924 matches
-
Bucureștiului, asfaltările în campanii intense, degajând duhoare de bitum încins, au ras încă de prin mai frunzișul arborilor abia înfloriți. Salcâmi și tei și splendide sosii de vanilia s-au scorojit scuturându-se masiv. Toamna i-a surprins în dramatică goliciune, lăsând prin răriș să se vadă peticele din asfalt. în primăvara asta, spectacolul s-a reluat pe porțiunile rămase, dar cu aceeași degajare de căldură toxică pe sub coroanele al căror verde fraged a cedat rapid. Să sperăm că la anul
Însemnări din balconul botanic by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12761_a_14086]
-
în fața șevaletului făpturi sincretice, pe jumătate pămîntene, pe jumătate forme eterne, ipostaziate, de cele mai multe ori, în misterioase nuduri feminine. Indiferent cum se raportează în particular un pictor sau altul la nud ca temă de atelier, în absolutul viziuinii sale tainele goliciunii dumnezeiești se insinuează și mișcă asemenea misticului nimica din celebra formulare a lui Caragiale. Fie că este straniu pînă în pragul suprarealității (Dimitrie Serafim și Aura Goșanec), fie că se naște frust din materia cromatică, asemenea lui Adam din pămînt
Despre percepția feminității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11548_a_12873]
-
al călătoriei, transformarea lăuntrică a pelerinului de odinioară ajuns personaj cu stare reflectă fidel și simptomatic acest lucru: însuși poetul remarcă o ,schimbare de caracter" a eroului său în această perioadă. Trezirea la realitate, ce demască iluzia colorată în toată goliciunea ei, este o răbufnire a memoriei înăbușite: Și-a dus-o așa un an sau doi,/ Dar într-o zi (sau luni sau joi)/ Și-a amintit Apolodor/ De frații lui și-a plîns de dor" (§ 27). Ca și la
Apolodor și drumul spre Ithaka - Motive homerice la Gellu Naum by Cătălin Enache () [Corola-journal/Journalistic/11588_a_12913]
-
în umbră, în spatele principalelor peripeții ale destinului său. Aceasta i-a dat prilejul să constate că, până și la oamenii mici, simțului statului și gustul femeii erau complementare. Această încurajare tacită a suveranei îl biciuia aproape la fel de mult ca vederea goliciunii senzuale a Nataliei. Cuibărită lângă el, Natalia îl observa zâmbind ca și cum ar fi găsit comică disproporția dintre sexul lui de flăcău bine înzestrat și statura lui de pitic. Emoționat de excitația mută pe care o manifesta față de el, Vasia se
Henri Troyat - Etajul bufonilor by Sanda Mihăescu-Cîrsteanu () [Corola-journal/Journalistic/11660_a_12985]
-
dimpotrivă, care se rotește în gol. Probabil cea de apă caldă. Sifonul uneia dintre ele picură într-o găleată. Un altul direct pe ciment. Cu un zgomot plăcut, de altfel. Aproape muzical. Oglinzile reflectă și ele cât de murdar pot goliciunea peretelui opus, cojit indecent de vopsea. Undeva în colț, un mop dizgrațios care, dacă ar fi insuflețit, ar avea cu siguranță tendințe suicidare. Și acum - țineți-vă respirația! - aruncăm o privire în toaleta propriu-zisă! Nimic altceva decât closetul. Dar vă
Ce mai contează titlul! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12959_a_14284]
-
și fiere mâinile mele lehuze retrase-n pierzanii vor cădea pe hârtie ca pe ugere stranii. Suirea scrum în felinar cu pernuțele degetelor ating sticla afumată parcă de-o veșnicie încă se mai văd pe ea amprentele tatălui ca o goliciune transfigurată și vie aceleași pâlpâiri ca niște respirări de pe urmă ca viața dintr-o oală spartă și legată cu sârmă insomniile și-au pus sigiliul în jurul ochilor din care vârfuri de ace parc-au ieșit foamea zilelor o astâmperi cu
