1,551 matches
-
cale. Plutea în vârtejuri dezorientate podoaba arborilor maiestuoși ai parcului, precum uriașe stoluri de păsări, unele de mărimea unor minusculi colibri, altele de dimensiunile unor păsări mai mari cu aripile înmuiate parcă într-o baie de aur și flăcări. Platanii, gorunii,pinii, arțarii magnolii, toți bătrânii străjeri ai parcului, ca și plopii și sălciile de pe malul râului își ascundeau umilința plecându-și dureros crengile dezgolite cu brutalitate. Nemilosul și prea zănaticul venetic, ce se dezlănțuise în vârtejuri amețitoare, pornit tocmai din
CÂND VINE TOAMNA LA CURTIS DE VADO de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383633_a_384962]
-
Carismatic ca un inorog, ciufut ca un coiot din Bălțile Brăilei, incomod pentru spiritele levantine, puternic precum gorunul lui Horea, iconoclast cât Al. Macedonski, Adrian Păunescu, Nichita Stănescu, Marin Preda și Eugen Barbu la un loc, temut ca regele savanei: Leul -, ajuns în iarnă, Fănuș Neagu a adormit întru Domnul împăcat, știind că prima teză de doctorat (rotundă
DAN LUPESCU despre… FĂNUŞ NEAGU – Povestirile magice , de Viorel COMAN [Corola-blog/BlogPost/94141_a_95433]
-
n-au pile, Dumnezeu i-a hărăzit Să fie aleșii urbei, Salvatorii din nevoi Ce vor da un alt sens curbei De cei vechi trasă-napoi. Am bătut palma cu unul Promițându-i că-l susțin, De va fi precum gorunul Dacă șpăgi către el vin. Cum însă e-o utopie Ceea ce eu i-am propus, Voi vota-n contumacie Fiindcă el de găști e uns. Eu aș fi doar paravanul Exercițiului de vot, Fiindcă nu va trece anul Până-l
SECRETELE VOTULUI de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378160_a_379489]
-
2015 Toate Articolele Autorului 26 Septembrie 2015 Vin fel de fel de gânduri să mă-nfrunte Și eu port neliniștea sub frunte Și eu port în lut, ca fiecare Nedezlegate semne de întrebare... Mă doare-un râu, un fluier, un gorun, Tot ce mă doare nu pot să vă spun Și suferința e un dar sub astre, Aveți și voi necazurile voastre! De Dragoste și de lumină scriu Și despre tot ce-n jurul meu e viu, Scriu despre morții care
ȘI EU PORT NELINIȘTEA SUB FRUNTE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378212_a_379541]
-
Peste dealuri, peste lunci Trece-o ploaie mocănească, Umbrele sunt tot mai lungi, Noaptea a-nceput să crească. Nucile se coc de-acuma, Încă nu e vremea lor, Sus la Munte cade bruma, Iancu e bolnav de Dor; Se-nfioară-n vers gorunul, Pe o prispă de brutar Singur și flămând străbunul O s-adoarmă-n Cântec iar; Toamna m-a născut anume Maica mea, acolo-n crâng Și cât voi trăi pe lume Roadele să i le strâng Și recolta mi-e bogată, Eu
CÂNTEC DINSPRE TOAMNĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378262_a_379591]
-
pe un drum de țară, printre lanuri și am coborât un prundiș, aici am intrat într-o vâlcea în care cântau mii de păsări cu glasuri de vioară, de oboi și de piculină, un întreg concert...Mergeam pe sub umbra unor goruni bătrâni care țineau pe vârfuri pânza albastră a cerului, spălăcită de-atâta lumină, printre care treceau leneși câțiva nori zdrențuiți spre apus. Lăsasem trăsura cu caii să pască și plecasem să mă tăvălesc pe iarbă; în urma mea, domnița Deleș plângea
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT-CONTINUARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378228_a_379557]
-
a valorificat fără a lăsa vreun moment impresia că nu le-ar cunoaște ori că, dimpotrivă, ar fi inhibată de ele: 1. Poeticul locuiește omul, parafrază pe care Heidegger a făcut-o după o cunoscută afirmație rostită de Holderlin (apud Gorun Manolescu); 2. Poezia reprezintă - după Heidegger - o mare cale de acces la adevărul Ființei; 3. Mediator și mesager, poetul se impune să devină agentul unei rostiri esențiale (Sagen). Mai presus de cele menționate mai sus, Mariana Didu a evitat cu
