1,514 matches
-
că nimeni nu i-a cerut încă, la tribunal, dlui Pleșiță să răspundă pentru învinuirile aduse unor intelectuali și scriitori români. Dl Pleșiță susține că i-a "brichisit" (cuvînt inventat de d-sa, cu un sens transparent) pe Noel Bernard, Goma, Noica și alții. Dl D. T. se referă apoi la Agora, revista pe care a editat-o începînd din 1987 în SUA, devenită tribuna principală a disidenței literare românești. De asemenea, pune la punct unele informații legate de colecția Hyperion
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14942_a_16267]
-
nici o informație concretă despre ce se petrece acolo. Apoi vorbim despre Mircea Eliade, despre angajamentul lui legionar. Mi-a fost greu să vorbesc despre Mircea Eliade, el a stat la noi, am petrecut nopți întregi cu el și cu Paul Goma: un alt ego, nou, îi domină viața acum și, deși refuză să-și facă mea culpa, sperăm ca după moartea lui să lase o clarificare a trecutului său tenebros în lumina experiențelor făcute în Vest. în aceeași zi l-am
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
etc. Ultimul care pătrunde în poveste este naratorul - într-o călătorie spre Maramureș. Intră în joc multe personaje reale, din peisajul cultural și politic contemporan (mai ales românesc). Este descrisă o vizită la Paris a președintelui Emil Constantinescu, sînt ironizați Goma, Liiceanu și mulți alții. Există și multă critică la adresa autorului-personaj "Țepeneag", multe observații fiind juste... Mai ales cele legate de prolificitate. Cum precizam la început, rețeta tinde să sufoce interesul destul de devreme în această etapă a creației lui Țepeneag. Cel
Sfînta lizibilitate și tirania rețetei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15344_a_16669]
-
halucinante. Echipa de fotbal a României ajunge în finala Cupei Mondiale de fotbal, desfășurate în 1998 chiar în Franța. Știm cu toții că România a ieșit mult mai devreme din competiție... Marele meci beneficiază și de o cronică scrisă de Paul Goma (personajul) în Libération, în care chiar se insinuează existența unui blat... Altă stranie întîmplare: Autorul poartă după el în călătoria spre Maramureș, un pitic de grădină care seamănă foarte bine cu... Paul Goma, iarăși... Sexul ocupă un loc important în
Sfînta lizibilitate și tirania rețetei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15344_a_16669]
-
și de o cronică scrisă de Paul Goma (personajul) în Libération, în care chiar se insinuează existența unui blat... Altă stranie întîmplare: Autorul poartă după el în călătoria spre Maramureș, un pitic de grădină care seamănă foarte bine cu... Paul Goma, iarăși... Sexul ocupă un loc important în roman. Este binevenită și surprinzătoare descrierea dezinhibată a scenelor "tari". Complexele bărbatului în vîrstă, aflat în fața tinerei amante focoase a invalidului Gigi Kent - este unul dintre pasajele antologice ale romanului. în literatura scriitorilor
Sfînta lizibilitate și tirania rețetei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15344_a_16669]
-
toate astea, nu s-a lăsat atras de acele "uși închise" care adăpostesc intimitatea oricui, pregătind-o să devină fecundă, ca în reconfortantele Entretiens spirituels rămase de la Monseniorul Vladimir Ghica. Nu același lucru se poate spune despre Ușa lui Paul Goma, un roman pe tema recluziunii, publicat la Suhrkamp sub titlul de Ușa noastră cea de toate zilele. Viziunea scriitorului, fost deținut politic, e sumbră și denotă mai curând dorință punitivă decât resemnare în fața destinului sau refugiu în meditație, ca în
Ușile lui Val Gheorghiu by Alexandru Zub () [Corola-journal/Journalistic/15433_a_16758]
-