Poezie by Nicolae Panaite () [Corola-journal/Imaginative/9467_a_10792]
-
în circumstanțele astea, o surpriză - nu aveau să se oprească aici pentru Saproșkinov. Deschise, așadar, larg ochii - care păreau a fi bilele unor rulmenți făcuți în dorul lenei de Pavel Semionîci - și o văzu în întregime pe Ludmila. În întregimea goliciunii ei, firește. Era goală din creștet până în vârful degețelului mic de la piciorul stâng. Ivan Mihailovici nu văzuse în viața lui o zână, dar atunci, pe loc, își spuse că așa trebuie să se fi arătat dumnealor, zânele, despre care citise
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
fi arătat dumnealor, zânele, despre care citise în copilărie prin cărțile lui bunică-său. Dar, nu asta era surpriza. Deschizând larg ochii -care aveau neasemuita dorință de a se roti nebunește în orbite - și pipăind-o temeinic pe toată suprafața goliciunii sale de parcă ochilor săi le-ar fi crescut brusc degete, își dădu seama că Ludmila, Cervenkova carevasăzică, nici măcar nu-l vede. Dar ceea ce punea capac acestei imagini, în fapt, un adevărat coșmar, era că stătea de vorbă cu Marfușka, iar
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
ce, în timpul acediei, este, fără îndoială, cea mai grea pătimire. Se adaugă alte încercări: foamea, somnul, abstinența totală, febra, oboseala, povara mâhnirilor de tot felul, crescute neîncetat. Trebuie să ne înfrânăm simțurile și propria voință pentru a ajunge la această goliciune, la această nevoință, condiție a unei mai profunde simțiri nefirești, sub lucrarea Sfântului Duh. Există chiar și o regulă a rugăciunii: un pensum de psalmi și lecturi. Această viață jertfelnică și de renunțare totală la tot ce e lumesc este
Cunoaşterea lui Dumnezeu la Părinţii filocalici. In: Învăţătura filocalică despre Întruparea Domnului Hristos by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/146_a_135]
-
scufundat în oceanul unor pretexte de o perfidă și sălbatecă inconștiență și lipsă a unei adevărate inteligențe și pe cari nu e locul poate să le expun aici, dar cari, odată, vor fi date la lumină în toată uluitoarea lor goliciune. Și iată cum subt neînvietoarele străluciri ale marxism leninismului se poate totuși aciuia în mod dușmănos unii farisei. Toate acestea de mai sus ar forma o incompletă și imperfectă schiță - și utilă totuși - a unei atmosfere în care s-a
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
rătăcit spre alinare " e poate regăsirea voastră; și-un val din marea ce se zbuciumă în voi. Fărâmă de lumină dacă sunt, nu eu spre a-nțelege. Cum crezi Să se vadă oglinda în tine și să se înfioare de goliciunea ei... însoțitorul Parcă aș ieși, personaj indecent, dintr-un tablou, în timp ce pictorul, martor și el, își frânge mâinile. Dar, somnambul, acesta mă urmează - un fel de capriciu molipsitor. Ne luăm la braț și pornim spre o țintă necunoscută. Poem Dragostea
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/12755_a_14080]
-
De toate aceste semne, Precum și de nodurile Făcute de noapte, Scrijeliturile rămase După trecerea norilor... * Drumuri ale îngerilor și sfinților Prin sate: Fiecare are un fel Anume De a pune Ulcioarele La uscat, A cînta la nuntă A-și ascunde goliciunea Neîndemînatic precum ulucile gardului � grădina. La fiecare trecere Să privească cu smerenie Răsăritul La capătul uliței, Cu praful încă Dormindu-le în aripi și veșminte, Pe tălpile rămase uscate, Cu rănile închise Aproape miraculos, Ștergînd astfel Semnul oricărei înrudiri divine
