25,515 matches
-
378 din 13 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului UMBRA Umbră, umbră, cât te-am dus, Cât am stăruit de sus , Din pământ, către lumină, Și m-ai tras, mereu, în tină?! ... Cât ți-am dat mereu ocol, Numai cu sufletul gol, Și în loc să-l lași să zboare, Mi l-ai scuturat din floare? Cât ți-am pus la rădăcină, Picatură de lumină, Și cât mi-ai lăsat de seacă Inima, în foc, să zacă? Cât te-am dus, încolo-ncoace, Cât
UMBRA de JIANU LIVIU în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Umbra_jianu_liviu_1326459988.html [Corola-blog/BlogPost/361255_a_362584]
-
zi de septembrie. între tine și un fir de nisip, se adună pașii fugind de furia pământului. tu numeri gloria cifrelor. eu număr cioburile de gânduri și fragmentele de timp. s-a umplut vara cu versuri împrăștiind dansatorii și cuvintele goale. într-o metaforă ne ascundem singurătatatea. ne bucurăm de încă o iluzie. farmecul se stinge între două păsări cu ciocurile larg deschise în plin zbor. se zbat să cânte. imită roțile când ating apa. primesc aripi de lemn. redesenează plutirea
FRAGMENT DE TIMP de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 by http://confluente.ro/Fragment_de_timp_anne_marie_bejliu_1345611164.html [Corola-blog/BlogPost/355136_a_356465]
-
Mă ajută în taină să iert, să iubesc. Am pacea în mine și cerul alături. Și susurul blând al prezenței cerești. Iubesc fără frică și fără ascunzișuri. Iubesc întru totul și-ntruna regesc. Cluj Napoca, 07 iulie 2016 Visare Cu tălpile goale tandru pășesc, Pe iarba cea verde de-acasă... Ascult ramurile ce doruri șoptesc, Și-mi las ființa să se-odihnească. Privesc cuprins de visări trandafirul, Ce înflorește candid ca un mister. Cu miresmele lui mă îmbată zefirul, Și ca suvenir
IUBESC de MARINA GLODICI în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 by http://confluente.ro/marina_glodici_1468089145.html [Corola-blog/BlogPost/382108_a_383437]
-
o rază de la lună iar maica de pe laița e busuioc la grinda, copita-i bate în ușă, un cal din herghelie, o umbră, ce-i desculța și umblă prin cenușă, privește noaptea-i grie dar cine să mă aștepte, sunt gol și umbra-i vie, pustie ca un vânt migrează întunecime, și rupe din pământ, pământ cu ochiu-i sfânt. Stejărel Ionescu Referință Bibliografica: Poezii de Stejărel Ionescu / Al Florin Țene : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 985, Anul III, 11 septembrie
POEZII DE STEJAREL IONESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 985 din 11 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Poezii_de_stejarel_ionescu_al_florin_tene_1378887602.html [Corola-blog/BlogPost/365999_a_367328]
-
Vulcănescu a ținut o serie de conferințe considerate subversive de torționari, pentru că le menținea oamenilor moralul. Astfel că a fost izolat, la fel ca alți 12 bărbați din celula sa, în hrubele secției 1. Acolo au fost dezbrăcați în pielea goală și lăsați într-un frig cumplit, neavînd paturi sau scaune pe care să șadă. Epuizat, unul dintre deținuți a căzut din picioare după cîteva ore. Mircea Vulcănescu s-a așezat pe ciment ca o saltea pentru cel doborît, salvîndu-i viața
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1402470546.html [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
-
la Cucuz, în Armenia Mică. Pe drum a fost supus, din porunca matroanelor, la un tratament inuman. Gamă suferințelor ne este cunoscută din scrisorile sale. Pentru a-i pierde ochii, era ținut cu vederea în razele arzătoare ale soarelui marin. Gol și cu capul descoperit capătă insolație și este cuprins de friguri. Este apoi lăsat să fie jefuit și bătut de tilhari. Soldații îl bruschează, cade în genunchi și este lovit fără milă. Suferind de foame și de sete, abia-si
DESPRE VIATA, OPERA SI ACTIVITATEA SFINTILOR TREI IERARHI – ICOANE, PILDE SI REPERE AUTENTICE IN CADRUL BISERICII CRESTINE, UNIVERSALE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1422437103.html [Corola-blog/BlogPost/357696_a_359025]
-