în care crede. Despre Orbitor-aripa stângă susține că e "aproape o capodoperă", pentru ca mai târziu, fără complexe, să facă pulbere critica lui Cărtărescu din Postmodernismul românesc. Cu aceeași dezinvoltură și lipsă de inhibiții scrie despre Virgil Ierunca, Gh. Grigurcu, Paul Goma, față de operele cărora nu are nici o apetență. Curajos și liber scrie și despre "avocatul literaturii române", Nicolae Manolescu. Mai puțin curajos însă pare să fie când este vorba despre Eugen Simion, de pildă, care face parte, chiar dacă tânărului critic îi
Mizantropul bine temperat by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/14467_a_15792]
-
ca și cum această nobilă însușire se putea "pierde" cînd cineva se afla în afara granițelor sau că i s-ar fi putut retrage În SRS ne întîmpină numeroase articole dedicate scriitorilor români din exil precum Ion Caraion, E. M. Cioran, Mircea Eliade, Paul Goma, Eugen Ionescu, Virgil Ierunca, Mircea Iorgulescu, Monica Lovinescu, Gabriela Melinescu, Bujor Nedelcovici, Ion Negoițescu, Dorin Tudoran, Mihai Ursachi, Matei Vișniec etc. Evident că numărul lor este mult mai mare ( astfel ar fi putut figura aici și alți literați semnificativi precum
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
apolitism complice) regimuri politice reprobabile. Din prima categorie ar face parte scriitori precum Nichita Stănescu, Marin Preda, Marin Sorescu, Dinu Săraru, Fănuș Neagu, Ion Gheorghe, Ioan Alexandru, Adrian Păunescu, Corneliu Vadim Tudor. În a doua categorie intră Vasile Voiculescu, Paul Goma, Mircea Ivănescu, Leonid Dimov, Șerban Foarță, Sorin Mărculescu, George Almosnino, Virgil Mazilescu. În fine, în a treia categorie îi regăsim pe George Călinescu, Mihai Ralea, Tudor Arghezi, Camil Petrescu, Cezar Petrescu, Mihail Sadoveanu, dar și pe contemporanii noștri Eugen Simion
Gheorghe Grigurcu par lui même by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14105_a_15430]
-
pe internet alte publicații decît cele despre care scrie. "Mon Dieu!", exclamăm împreună cu d-sa. l În COLUMNA (nr. 3-4), dl Laszlo Alexandru se mai face o dată apărătorul cauzelor pierdute: după ce l-a îmbrățișat pînă la sufocare pe dl Paul Goma (prezent și el în Columna, 3-4), trecîndu-i cu vederea talentul de a se face odios tuturor confraților, iată, îl ia acum de braț pe Ion Caraion încercînd a-l scoate basma curată din toate cele. Între altele, dl L. A. deplînge
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14157_a_15482]
-
Călinescu, E. Lovinescu, Tudor Vianu, Vladimir Streinu, Șerban Cioculescu, Perpessicius, Ștefan Aug. Doinaș, Marin Preda, Octavian Paler, Nichita Stănescu, Nicolae Breban, Eugen Simion, Valeriu Cristea, Nicolae Manolescu, Virgil Nemoianu, Mircea Iorgulescu, Dumitru Țepeneag, Ana Blandiana, Fănuș Neagu, Gheorghe Grigurcu, Paul Goma, D.R. Popescu, Dorin Tudoran, Cristian Tudor Popescu, Eugen Uricaru, Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu, Dan C. Mihăilescu, Alex. Ștefănescu, Al. Cistelecan, H.-R. Patapievici, Petru Cimpoeșu etc. etc., până la Marius Ianuș, din "generația 2000" - dacă toți aceștia au fost puși, în
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
avangardă, a reușit să evite spiritul rebel, novator al materialului analizat. Criticul nostru descrie neutru, la rece, cărțile de memorialistică din anii '90 care au tulburat o generație de cititori. La fel se întîmplă atunci cînd îi comentează pe Paul Goma, pe Ana Blandiana sau pe Monica Lovinescu. Lipsește cu desăvîrșire tonul polemic, discursul curge molcom printre cărți fierbinți... Singurul moment în care criticul nostru este puțin smuls din propriul ritm se petrece în cronica la Epistolar, cartea întocmită de Gabriel
Biata mea cumințenie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15020_a_16345]