POEZIE by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/12698_a_14023]
-
anonim din secolul al XVII-lea, după care dintre cele trei tipuri de focuri existente, cel "natural", cel "nenatural", și cel "împotriva naturii", focul feminin ar aparține celui de-al doilea tip, care hrănește trupurile și acoperă cu aripile sale goliciunea naturii, apărând în forma unei "fumée blanche", care ne amintește clar "flacăra rece" a Rașelicăi. Ulterior Gaston Bachelard însuși asociază arhetipul focului cu femeia, caracterizându-l ca o căldură care atacă lucrurile din afară și diferențiindu-l de focul masculin
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]
-
fetelor la ieșirea din adolescență înseamnă a-L lăuda cu prisosință cu ochii, cu inima, cu toate simțurile, pe Creatorul lor: Îl iubeai pe Dumnezeu în creația Lui cea mai admirabilă. Dar cum m-am învrednicit eu de fulgurația edenicei goliciuni a primei Eve, sau mai degrabă a Afroditei ori Amfitritei ieșind din spuma mării? Eram singur la Costinești, într-o vacanță prelungită pe care nu prea știam cum s-o umplu; prilejuri de distracție nu se iveau, cu excepția soarelui generos
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
cu expozițiuni semnificative dinspre Ion Ghica și M. Kogălniceanu, dar cu apogeu stilistic în Nicolae Filimon. Piesele de teatru, ca și viețile romanțate ale unor domnitori patrioți merită din plin "vălul" aruncat de Titu Maiorescu, din pudoare estetică, și peste goliciunea lor. Călătorului Bolintineanu îi șade mai bine cu drumul decît cu însemnările acestor peregrinări, dar exilul prelungit al "proscrisului" dă la iveală fructele mîniei tîrziu, sub contururi sublimate, în poemul Conrad (1867). Socotită de mai toți exegeții săi drept capodoperă
August by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14902_a_16227]
-
alege pe mine, cel care îți gâdilă emoțiile și te face să râzi, te enervează apoi te împăca și iar te face să râzi. În final te duce pe culimle extazului și a doua zi te trezesti în pat, în goliciunea ta, toata un zâmbet. Prin comparație nu ai pleca niciodată acasă cu unul care îți povestește de job, cu care ai discuții “interesante”, deep, din cărți dar care nu îți trezesc nici un fel de emoții. Discuții despre job, educație, filozofie
Confesiunile unui misogin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82376_a_83701]
-
nevinovăției. Mă bucur că pot fi sărutată Sub fiecare pas, alergare spre mâine De buzele pământului, buze de rouă... Nouă sunt! Adevărata femeie care A învățat să plângă, îmbrățișată de pleoape vii Mii și brațe sute, de bărbați nemișcați În fața goliciunii mele, abur de păcat. Păcat că nu am mușcat mai devreme...! Chiar sunt o femeie frumoasă ce cresc Și iubesc generații la rând Pe rând, fără să-mi pese că dimineața - Speranța amenință cu zorii ei amorțiți Redeschiderea porților Paradisului
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
copii care imită glasul nevinovăției.Mă bucur că pot fi sărutatăSub fiecare pas, alergare spre mâineDe buzele pământului, buze de rouă... Nouă sunt! Adevărata femeie careA învățat să plângă, îmbrățișată de pleoape viiMii și brațe sute, de bărbați nemișcațiîn fața goliciunii mele, abur de păcat.Păcat că nu am mușcat mai devreme...! Chiar sunt o femeie frumoasă ce crescși iubesc generații la rândPe rând, fără să-mi pese că dimineața -Speranța amenință cu zorii ei amorțiți Redeschiderea porților Paradisului.... XIX. P.S.