duce înlăuntru acolo unde e Sfântul... locașul cel lin de unde împărăția evadează din imagini și golul este locuit de mult preaplinul Viu transfigurată-n vorbe cuantica ta de microni din secunde și clipe se transhumează lin în șiruri de miei goi pe panta veșniciei uitând de ne-tine nemilosule cronos lepădând toată ura secundei futile toată umanitatea gliei învie în plenitudinea Kairosului ultim așa cum tâlharul de-a dreapta a renăscut fulgerător într-o clipă de clipă Foto tehnica - Art Colaj Media - realizat
POEM HIERATIC XXXIII-KAIROSUL ULTIM de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/david_sofianis_1453729546.html [Corola-blog/BlogPost/381103_a_382432]
-
din Turcia. Noi toți știam că lumea e dornică să plece din țările comuniste... Sigur, acum știu bine despre povestea genocidului armenesc. La întoarcere, în avion, băieții se plimbau pe coridorul dintre scaune și își desfăceau haina, arătându-și pieptul gol. Toți își vânduseră cămășile în hotel la Erevan. Noi nu venisem pregătiți pentru comerț. Ne-a luat pe neașteptate și nu putusem să dăm decât „hainele de pe noi”. - Cum și în ce împrejurări ai decis să îți lărgești orizontul cunoașterii
O ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496371579.html [Corola-blog/BlogPost/383055_a_384384]
-
născut și pier diminețile. Și Doamne, De ce mă ascunzi în el când nimic nu mai ajunge Printre ploile din noi? Visul verde-n ochi se frânge... Și eu cânt melancolii peste brațe desfrunzite Cu arcuș de mângâiere peste frunzele rănite; Goale ramuri se apleacă înspre destinații false Toamna râde peste vară-mprăștiind tristeți și farse... Precum orbii te mai simt încă-n mine cum exiști Te mai știu din amintiri, te mai cânt din ochii triști; Întuneric se topește peste peoapele-mi ce
EU, VIOARĂ FĂRĂ NUME de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 by http://confluente.ro/Eu_vioara_fara_nume_violetta_petre_1361542891.html [Corola-blog/BlogPost/341262_a_342591]
-
și fără autori cunoscuți devenind un mesager intergalactic. Minunată gândire adolescentină! În indicațiile de folosire ale jurnalului pe care cine știe ce alt Ales al Universului îl va găsi, Carina spune simplu, profund, acesta fiind mesajului remarcabilului său demers: “ - Luați un document gol. - Uitați-vă în jur. - Plecați. Alergați. Auziți. Simțiți. Și iubiți. - Apoi scrieți. Tot.” La finalul lecturii realizez că adolescenta Carina are o seamă de lecturi bine proporționate pentru vârsta sa, fiind influențată de marile saga ecranizate, Harry Potter, Stăpânul ineleler
CARINA ELENA VĂDĂVOIU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1873 din 16 februarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1455605186.html [Corola-blog/BlogPost/340403_a_341732]
-
cu puțin noroc și multă muncă, o să fac ce fac acum (și ador) dar nu din biroul din Budapesta, ci de pe o plajă din Thailanda sau Malaezia. Cum poate fi depășită fobia de a vorbi în public? „Imaginează-ți audiența goală", „respiră adânc 30 de secunde înainte de discurs”, „găsești o persoană în public care pare să fie de acord cu tine și concentrează-ți privirea strict pe acea persoană" sunt doar câteva dintre ideile nocive pe care le-am auzit în
Aceste idei nocive pe care le folosim din frica de a vorbi în public by https://republica.ro/interviu-cu-radu-cotarcea-vicecampion-mondial-la-dezbateri-aceste-idei-nocive-pe-care-le-folosim-din-frica [Corola-blog/BlogPost/338700_a_340029]
-
dintr-o parte și împins în cealaltă. Pornisem pe un drum cu artiști mici, care cred că au în mâna lor lumea întreagă, ca un pom împodobit, îl pot scutura de beteală și globuri, apoi îl pot arunca în foc, gol și devastat! Dar, din propria noastră resursă artistică prețioasă au răsărit stele înfiorate care ne-au readus pierdutul cântec. Printre ele e Andra! Andra (Alexandra Irina Măruță) s-a născut (atenție), pe 23 august, la Câmpia Turzii (întâmplare necrezută de identitate
ANDRA. DRAGOSTEA, GUVERNANTA STĂRILOR SUFLETEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412488023.html [Corola-blog/BlogPost/362753_a_364082]
