează scena și ne explică ce și cum, în timp ce, imperturbabil, regele își vede de-ale lui, îngândurat, așa cum crede regizorul că trebuie să fie un monarh în fața camerelor
Carol Nicolaescu Întâiul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7186_a_8511]
-
micul grup de țărani-muzicieni și actori ad hoc, e dăruit cu calități rare. El stăpânește muzica Ťțăriiť sale de origine până în ultima fibră; este un vocalist strălucit și un instrumentist care mânuie cu egală pricepere zongora, cetera, contra, vioara cu goarnă, tilinca, drâmba și doba (toate întrebuințate în spectacol). După 1989, s-a simțit liber să-și pună în operă un proiect propriu: acela de a experimenta formule de prezentare scenică a muzicii tradiționale din regiunea sa, formule care să excludă
O vară fierbinte pe Iza by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/8710_a_10035]
-
este întortocheată, precum mintea unui intelectual care a trecut prin textualism: "niște cărți pe rafturi închipuim noi în bloc:/ fetele lăutarului din fanfara fostului Combinat/ de fire și fibre sintetice sunt sigur ŤApolodorť: taica/ plecat în Italia câștigă bine cu goarna lui uriașă, iar ele/ visează casa promisă (cu baie mare și balcon)/ ca pinguinul sus-zis Labradorul; Iedera, copila peltică/ de asistentă, e ŤMicul prințť; ea cade-n șpagat sub bătător,/ să ne uimească, iar soarele-i umblă prin păr/ cu
Drumul spre sine by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9560_a_10885]
-
secretarului consiliului local, la ușă primăriei comunelor în cuprinsul cărora se află nemișcătoarele devălmașe cu cel puțin 15 zile înainte de ziua alegerii. În același termen, vestirea se va face și verbal în fiecare sat, prin bătăi cu toba, sunete de goarna sau alte mijloace de publicitate obișnuite în localitate. ... (6) Îndeplinirea acestor formalități se va constata prin procese-verbale ce vor fi înaintate secretarului consiliului local, unde urmează să se adune devălmașii. ... (7) La ziua sorocita, judecătorul va face strigarea celor adunați
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
meschin ca prefrauda. Asistăm la cea mai tembelă dezbatere posibilă. Nu cumva Băsescu trage foloase electorale din referendum? Nu cumva ne fură subtil? Nu pune el în pericol statul de drept când se cațără pe ghiveciul din fața Palatului Cotroceni cu goarna în mână? Oare n-ar fi mai util să stea ascuns la Cotroceni până după alegeri? Să nu-l mai vedem, să nu mai apară deloc la televizor. Să plece pe mare. Nu văd de ce referendumul lui Băsescu e mai
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
veni: Diva, Zâna-Zorilor sau nea Gicu-Miliardaru' și ăla îl transformă de juri că a vorbit Liiceanu sau Pleșu. Cuvinte fine, frazare elegantă, expresii nobile, coerență, ce să mai vorbim, cioace! Da' când vede cumătru' sau cumătra ce-a dat pe goarnă, îți dai tu seama, e în al nouălea cer de mândrie și toată lumea-i mulțumită la maxim". "Ei, și cum adică? Crezi că cititorii nu-și dau seama că e manevră?" Nico-profesionista face o față din care se degajă o
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
o să dispărem și noi, ultimii cărturari români, o să se aleagă prafu' de tot!" "Păcat de tineretu' ăsta!", îi ținu isonul Băși. "Ete, tineretu'! Ce să-ți spun! După ce că sunt niște lepre, niște loaze puturoase, mai și dau totu' aiurea pe goarnă. Că m-a luat acu' o săptămână Pompilică (ăsta era domnul decan), așa, de-o parte, să-mi bage niște texte. Parcă ți-am zis eu ceva, nu?" Ceva, ceva, da. Da' destul de vag", face Corneluș, abia mascându-ți curiozitatea
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
ziceai ceva dă jumi-juma'. Acu' văz că s-a schimbat calimera". Nea Vasile nu recunoaște nimic: "Cum, bă, Vergile, s-a schimbat calimera!?" Se aprinde din ce în ce mai tare: "Ai? Ia zi și mie, să nu mor prost, bă! Hai, dă pă goarnă tot ce-ai adunat în gușă!" " Stai, bre, nu te mai iuți așa, că ne aude, în morții mă-sii, cineva și dăm în alte alea. Am zis și io o vorbă, ce? Matale ai zis alta și ne-am
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
de pacient, mai că mi se face mie rușine de lipsa lui de bun-simț. Fiindcă majoritatea lor sunt pur și simplu niște nesimțiți și fii convinsă că toți au bășina asta comunistă-n cap, chit că n-o dau pe goarnă." "Hai, mă, că nu-s chiar toți așa. Da' lasă asta. Zi-mi mai bine cum a rezolvat-o taică-tu pân' la urmă cu moșu'." "S-a ținut tare pe poziții și ăla, dacă a văzut că n-are
