1,190 matches
-
cartea poate fi considerată o scriere monografică amplă a satului oltenesc, în care sunt prezentate obiceiurile populare legate de evenimentele capitale din viața omului: nașterea, botezul, nunta, înmormântarea. Toată admirația mea, pentru aprecierile pline de bun-simț ale domnului profesor, Gheorghe Gorun, semnatarul Prefeței, care printr-o sintagmă scurtă și la obiect, surprinde latura esențială a romanului: condiția omului ca obiect al unor experimente ideologice nefaste. Interpretarea evenimentelor istorice din perspectiva timpurilor istoriei, cu cele două dimensiuni, durată scurtă și durata lungă
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPIL NEDORIT” DE ION ŞI NELLY GOCIU de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/domnita_neaga_1491298394.html [Corola-blog/BlogPost/374574_a_375903]
-
istorice din perspectiva timpurilor istoriei, cu cele două dimensiuni, durată scurtă și durata lungă, m-a dus cu gândul la teoria istoricului Fernand Braudel, dezvoltată de acesta în scrierile sale despre istorie, la mijlocul veacului trecut, teorie de care domnul profesor Gorun pare că nu este străin. Personajul central al romanului, în jurul căruia se configurează subiectul operei epice, este dascălul din comuna Măru Roș, Ion Găvănescu. Copil fiind, acesta s-a dovedit ager la minte, isteț, fapt ce i-a determinat pe
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPIL NEDORIT” DE ION ŞI NELLY GOCIU de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/domnita_neaga_1491298394.html [Corola-blog/BlogPost/374574_a_375903]
-
unde a putut: prin fânare, prin magazii, prin pivnițe, șoproane, ori prin podurile caselor și în coșarele vitelor. Cele două surori ale mele s-au culcat în mai multe nopți, departe de casă, pe coastă, sub frunzarul umbros al unui gorun. Bruma de bunuri casnice precum îmbrăcămintea națională de sărbătoare, covoare și carpete țesute în război, în casă, vese′lă, unelte din gospodărie etc., au fost pitite de noi (eu, mama și surorile) într-o mică încăpere, ca o pivniță, chiar
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_stationarea_temporala_atrupelor_rusesti_in_comuna_costesti_valcea_in_timpul_inaintarii_lor_spre_apus_dupa_23_august_1944.html [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > O COPILĂ PLÂNGE Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 1816 din 21 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului O C O P I L Ă P L Â N G E - Cruce, cruce de gorun!... Ascultă, cruce, ce-ți spun: Prinde aripi, cruce, prinde Și în brațe mă cuprinde! Ține-mă sub trupul tău, Să fiu cu iubitul meu... Sfântă bună, Născătoare! Sufletul din piept mă doare, Cum pe Tine te-a durut, Când fiul
O COPILĂ PLÂNGE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1450687191.html [Corola-blog/BlogPost/377773_a_379102]
-
galben și copt, încărcat de povara bunătății noastre, îngâna o doină în mângâierea vântului neliniștit. Asta-i una din comorile, aurul nostru! Râurile cu apa limpede și înceată ca vorba moldoveanului, brăzdează fața dogorită de arșița valorilor a bătrânei patrii; gorunii ce străjuiesc vitejește cu un adânc devotament la marginea periilor dese - pădurile; lacurile - ochii albaștrii ai țării și heleșteiele cu mult pește valoros și gustos, fiind unul din cele mai apreciate produse din gastronomia fără egal al locurilor; movilele și
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_tatiana_stefan.html [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]
-
prins-o de oblâcul de la șa, abia a reușit să-l încalece. Îmboldindu-l fără milă în coaste cu tocurile cizmelor, l-a făcut numai spume până a ajuns în Vâlceaua Bejanului, unde i-a dat drumul prin pădurea de goruni. Cum vremea era atât de urâtă, că niciun câine nu te îndurai să-l dai afară din tindă, Andrei a avut noroc să nu fie văzut de nimeni. Când s-a întors înapoi, s-a strecurat prin livada de pomi
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_ultima_spovedani_marin_voican_ghioroiu_1330067008.html [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