-
agresiunii de fiecare zi". Obiceiurile mnemotehnice din închisori ar fi meritat un întreg studiu sociologic. Este totuși fragilă ipoteza lui Ion Pop, în comparație cu dimensiunea și importanța fenomenului. El se bazează doar pe o afirmație de acest gen a lui Paul Goma în cartea sa Gherla. De îndată ce problemele puse de texte sînt serioase, provocatoare, Ion Pop face pasul înapoi. Exemplul de mai sus este unul dintre puținele momente în care autorul încearcă o ipoteză pe cont propriu. De fapt abia de aici
Biata mea cumințenie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15020_a_16345]
-
Offenbach, unde au locuit amîndoi. Nu mai știu ce s-a mai întîmplat ulterior. Alte două numere din Dialog, acelea din 2000, selectează textele și interviurile politice ale lui Ion Negoițescu de după plecarea lui în Germania, dar și scrisoarea către Goma din 1977, multe nereluate de autor în cărțile publicate în România după 1990. În fine, un număr unic pe 2001 cuprinde, prefațate de dl Neagu Djuvara, conferințe, dialoguri, mese rotunde, scrisori publicate în revista d-lui Solacolu în decursul anilor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15058_a_16383]
-
participa la întrunirea celor cărora se adresează, Cronicarul se întreabă dacă în calitate de participant moral la Simpozion, dl Iliescu n-ar trebui trecut și el pe lista susținătorilor Memorandumului. * Tot dl Iliescu l-a invitat, oficial, în țară pe dl Paul Goma. Spre deosebire de Ioan Groșan care scrie, într-o paranteză, în editorialul său din ZIUA că această invitație vine prea tîrziu, Cronicarul crede că ea e și un semnal politic. Chiar dacă e posibil, chiar probabil ca Paul Goma să refuze invitația, ea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15037_a_16362]
-
țară pe dl Paul Goma. Spre deosebire de Ioan Groșan care scrie, într-o paranteză, în editorialul său din ZIUA că această invitație vine prea tîrziu, Cronicarul crede că ea e și un semnal politic. Chiar dacă e posibil, chiar probabil ca Paul Goma să refuze invitația, ea există și semnifică ceva, indiferent de răspunsul dlui Goma. * Pentru prima oară de cînd ministrul Apărării Ioan Mircea Pașcu a propus în Parlament legea dreptului la replică, un subordonat al său din minister se desolidarizează de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15037_a_16362]
-
în editorialul său din ZIUA că această invitație vine prea tîrziu, Cronicarul crede că ea e și un semnal politic. Chiar dacă e posibil, chiar probabil ca Paul Goma să refuze invitația, ea există și semnifică ceva, indiferent de răspunsul dlui Goma. * Pentru prima oară de cînd ministrul Apărării Ioan Mircea Pașcu a propus în Parlament legea dreptului la replică, un subordonat al său din minister se desolidarizează de inițiativa șefului său. Secretarul de stat Cristian Maior a declarat, încolțit de ziariști
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15037_a_16362]
-
bine cunoscute mai de mult precum xenism, etnonim, fond, vocabularul fundamental, deraiere lexicală. Acest din urmă fenomen lingvistic a fost cercetat de Al. Graur și de I. Iordan și este prezent în unele opere literare. Dintre autorii de azi, Paul Goma excelează în formații lexicale bazate pe "deraiere"și nu numai. Nu știm cît se știe că P. Goma și-a adunat creațiile lingvistice proprii dintr-un Dicționar în mai multe volume (needitat). În D, cele mai numeroase intrări aparțin însă
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