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
flăcău, cu ochi albaștri precum cerul înghețat de iarnă și plete negre ca nopțile fără ninsoare. Zâna Iarna făcu câțiva pași către el, fermecată, întinzându-i mâinile: - Cine ești tu? Cum de nu te-am cunoscut până acum? - Eu sunt Gorun, prințul din Ținutul Pădurilor. Acum știu ce s-a întâmplat cu mine! - Ai fost un copil foarte cuminte, își aminti Moș Crăciun, nu puteai să rămâi doar un uriaș fără nume. Crăciunul ți-a adus înapoi chipul și amintirile, așa că
MOŞ CRĂCIUN ŞI URIAŞUL FĂRĂ NUME de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382274_a_383603]
-
în primul deceniu al secolului al XX-lea, scriitorii români au început să lanseze confraților lor îndemnuri publice pentru reunirea lor într-o societate proprie, profesională. în articolul O societate literară, apărut în Viața literară din 16 iulie 1906, Ion Gorun scria: "Ne gândim la un vis neîmplinit ce am mângâiat de mult și de atâtea ori în clipele noastre de dulce și liber zbor al fanteziei - visul unei adevărate societăți literare, în fruntea căreia să vedem pe adevărații noștri artiști
Centenarul Societății Scriitorilor Români by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8546_a_9871]
-
Articolul 1 Se majorează vîrstele și diametrele de tăiere ale arborilor din speciile gorun și stejar pedunculat, apte să producă bușteni pentru furnire estetice, potrivit anexei * la prezentul decret, care înlocuiește prevederile punctelor 5 "codru" și 6 "codru" din anexă nr. 4 la " Programul național pentru conservarea și dezvoltarea fondului forestier în perioada 1976-2010
DECRET nr. 382 din 2 octombrie 1978 privind majorarea virstelor şi a diametrelor de tăiere ale unor categorii de arbori, precum şi unele măsuri de reglementare a taierilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106531_a_107860]
-
perioada 1976-2010 ", adoptat prin Legea nr. 2/1976 . Articolul 2 Majorarea vîrstelor și diametrelor de tăiere ale arborilor, prevăzută la art. 1, se aplică la exploatarea unor suprafețe de maximum 35 mii hectare, din care 20 mii hectare păduri de gorun de clasă I de producție, 10 mii hectare păduri de gorun de clasa a II-a de producție și 5 mii hectare păduri de stejar pedunculat de clasă I de producție. În cadrul acțiunii de reamenajare a pădurilor, Ministerul Economiei Forestiere
DECRET nr. 382 din 2 octombrie 1978 privind majorarea virstelor şi a diametrelor de tăiere ale unor categorii de arbori, precum şi unele măsuri de reglementare a taierilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106531_a_107860]
-
vîrstelor și diametrelor de tăiere ale arborilor, prevăzută la art. 1, se aplică la exploatarea unor suprafețe de maximum 35 mii hectare, din care 20 mii hectare păduri de gorun de clasă I de producție, 10 mii hectare păduri de gorun de clasa a II-a de producție și 5 mii hectare păduri de stejar pedunculat de clasă I de producție. În cadrul acțiunii de reamenajare a pădurilor, Ministerul Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții va lua măsuri, începînd cu anul 1978
DECRET nr. 382 din 2 octombrie 1978 privind majorarea virstelor şi a diametrelor de tăiere ale unor categorii de arbori, precum şi unele măsuri de reglementare a taierilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106531_a_107860]
-
producere a buștenilor de furnire estetice. Articolul 3 Posibilitatea anuală a pădurilor, prevăzută în " Programul național pentru conservarea și dezvoltarea fondului forestier în perioada 1976-2010 ", se diminuează începînd cu anul 1981 cu 115 mii mc, din care 70 mii mc gorun, 10 mii mc stejar pedunculat și 35 mii mc alte foioase. Comitetul de Stat al Planificării va asigura elaborarea indicatorilor proiectului planului național unic de dezvoltare economico-socială pe anii 1981-1985, în corelare cu prevederile alin. 1. Articolul 4 În pădurile