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
ani-lumină, căutătura soarelui Înțepă una dintre pleoapele Împăratului, iar aceasta tresări și bătu În retragere, odată cu geamăna ei, oprind visul care se proiecta pe partea cealaltă. Nechezăturile cailor se pierdură printre firele mopului care executa șarje pe coridor, iar sunetul goarnei și zăngănitul de zale trecură În hârșâitul metalic al găleții Împinse cu piciorul. Împăratul se ridică În capul oaselor și oftă. Își azvârli brațele deasupra capului, dar nu pentru a comanda o contraofensivă Împotriva Universului care complota Împotrivă-i, ci
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
cu îndrăgostiți se găsește suspendat deasupra pădurii, iar regizorul apelează la un colaj cinematografic naiv, ca în jocurile copiilor, așa cum primarul și poștașul, plecați la vînătoare cu fanfara după ei, fac tumbe pe zăpadă. Lichidat de concurență, primarul suflă în goarnă în timp ce sîngele îi năvălește pe gură, iar trupul său se rostogolește neverosimil de mult pe zăpadă, mișcare căruia îi răspunde în ecou rostogolirea îndrăgostiților pe zăpadă care se oprește numai cînd dărîmă un stog de fîn. Căpitanul Aleksic calmează pornirile
Viața ca un miracol by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9169_a_10494]
-
dea seama singur că n-o să-i meargă la infinit cu nevastă-sa. Nu mai ține să faci pe eroul pe două fronturi deodată. Să fii și familist, și om de afaceri în același timp. Să o dai și pe goarnă, să ai și pretenții c-o să ajungi în rai. Asta e valabil și pentru Părințel. — Vorbești numai tîmpenii, parcă ești inconștient, spuse Timișoara, în loc să fii preocupat de singurul lucru care te-ar mai putea scoate din rahat, bați cîmpii ca
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
familiei mele... Întunericul dens al nopții a cuprins grădina de trandafiri sălbatici din spatele blocului. Cei doi s-au apropiat de fereastră și, prin perdelele transparente disting o bucată de cer luminată de stele. Un strigăt de ajutor aidoma chemării unei goarne, se aude de undeva din capătul străzii, după care, tăcere. O ușă se izbește cu zgomot, În apartamentul de deasupra. Primul care rupe tăcerea este bărbatul: -Preotul vorbește În biserică despre castitate, sărăcie, supunere, și credință În Dumnezeu, cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
și mare ’oț. — Și-atunci, ăă, cum te descurci cu zambilicile? — Am aventuri, Arn, și mi-o mai și iau la labă. Am zbârcit-o, îmi zic instantaneu în sinea mea. Am zbârcit-o! Dacă se apucă să dea pe goarnă la Daily News? ADJ. ȘEF CONDIȚII UMANE O FREACĂ, Duce și o viață de păcat, afirmă un fost coleg de școală. Titlurile din ziare. Iarăși titlurile astea, care dezvăluie unei lumi șocate și dezaprobatoare secretele mele murdare. — Ei, zice Ba-ba-lu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
reprezintă cea mai importantă mișcare națională. Ei importă nu numai valută, ci și stil de muncă, de relații în societate. Învață cum funcționează Occidentul, află că puterea politică nu cere presei, ca în România, să-i facă ghetele, să fie goarna ei. Acești compatrioți plecați la muncă în străinătate vor schimba fața României, iar cu ei începe, de fapt, adevărata integrare europeană, care va fi trainică, pentru că pornește de jos.” Plecarea la muncă a românilor în străinătate (după estimări recente - circa
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
pregătirile de lectură. Expresia feței i-am recunoscut-o. E cea de "inimă plină", din zilele cînd te mulțumește ce scrii. Mistrie a mai comis poezii pentru "Flacăra Iașului", unde, la 1 mai și la 23 august, aveau nevoie de goarnă și darabană. Pe urmă, i-a plăcut să se știe că i se refuză versurile. N-a mai scris. Le recita pe cele vechi, în Institut, lîngă idolul literar Maiacovski-bust. A tot șefit, părăduind (cum zicea bunica Leonora despre lup
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
dea seama singur că n-o să-i meargă la infinit cu nevastă-sa. Nu mai ține să faci pe eroul pe două fronturi deodată. Să fii și familist, și om de afaceri în același timp. Să o dai și pe goarnă, să ai și pretenții c-o să ajungi în rai. Asta e valabil și pentru Părințel. — Vorbești numai tîmpenii, parcă ești inconștient, spuse Timișoara, în loc să fii preocupat de singurul lucru care te-ar mai putea scoate din rahat, bați cîmpii ca
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]