a fost cercetat de Al. Graur și de I. Iordan și este prezent în unele opere literare. Dintre autorii de azi, Paul Goma excelează în formații lexicale bazate pe "deraiere"și nu numai. Nu știm cît se știe că P. Goma și-a adunat creațiile lingvistice proprii dintr-un Dicționar în mai multe volume (needitat). În D, cele mai numeroase intrări aparțin însă, așa cum se cuvine, unor noțiuni (mai) recente, de ex. anisocronie-isocronie, anominație, antistaxă, circumlocuțiune, concatenație, co-text, naratar, narator, sinafie
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
fi găsit locul, nepublicînd pînă la acea dată decît o singură carte, în loc de două, cîte prevedea statutul. Vă imaginați Asociația fără unul din liderii literari de opinie cei mai importanți din exilul românesc! Și fără, din diverse pricini, dl Paul Goma. Din care ar fi făcut în schimb, parte dl N. Breban, care nu era, la drept vorbind, exilat. Poate că e mai bine că Revoluția i-a scutit pe inițiatori de ridicol: au survenit evenimentele cunoscute și Asociația nu s-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15257_a_16582]
-
nu se rușina de convingerile sale”. Ca și: „Povestea fără nici o teamă cum fusese reținut cîteva ore de Securitate și anchetat... pentru trafic de valută. Parcă-l aud: «Iată-mă și bișnițar la 75 de ani!». Era în toiul afacerii Goma și Stăpînirea vroia să-l întimideze”. Ca și: „Hainele - costum și cămașă fără cravată - îi erau foarte curate, dar aproape ponosite. Avea un mic ajutor ca membru al Fondului literar și chiar fusese publicat de cîteva ori în «Familia» de
Amintirile unui meridional by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13547_a_14872]
-
să se exileze. Metoda a fost aplicată, cum se știe, și la noi. S. Damian urmărește apoi „efectul Tvardovski” în literatura română, care s-a manifestat în anumite cazuri, dar cu mult mai palid. Nu și în situația lui Paul Goma, care, din nefericire, n-a întâlnit o personalitate de prestanța și spiritul de răspundere al redactorului-șef de la „Novâi mir”. S. Damian însuși își mărturisește lipsa de curaj în afirmarea valorilor autentice. O spune textual: „Regret și îmi fac retrospective
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
lui însuși. Croh. e un retrograd, care „și-a mânjit mâinile, a pactizat pe alocuri cu fanfaronii și obtuzii cerberi ai culturii”. Nu-i aproba pe cei care sfidau deschis tirania și nu putea adera la intransigența lor eroică (Paul Goma, Mircea Dinescu). Oricâte observații judicioase făcuse la adresa unor aberații ideologice, Croh., „nu ajunge până la denunțara sistemului.” Rămăsese credincios legământului său comunist din tinerețe. El ținea să respecte „linia revoluției” (repetată și inadecvată perifrază pentru „linia Partidului”). Din acest punct de
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
talentul lui remarcabil unit cu un curaj moral deosebit ar putea să dezarmeze multe apetituri abuzive.” Cum ar lucra, unde ar lucra mai eficient? Nu se înțelege. Și alți informatori îi remarcă tot curajul: el „a scos din tăcere chestiunea Goma, pe care ceilalți nu îndrăzneau să o abordeze”, spune unul dintre ei, dar iată cum se punea, pentru Păunescu, această „chestiune Goma”: „este inadmisibil ca o carte să ajungă să fie respinsă de cenzură, înainte de a vedea dacă Uniunea Scriitorilor
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
mai eficient? Nu se înțelege. Și alți informatori îi remarcă tot curajul: el „a scos din tăcere chestiunea Goma, pe care ceilalți nu îndrăzneau să o abordeze”, spune unul dintre ei, dar iată cum se punea, pentru Păunescu, această „chestiune Goma”: „este inadmisibil ca o carte să ajungă să fie respinsă de cenzură, înainte de a vedea dacă Uniunea Scriitorilor, prin membrii ei și-a făcut datoria, în opera de îndrumare. Preocupați de lefuri și ranguri, scriitorii habar n-aveau de ce se
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]