flăcău, cu ochi albaștri precum cerul înghețat de iarnă și plete negre ca nopțile fără ninsoare. Zâna Iarna făcu câțiva pași către el, fermecată, întinzându-i mâinile: - Cine ești tu? Cum de nu te-am cunoscut până acum? - Eu sunt Gorun, prințul din Ținutul Pădurilor. Acum știu ce s-a întâmplat cu mine! - Ai fost un copil foarte cuminte, își aminti Moș Crăciun, nu puteai să rămâi doar un uriaș fără nume. Crăciunul ți-a adus înapoi chipul și amintirile, așa că
MOŞ CRĂCIUN ŞI URIAŞUL FĂRĂ NUME de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1450880008.html [Corola-blog/BlogPost/382274_a_383603]
-
împotriva tătarilor. Reintră în stăpânirea cetăților Chilia, Tighina și Cetatea Albă care erau apărate doar de câțiva călăreți ai lui Mircea și de genovezi, apoi lasă acolo întăriri din oastea sa, având conducători credincioși domnului, ca spătarul Duma și Ioaniș Gorun, gata să-i îndeplinească orice poruncă. Celui din urmă îi dăruiește ținuturi bogate la apa Moldovei. Luarea în stăpânire a acestor cetăți nu-l supără pe Mircea, aliat de nădejde împotriva pericolelor otomane. De la prințul Kariatovici află că Iagelo nu
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ion_dobreanu_1483340510.html [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
pământ.” Nu sunt uitate de autor nici ciudatele obiceiuri de priveghere cu ocazia morții lui Petru Mușat, acestea având loc nu numai la palatul domnesc, ci și în casele boierești. Toți îl considerau pe domn ca pe un tată. Ioaniș Gorun, aflat la curtea boierului Coman, trebuie să salveze din ștreang pe fiica acestuia, Maria. „Starostele jocului, un flăcăiandru pus pe șotii, îl întreabă pe viteaz: - Pe dumneata cine ai vrea să te salveze, bădie? - Păi tot fătuca de odinioară. Se
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ion_dobreanu_1483340510.html [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
ales că a salvat pe cea mai inimoasă fată a obștii noastre.” Scena are farmecul ei ca la priveghiurile din vremea dacilor. Suferința e potențată de momente de veselie. Astfel începe și o idilă ce culminează cu nunta lui Ioaniș Gorun și a Mariei, alt prilej pentru autor de a realiza descrierea unui ceremonial cu parfum de epocă. „Cavaleri viteji, cu platoșe și armuri strălucitoare urmau cortegiul care avea să vestească apariția nuntașilor ... copii cu găleți pline de apă așteptau trecerea
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ion_dobreanu_1483340510.html [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
cartea poate fi considerată o scriere monografică amplă a satului oltenesc, în care sunt prezentate obiceiurile populare legate de evenimentele capitale din viața omului: nașterea, botezul, nunta, înmormântarea. Toată admirația mea, pentru aprecierile pline de bun-simț ale domnului profesor, Gheorghe Gorun, semnatarul Prefeței, care printr-o sintagmă scurtă și la obiect, surprinde latura esențială a romanului: condiția omului ca obiect al unor experimente ideologice nefaste. Interpretarea evenimentelor istorice din perspectiva timpurilor istoriei, cu cele două dimensiuni, durată scurtă și durata lungă
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPILUL NEDORIT” DE ION ȘI CORNELIA GOCIU de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496606408.html [Corola-blog/BlogPost/370600_a_371929]
-
istorice din perspectiva timpurilor istoriei, cu cele două dimensiuni, durată scurtă și durata lungă, m-a dus cu gândul la teoria istoricului Fernand Braudel, dezvoltată de acesta în scrierile sale despre istorie, la mijlocul veacului trecut, teorie de care domnul profesor Gorun pare că nu este străin. Personajul central al romanului, în jurul căruia se configurează subiectul operei epice, este dascălul din comuna Măru Roș, Ion Găvănescu. Copil fiind, acesta s-a dovedit ager la minte, isteț, fapt ce i-a determinat pe
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPILUL NEDORIT” DE ION ȘI CORNELIA GOCIU de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496606408.html [Corola-blog/BlogPost/370600_a_371929]
-