-
poziții înspăimântător de umane, ciuruiți de păsări care caută în trupul lor umbra, răcoarea și seva de care au nevoie ca să poată supraviețui. Pământ dur și sterp, unde rege incontestabil este scorpionul. Dealuri dantelate, fumurii în praful din zare. Munți goi de verdeață, impresionanți în măreția lor apăsătoare și întunecată, pe care stânci verticale stau sculptate de vânt ca armatele în poziție de atac. Și în depărtări, mici tornade se ridică din nimic, se învârtesc si se destramă într-un dans
CÂND ,,CERUL SE SPARGE CRUNT ŞI CADE ÎN OCEANE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1492828294.html [Corola-blog/BlogPost/382962_a_384291]
-
Amabili, mereu zâmbitori, acordând atât de puțină importanță vestimentației încât te întrebi cum de mai există ilustrele magazine care fac din modă un spectacol. Nu au pasiuni răvășitoare, nu au prietenii care să le umple ori să le lase sufletul gol, dar au relații amiabile si un grătar totdeauna pregătit pentru barbeque. Ei sunt constructorii care au făcut să țâșnească din nisip orașe puternice, fermierii care au demonstrat că se poate face agricultură în deșert și inginerii care au înălțat Hoover
CÂND ,,CERUL SE SPARGE CRUNT ŞI CADE ÎN OCEANE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1492828294.html [Corola-blog/BlogPost/382962_a_384291]
-
fi apărut vreun călăreț prin preajmă, ar fi înghețat de spaimă. Iată că s-a lăsat întunericul, iar Tragodas își mai veni în fire. Încercând să se ridice, reuși în cele din urmă să iasă din amorțeală, își puse traista goală în dreptul pieptului drept pavăză și cuteză să se apropie, încetul cu încetul, de corturile din fața sa. Întunericul cuprinse, puțin câte puțin, câmpia, colinele și vâlcelele din jur. Se aprinseră și câteva focuri în tabăra perșilor, roșii, înalte, pălăitoare. Tragodas, care
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
traista-i sărăcăcioasă și porni mai departe prin viroagă, bucuros ca după o victorie binemeritată. Se târî prin râpă până ajunse într-un loc unde malurile se îndulciră și viroaga păru că se sfârșește. Simți apa rece mușcându-i picioarele goale care-l dureau de atâtea lovituri și înțepături. Încercă să se dumirească pe unde se află și tresări văzând deasupra capului zidurile impunătoare ale cetății. Oare perșii erau departe? Nici n-apucă să se bucure de izbânda sa și să
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
după fericirea pe care li se pare că o primeau în urma satisfacerii poftelor și ambițiilor deșarte, cu atât sunt mai setoși și mai neîndestulați. Căci „traista unei astfel de fericiri e spartă la fund. Oricât ai pune în ea, tot goală rămâne.” a spus un înțelept - Sfântul Nicolae Velimirovici.” Fiul risipitor simte nevoia să mărturisească; la început în gândul și în mintea sa, apoi tatălui la care se întoarce: - Tată! Greșit-am... primește-mă!... În aceste cuvinte se află tot ce
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
de cincizeci de karate Rob al dorinței și-al zặdặrniciei Plecat ĵn lume dupặ libertate. Dar nici acum nu știu, și nici n-am înțeles De ce ne urmặrește-aceastặ soartặ Au munții noștri aur și atât de des Bặtem sặraci și goi din poartặ-n poartặ. Știu cặ pe casa noastrặ legặnat Zặpezi de liniște se cern Eu voi ajunge putred de bogat Sau m-oi plimba cu Dante prin infern. Șanț că un vierme roz de traiul bun Prin merele din hala
SCRISOARE MAMEI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1999 din 21 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1466526288.html [Corola-blog/BlogPost/375366_a_376695]
-
Vaslui-“Constantin Tănase”, Bistrița-“Mărul de aur”, Râmnicu Vâlcea-“Tudor Mușatescu”, Brăila-“Serbările Dunării”, etc.) cât și numeroase expoziții de caricatură, personale și de grup, pe diverse teme. Înainte, frate! că merge. Și ca să nu mă duc chiar cu mâna goală la festivaluri am luat cu mine și un grup de pantomimă și umor pe care l-am botezat “Logic”, venind acasă cu traista plină de premii - atât pentru caricatură și texte umoristice cât și pentru grupul “Logic”. Ei, chiar așa