DECRET nr. 382 din 2 octombrie 1978 privind majorarea virstelor şi a diametrelor de tăiere ale unor categorii de arbori, precum şi unele măsuri de reglementare a taierilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106531_a_107860]
-
Șiclovan Dorin, 46 ani l Marcu Viorica, 73 ani l Burghardt Irina, 83 ani l Purcel Maria, 32 ani l Velcotă Dorin, 45 ani l Hallabrin Rozalia, 96 ani l Korcsak Carol, 68 ani l Banică Alexandru, 78 ani l Gorun Ioan, 44 ani l Coman Ioana, 82 ani l Vulcănescu Ion, 79 ani l Wolf Victoria, 58 ani l Hurjui Alistir, 74 ani l Stan Mihai, 79 ani l Brancovan Borislav, 72 ani l Băsărabă Iosif, 68 ani l Behejnik
Agenda2005-51-05-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/284520_a_285849]
-
anii anteriori, se vor folosi 1 266 mii de puieți produși în serele ocoalelor silvice și la pepiniera de la Recaș, respectiv: 403 mii de puieți de stejar pedunculat; 214 mii de puieți de paltin; 106 mii - de fag; 83 mii - gorun; 60 mii - gârniță; 20 mii - brad. Ținând seama de necesitatea stringentă a creșterii suprafețelor de pădure, Direcția Silvică Timișoara a inclus în programul său și preluarea unor terenuri degradate, inapte folosințelor agricole, care să fie, însă, redate circuitului productiv prin
Agenda2006-12-06-1-general4 () [Corola-journal/Journalistic/284878_a_286207]
-
156,62 hectare de teren degradat, în comuna Jamu Mare, în vederea împăduririi. De la dl ing. Aurel Popovici, specialist în domeniul regenerării fondului silvic, am aflat că acțiunea s-a încheiat la sfârșitul anului trecut, fiind plantați puieți de stejar, gârniță, gorun și cer, în amestec cu tei și cireș, dar și de frasin, paltin, salcâm, arbuști. Achizițiile de terenuri improprii culturilor agricole de la A.D.S. , dar și de la persoane fizice, care urmează apoi să fie împădurite, vor continua. Recent, au fost
Agenda2006-03-06-general4 () [Corola-journal/Journalistic/284640_a_285969]
-
arii protejate”, de exemplu, Codrii Seculari de la Slătioara (Masivul Rarău), Pădurea Letea („Hasmacul Mare”) ș.a.; c) asocierea unor arbori cu momente sau personalități din istoria și cultura națională. Cele mai cunoscute sunt Teiul lui Eminescu și Plopii fără soț (Iași), Gorunul lui Horea (Țebea), Stejarul Unirii (Roman), ș.a.; d) sărbătorirea unor etape în dezvoltarea vegetației constituie prilej de polarizare a turiștilor în cadrul anumitor manifestări sociale, intrate în conștiința populației din unele locuri, cu ocazia înfloririi liliacului, narciselor, salcâmului, teiului etc.. Cea
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Spânzurătoarea, prin verticalitatea ei, este simbolul unei ascendențe inversate asupra timpului. În genere, suicidul semnifică pentru Botta tentativa de a domina destinul (timpul). Spânzuratul este "cel mai înalt om din lume", așa cum va apărea în proza Aplauze. În codrul cu goruni, Aici ne-om spânzura (Din nefericire) Rimbaud, în Bal des pendus, practică același simbolism macabru al verbului, același clar-obscur orchestrat într-o perspectivă nelimitată: Au gibet noir, manchot aimable, Dansent, dansent les paladins, Les maigres paladins du diable, Les squelettes
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
pseudoplatanus), cireș sălbatic (Crasus avium), frasin (Fraxinus excelsior) ș.a. Pădurile din subetajul stejarului sunt prezente în toate celelalte dealuri (culmi), atât de pe stânga Lohanului, cât și de pe dreapta acestuia. În alcătuirea lor intră, ca esențe predominante, stejarul (Quercus robur) și gorunul (Quercus petraea), la care se asociază și ulmul (Ulmus foliacaea), jugastrul și carpenul, esențe care devin, pe alocuri, dominante. În mod disparat se mai întâlnesc teiul (Tilia platifolis), mărul sălbatic (Malus silvestris), părul sălbatic (Pyrus communis), cornul (Cornus mas), păducelul