degetelor-copite tăiate, de dinții fierăstrăului pe care-l știa instrument muzical, armoniu. caval. cântare din frunză. gândește...din dizarmonică exprimare, el, calul, își cere iertare c-a nechezat pe limba lui și-acum aproape că piere, ca orice ciocârlie de gorun bătrân, ca orice penaj de sticlete, ars din apropiere de soare . s-a luat în seamă, s-a crezut mânz și-a zburdat ponei de cărat copilăria pe sute de ani, s-a crezut aripat pegas și mândru licorn, în
DESLUŞIRI (POEME) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/adina_dumitrescu_1483884343.html [Corola-blog/BlogPost/373971_a_375300]
-
Național „Permanențele unei biografii eroice”, Alba Iulia, 2000 • Premiul și Medalia pentru critică literară „Duiliu Zamfirescu”!, Focșani, 2000. • Premiul OPERA OMNIA oferit de acad,Gh.Păun.2010. • DIPLOMA DE EXCELENȚĂ oferită de Asociația Epigramiștilor Olteni prin domnul ambasador Petre Gigea Gorun. Premii internaționale: • Diploma de jurnalist european, oferită de Uniunea Europeană prin Excelența Sa Ambasadoarea Karen Fogg, cu o bursă în structurile UE din Bruxelles,1997 • Premiul Rhone-Poulenc Rhodia,1999, pentru cel mai bun ziarist în domeniul protecției mediului, oferit de Guvernul Franței
CURRICULUM VITAE-AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Curriculum_vitae_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/352645_a_353974]
-
gradul de ofițer al Academiei Franceze. Chinuit de boală, la cei 84 de ani ai săi, își găsește creștinescul sfârșit la data de 21 ianuarie 1936. Iubit de poporul din care s-a desprins, ca o mlădiță din trunchiul unui gorun, are parte de funeralii naționale, fiind înmormântat în cripta bisericii atât de dragă sufletului său, în ziua de joi, 23 ianuarie, 1936. Acum, la mai bine de șaisprezece decenii de când copilul de atunci, episcopul de mai târziu, vedea lumina vieții
OPTZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ (1852 – 1936)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1453460223.html [Corola-blog/BlogPost/354485_a_355814]
-
soț ca el! Dar speranțele sale erau mici... Nu avea nicio șansă cu succesul la femei al lui Gică! Și el nu vroia una, ci pe toate femeile cunoscute! - Nu umbli tu cu Gică ? o întrebă într-o zi activistul Gorun. - Da, nene Gorun, răspunse sfioasă Lina. Apoi, dacă-mi place, nene... ce să fac? - Da’ de soț l-ai vrea tu, Lino? o întrebă hotărât bărbatul. - Cum să nu, nene! Dar nu cred că Gică se gândește vreodată la căsătorie
“CURBA DESTINELOR” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1435702224.html [Corola-blog/BlogPost/369801_a_371130]
-
Dar speranțele sale erau mici... Nu avea nicio șansă cu succesul la femei al lui Gică! Și el nu vroia una, ci pe toate femeile cunoscute! - Nu umbli tu cu Gică ? o întrebă într-o zi activistul Gorun. - Da, nene Gorun, răspunse sfioasă Lina. Apoi, dacă-mi place, nene... ce să fac? - Da’ de soț l-ai vrea tu, Lino? o întrebă hotărât bărbatul. - Cum să nu, nene! Dar nu cred că Gică se gândește vreodată la căsătorie... - O să se gândească
“CURBA DESTINELOR” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1435702224.html [Corola-blog/BlogPost/369801_a_371130]
-
să fac? - Da’ de soț l-ai vrea tu, Lino? o întrebă hotărât bărbatul. - Cum să nu, nene! Dar nu cred că Gică se gândește vreodată la căsătorie... - O să se gândească, o să se gândească, Lino, dacă îi spunem noi, completă Gorun. * Trecură vreo câteva zile de la discuția ce a avut loc în biroul activistului. - Gică, ești chemat la partid, îl anunță Nuți, secretara școlii. Te caută tovarășul Mămăligă, adjunctul lui Gorun. Bărbatul plecă imediat, îngrijorat. „S-o fi întâmplat ceva rău
“CURBA DESTINELOR” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1435702224.html [Corola-blog/BlogPost/369801_a_371130]
-
gândească, o să se gândească, Lino, dacă îi spunem noi, completă Gorun. * Trecură vreo câteva zile de la discuția ce a avut loc în biroul activistului. - Gică, ești chemat la partid, îl anunță Nuți, secretara școlii. Te caută tovarășul Mămăligă, adjunctul lui Gorun. Bărbatul plecă imediat, îngrijorat. „S-o fi întâmplat ceva rău și vor să mă certe? O fi bărbatul vreuneia dintre femeile cu care-am avut recent vreo escapadă? M-o fi pârât la partid!” se frământa el, pe drum. - Bună ziua