LICĂ BARBU de LICĂ BARBU în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Lic%C4%83_Barbu.html [Corola-blog/BlogPost/342130_a_343459]
-
de împrejurări schimbă gândul și realiză momentul critic pe care-l traversează și el și Damas, trebuiau întâi și-ntâi să se salveze pe ei și pe deasupra câteva fleoarțe de-or mai putea s-o facă, cât să nu rămână goi și jupuiți de furia apelor, să nu-i vadă într-un hal fără hal vecinii și stăpânii ogrăzilor de la Măra și din Poduri când vor tuli sara devale în sat, însă goni repede gândul rușinii socotind că acestea nu se
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bastardul.html [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
chiar el nu își putuse închipui revenirea în această clasă. Darul acesta, primit datorită străduinței d-nei Iacobini, nu va putea fi egalat nicicând, de nici un altul, în tot restul vieții. S-a gândit să se așeze în una din băncile goale din fundul clasei. Înainte de a face asta a sesizat privirile băieților; toate erau îndreptate în aceeași direcție. S-a conformat spiritului de echipă. Aveai într-adevăr la ce privi; la ființa de a cărei apariție a fost plăcut surprins. Chiar dacă
IX. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1470738908.html [Corola-blog/BlogPost/365166_a_366495]
-
odaia mai ceva decât a lămpii stinse! Ieși furișându-se afară. Înconjură casă și ieși în iarba întunecată din față. Apoi intră din nou în ogradă . O siluetă fantomatică ținea cerdacul să nu se clatine. Dându-și seama că-i gol , dădu să iasă iar. O șoaptă îl opri: -Dio! Era Liza, doar în cămașa nopții! Costel Zăgan Referință Bibliografică: DEȘERTUL DE CATIFEA (11) / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 819, Anul III, 29 martie 2013. Drepturi de Autor
DEŞERTUL DE CATIFEA (11) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 by http://confluente.ro/Desertul_de_catifea_11_costel_zagan_1364542205.html [Corola-blog/BlogPost/345477_a_346806]
-
să am ceva al meu dar tu ai aruncat nisipul clepsidrei să-mi fie rădăcinile aeriene prinse pe sub pielea ta să-ți respir secundele până la sufocare. Hai, să țopăim, mi-au spus zânele dansul mi-a furat pașii sub talpa goală, firele de iarbă se sinucideau pe rând țipătul ascuțit al verdelui se contopea cu strigătul sângelui îmbrățișat de dorința ta de stăpân absolut eu vroiam doar să ajung la buzele tale pe scara de liane a gândului tău ce-mi
ŢIPĂTUL FIRULUI DE IARBĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cantecul_lebedei_tipatul_violetta_petre_1361267194.html [Corola-blog/BlogPost/352010_a_353339]
-
și umedă, primind erecția în față, aproape instantaneu. Arunc țigara, din care nu trăsesem decât două fumuri, văzând-o cum fuge înapoi și râde. O apuc în ultima clipă de rochie, care alunecă foarte ușor de pe dânsa, lăsând-o complet goală. Nu are nimic pe dedesubt. Imaginea aceasta mă teleportează în trecut, în adolescența mea de bărbat, aducându-mi în minte imagini identice, cu altă femeie, desigur. Ajung cu fața între sâni ei, pe care-i cuprind lacom cu palmele, excitat
DRUMUL APELOR, 61 ( ROMAN FOILETON ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1494648232.html [Corola-blog/BlogPost/376340_a_377669]
-
dată! La fel și grămezile de porumb din curțile oamenilor, ritualul mustului, al pastramei... Frunzele nu au părăsit copacii, dealurile sunt încă verzi. Nu plouă, e cald și totuși e tristețe! Toamna de acum e tristă! Simt în mine copaci goi, o ploaie măruntă și frig! Privesc în zarea ferestrei și știu că natura nu se schimbă, ci doar își desăvârșește gena prefacerii! Și-mi caut de zâmbet prin amintiri cu zâmbetul lui, precum toamna aceasta! Dr. Ioan MIRON, medic primar
TOAMNA CA UN OM MATUR de MIRON IOAN în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 by http://confluente.ro/miron_ioan_1445404893.html [Corola-blog/BlogPost/378673_a_380002]