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
prin livezile Paradisului? De ce simt gustul mărului pătat De gânduri plimbate-n întuneric, Mușcat sub privirile îngerilor Parcă adormiți în tranșeele dintre ceruri? Așa s-a născut culoarea păcatului Între buzele tale ce șopteau amăgirea. De ce mi-e dor de goliciunea trupului tău Ce doar visul mi-l schițează frânt Noapte de noapte, ca o pedeapsă dulce Pentru neascultare? Unde este jocul Privirilor de duminică-seara Când puneam nume florilor Și coloram zborul umbrelor? Îți regăsesc mirarea în fiecare măr Ce-l
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
de pasul cândvaRătăcit prin livezile Paradisului?De ce simt gustul mărului pătatDe gânduri plimbate-n întuneric,Mușcat sub privirile îngerilorParcă adormiți în tranșeele dintre ceruri? Așa s-a născut culoarea păcatuluiîntre buzele tale ce șopteau amăgirea.De ce mi-e dor de goliciunea trupului tăuCe doar visul mi-l schițează frântNoapte de noapte, ca o pedeapsă dulcePentru neascultare? Unde este joculPrivirilor de duminică-searaCând puneam nume florilorși coloram zborul umbrelor?Îți regăsesc mirarea în fiecare mărCe-l primesc de la vânzătorii de iluzii.Așa s-
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
electoral. Să-mi țină de cald la iarnă. Cu tot bronzul ei natural, care-i da ascendentă asupra celorlalte de pe plajă, țiganca rămâne uimită SÂrmane leu! de adâncimea raționamentului. Dom’ Mitică, esti mare! Știu... Dar ce folos?!... devine Mitică, în goliciunea să, un monument stoic: Sunt și eu la fel de mare cât e de puternic leul nostru național. Și îi explică: Sârmanul leu, bănuțul nostru, cum a ajuns el să-mpuște frâncu! Dar bancherii, dom’le!... De ce avem atunci bancheri? întreabă ea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
electoral. Să-mi țină de cald la iarnă. Cu tot bronzul ei natural, care-i da ascendentă asupra celorlalte de pe plajă, țiganca rămâne uimită SÂrmane leu! de adâncimea raționamentului. Dom’ Mitică, esti mare! Știu... Dar ce folos?!... devine Mitică, în goliciunea să, un monument stoic: Sunt și eu la fel de mare cât e de puternic leul nostru național. Și îi explică: Sârmanul leu, bănuțul nostru, cum a ajuns el să-mpuște frâncu! Dar bancherii, dom’le!... De ce avem atunci bancheri? întreabă ea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Cateheza 5, trad. diac. Ioan I. Ică jr., Ed. Deisis, Sibiu, 1999, p. 79. footnote>. Înainte de cădere primii oameni erau goi și nu se rușinau, tocmai pentru că, în conștiința lor nu exista încă ideea păcatului. Păcatul a dus la observarea goliciunii lor, goliciune care vădea vidul spiritual al celor care căzuseră în păcat. Adam vede că este gol, dar nu-și recunoaște vina și nu se căiește de greșeala care l-a dezbrăcat de cinstea și vrednicia de fiu al Creatorului
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
trad. diac. Ioan I. Ică jr., Ed. Deisis, Sibiu, 1999, p. 79. footnote>. Înainte de cădere primii oameni erau goi și nu se rușinau, tocmai pentru că, în conștiința lor nu exista încă ideea păcatului. Păcatul a dus la observarea goliciunii lor, goliciune care vădea vidul spiritual al celor care căzuseră în păcat. Adam vede că este gol, dar nu-și recunoaște vina și nu se căiește de greșeala care l-a dezbrăcat de cinstea și vrednicia de fiu al Creatorului. Depărtarea de
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
-și recunoaște vina și nu se căiește de greșeala care l-a dezbrăcat de cinstea și vrednicia de fiu al Creatorului. Depărtarea de Dumnezeu însemna moartea, Dumnezeu fiind Viață, având viața în Sine. Adam a văzut că e gol. Această goliciune din suflet era lipsa prezenței lui Dumnezeu. Și pentru că Adam nu își recunoaște cu sinceritate păcatul comis, i se mai dă o altă șansă: Cine ți-a spus că ești gol? (v. 11), adică de unde știi acest lucru. Această întrebare
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]