“CURBA DESTINELOR” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1435702224.html [Corola-blog/BlogPost/369801_a_371130]
-
am ajutat să studiezi geografia la fără frecvență, să o absolvi și să devii profesor în sat. Dar directorul școlii n-ai vrea să fii? Că uite, domnul Popa trebuie să iasă curând la pensie! Și noi, eu cu domnul Gorun, ne-am gândit la tine. Ei, ce spui? „Directorul școlii!” își spuse în minte Gică. „Doamne, de câte ori nu visase asta. Și să i se propună acum, așa ceva. Numai în visurile sale cele mai fantastice se putea îndeplini așa ceva!” - Sigur că
“CURBA DESTINELOR” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1435702224.html [Corola-blog/BlogPost/369801_a_371130]
-
familia-copil, prunc,, zester-, cu locuința-vatră, colibă, cătun-, cu îndeletnicirile agricole, păstorești, viticole și piscicole-mazăre, țarină, baci, brânză, mânz, strungă, țap, țarc, urdă, zară, butuc, curpen, gordin, strugure, baltă, gard- , cu mediul fizic-măgură, mal-,cu flora- brad, brândușe, brusture, buncet, copac, gorun,ierudă, mugure-, cu fauna balaur, barză, ghionoaie, melc, mistreț, năpârcă, rânză, șopârlă, viezure, zimbru-,cu diferite acțiuni- a răbda, a speria, a zburda-, și alți termebi- ciucă, țeapă-,etc. Desigur, numărul acestor termini vor spori prin cercetările ulterioare. Ele ne
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_i_limba_sfant_al_florin_tene_1365755247.html [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]
-
pământul, dacă acești oameni au fost în stare de o asemenea faptă, nici Tu, de azi înainte, să nu le dai posibilitatea de a-și construi o casă, cu lemn din împrejurimile satului. Uscă, Doamne, orice rădăcină ori sămânță de gorun, tocmai pentru a nu mai crește și a se înmulți. Aceștia să nu se bucure de trăinicia acestui lemn, binecuvântat. Niciun neam din acest sat să nu vadă prin pădurile dimprejur leac de stejar, așa cum nici noi n-am avut
ŢINUT DE BASM ŞI LEGENDĂ, RENĂSCUT ÎNTRU SPIRITUALITATE ŞI DUMNEZEIRE de VASILE BELE în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 by http://confluente.ro/Manastirea_rohita_tinut_de_basm_s_vasile_bele_1331966161.html [Corola-blog/BlogPost/348282_a_349611]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > GORUNII DIN DELEORMAN! Autor: Virginia Vini Popescu Publicat în: Ediția nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Gorunii din Deleorman! Codrul verde și frumos, Dătător de sănătate, E distrus azi, nemilos, Fără urmă de dreptate. Cad buștenii morți spre
GORUNII DIN DELEORMAN! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/virginia_vini_popescu_1421419689.html [Corola-blog/BlogPost/359696_a_361025]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > GORUNII DIN DELEORMAN! Autor: Virginia Vini Popescu Publicat în: Ediția nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Gorunii din Deleorman! Codrul verde și frumos, Dătător de sănătate, E distrus azi, nemilos, Fără urmă de dreptate. Cad buștenii morți spre vale, Munții-și plâng mantia verde, Tot văzduhu-i plin de jale, Frumusețea-n vânt se pierde. Codrul nostru e
GORUNII DIN DELEORMAN! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/virginia_vini_popescu_1421419689.html [Corola-blog/BlogPost/359696_a_361025]
-
urmă de dreptate. Cad buștenii morți spre vale, Munții-și plâng mantia verde, Tot văzduhu-i plin de jale, Frumusețea-n vânt se pierde. Codrul nostru e doar ban, Nu mai e plămânul lumii? Unde sunt în Deleorman, Toți salcâmii și gorunii? Atitudinea lipsește, Noi revendicăm doar banul, Viața nu mai prețuiește, Omu-n clipe pierde anul! Referință Bibliografică: Gorunii din Deleorman! / Virginia Vini Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1477, Anul V, 16 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
GORUNII DIN DELEORMAN! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/virginia_vini_popescu_1421419689.html [Corola-blog/BlogPost/359696_a_361025]