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
platifolis), mărul sălbatic (Malus silvestris), părul sălbatic (Pyrus communis), cornul (Cornus mas), păducelul (Crataegus monogyna), alunul (Corylus avellana) ș.a. b) Silvostepa reprezintă formațiunea vegetală cea mai răspândită în bazinul Lohan. Este alcătuită din pâlcuri de pădure constituite din tei, stejar, gorun, stejar pufos, alături de care se dezvoltă arbuști ca: glădiș (Acer tataricum), păducel, măceș (Rosa canina) și vegetație ierboasă, formată din specii xerofile: bărboasa (Andropegon ischaemum), sadină (Chrysopogon gryllus), coada șoricelului (Achillaea nelrechi și Achillaea panonica), sânziană (Galium verum), pelin (Artemisia
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
și tufărișuri de luncă, sălcii, plopi, arini. Poziția geografică a orașului în culoarul Prahovei, nu departe de zona de contact a munților Bucegi și Gârbova cu dealurile amintite, îi conferă un cadru vegetal bogat, în special în păduri de foioase (gorun, ulm, stejar, paltin, frasin, mesteacănă, asociate bine cu fagul care îmbracă în parte versanții dealurilor Gurga, Răgman, Nistorești, Oradia, Frăsinet. Gorunului i se asociază, de obicei, carpenul la care se adaugă jugastrul, ulmul, teiul. O mare parte dintre arborii de
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
munților Bucegi și Gârbova cu dealurile amintite, îi conferă un cadru vegetal bogat, în special în păduri de foioase (gorun, ulm, stejar, paltin, frasin, mesteacănă, asociate bine cu fagul care îmbracă în parte versanții dealurilor Gurga, Răgman, Nistorești, Oradia, Frăsinet. Gorunului i se asociază, de obicei, carpenul la care se adaugă jugastrul, ulmul, teiul. O mare parte dintre arborii de gorun naturali sunt parazitați de vâsc (Loranthus europaensă. Subarboretul este alcătuit din sângu, corn, lemn câinesc, măceș, păducel. Destul de des se
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
ulm, stejar, paltin, frasin, mesteacănă, asociate bine cu fagul care îmbracă în parte versanții dealurilor Gurga, Răgman, Nistorești, Oradia, Frăsinet. Gorunului i se asociază, de obicei, carpenul la care se adaugă jugastrul, ulmul, teiul. O mare parte dintre arborii de gorun naturali sunt parazitați de vâsc (Loranthus europaensă. Subarboretul este alcătuit din sângu, corn, lemn câinesc, măceș, păducel. Destul de des se întâlnesc și plante agățătoare care, pe unele locuri, capătă dimensiuni impresionante - carpenul, iedera. Pe porniturile cu soluri gleice unde omul
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
cu preocupările agricole, locuitorii orașului se mai îndeletnicesc și cu creșterea cornutelor mari și mici, ca urmare a existenței unor mari suprafețe de pășune și fânețe naturale. Din punct de vedere forestier, orașul Breaza se încadrează în subzona forestieră a gorunului, care, în majoritatea cazurilor, este în amestec cu fagul. În sectorul nordic este limita sudică a făgetelor montane, iar în sectorul sudic se situează limita nordică a fagului. Pădurile nu formează masive mari, ci, din cauza despăduririlor efectuate în favoarea terenului agricol
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
suprafețelor de teren destinate plantelor de cultură și pășunilor. Zona pădurilor de foioase este prezentă pe o arie restrânsă în vestul județului (Podișul Sucevei) și în sud (Podișul Central Moldovenesc) și cuprinde păduri de stejar (Quercus Robur), în amestec cu gorun (Quercus petraea) sau cu carpen (Carpenus betulus), ulm, tei și frasin. Tranziția între vegetația central-europeană și cea est-europeană este bine evidențiată nu doar prin elementele floristice ierboase, ci și prin speciile de fag - Fagus orientalis și Fagus taurica, care vegetează
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]