607 matches
-
să-i amintească dlui Ales că,eu,i-am dat de 2 ori șpagă.Să meargă tura aceasta pe la alții!”. In Olanda alegerea primarilor este în sarcina comisarilor regali.Aceștia merg prin țară și se interesează de cetățenii cei mai gospodari.Din lista întocmită de comisarii regali regina numește primarii în țară.La noi primarii sunt aleși democratic.Aleșii neamului sunt fermecători prin felul în care ne diriguiesc.In primul an de la alegeri sunt amabili cu cetățenii,apoi trec la acumulări
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Petre, cel care a luat casa babei Floarea. Am aflat de dumneata de la Carmen, cu care suntem rude. Eu sunt frate cu taică-su. Putem vorbi puțin? Poftim în casă. Intră, casa era mare, bine rostuită, curată, casă de om gospodar! Trecu printr-un culoar și ajunseră, în spatele casei, într-un atelier, cu tot felul de scule și mașinării, unde se respira miros de scândură, de rumeguș, de lac... Bade Ioane, îi zise Petre. Aș avea trebuință de câte ceva prin casă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
fiind bine făcută, Petre își expuse propunerile: Domnule director Friederich așa îl chema produsele astea pe care le cunoașteți, și mă bucur că le apreciați, sunt produse naturale, pregătite pentru casă de gospodinele din satul Bucura, un sat de oameni gospodari, așezat sub poala pădurii, lângă Văleni. Acolo m-am stabilit și eu de ceva vreme și vreau să ajut oamenii, fiind cinstiți și harnici. O să înjghebăm un atelier pentru producția de mobilier rustic, ne gândim și la o unitate pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
întovărășiri. Sediul s-a stabilit la Lespezi, peste drum de actuala poliție, dar cu mai multe ferme în toate satele comunei. De la înființare și până la destrămare, în 1992, C.A.P. Lespezi a fost condus de următorii președinți: Petru Acatincăi, țăran gospodar din Bursuc Deal; - Constantin Postelnicu, un țăran din Dumbrava, respectat de oameni; - Eugen Ionică, inginer agronom venit din Iași. Cooperativizarea agriculturii a însemnat și stârnirea mâniei țăranilor din cauza luării cu forța a pământurilor și a atelajelor cu animalele de muncă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Boroianu, învățător; - Ionel Sofia, învățător. Din lipsă de elevi, școala s-a desființat, clasele mutându-se la școala Bursuc Deal, care la rândul său a intrat în subordinea școlii Heci. Școala Dumbrava A fost înființată în anul 1926, prin strădania gospodarilor Toader Crețu (deputat), ing. Ioan N. Chiriacescu și cu sprijinul Ministrului Instrucțiunii Publice. La început a funcționat ca școală primară mixtă, având internat școlar, apoi s-a trecut la învățământul gimnazial de șapte, de opt și de zece ani, actualmente
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
simțit în largul său. A murit, totuși împăcat, satisfăcut pentru împlinirea misiunii sale. Preotul Ilie Astanei, (1983 -2005). S-a născut în satul Valea Seacă, comuna Bălțătești - Neamț, în 1940. A urmat școala generală în localitatea natală. Părinții erau oameni gospodari. Din cei cinci copii, toți băieți, trei au ajuns preoți. Părintele Ilie a ales preoția datorită educației primite în familie, a atmosferei pe care o creează mănăstirile din apropierea locului de naștere și a evlaviei oamenilor de pe meleagurile nemțene.După ce a
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Curtea sau ograda este un spațiu în care se desfășoară anumite momente ale unor practici ritual-ceremoniale: nunta, înmormântarea, colindatul, plugușorul, căiuții etc. În incinta gospodăriei, mai ales noaptea, acționează în voie diferite personaje mitice și spirite răuvoitoare. Fapt pentru care gospodarii își iau anumite măsuri de prevedere și apărare. Locuința sau casa îndeplinește o multitudine de funcții: este adăpost împotriva frigului, a ploii, este loc de odihnă, este spațiul rezervat pregătirii hranei și păstrării în bune condiții a produselor alimentare, dar
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
importante și anume de la alegerea pețitorului până la împacare și se disting trei etape: logodna, nunta, obiceiurile de după nuntă. Nunta presupune un proces de înstrăinare, de trecere dintr-o stare în alta, de la cea de fecior/fecioară la cea de bărbat gospodar/nevastă gospodină. În perioada premăritală se produce o inițiere a tinerilor, și anume să iasă la joc, să aibă o găteală anume. Fetele trebuiau să și dovedească hărnicia, iar flăcăii practicarea unor meșteșuguri. Se săvârșeau și unele vrăji în seara
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
mire, la bărbierit Că și ceasul ț-o sosit Ai umblat hai-hui prin sat, Dar amu s-o terminat. Nu mai ieși sara pe drum Ai nevastă tu de-amu O să-ți dea copchii în dar Și te faci om gospodar.” Mirele sărută mireasa, apoi mâna nașilor. Se joacă hora de mână în jurul mesei. În acest timp, starostele pregătește momentul iertăciunii. Aduce o bancă lungă, o învelește cu un macat de lână unde vor sta: socrii mari, socrii mici și nașii
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Cu aceste turte numite și „Pelincile Maicii Domnului” se așteaptă preotul în Ajunul Crăciunului. Copiii care merg cu ajunul strigă „Doamne, miluiește!” la Heci, iar în celelalte sate strigă „Chiralesaaa!” pentru a anunța sosirea preotului. Pentru aceasta, ei primesc de la gospodari mere, nuci și chiar bănuți. În Ajunul Crăciunului, pe înserat, în toate satele începe colindatul, cu cântece și mesaje care anunță Nașterea lui Iisus Hristos. Copiii merg din casă în casă anunțând evenimentul, fapt pentru care sunt răsplătiți cu colăcei
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
fost publicate și se găsesc în bibliotecile școlare: „Doftorașul mamei”, „Câinii cantonerului” și „Aleea cu salcâmi”. E.S. După relatările prof. GH.Toma IOAN VARZARU - profesor. S-a născut în satul Cucuteni, comuna Băiceni din județul Iai. Este fiu de țărani gospodari, educat în valorile tradiționale ale satului românesc. Școala primară a urmat-o între anii 1919 și 1924 în satul Cucuteni, iar gimnaziul între anii 1924 și 1928 la Târgu Frumos, cu rezultate foarte bune. Ulterior urmează Școala Normală din Bădeni
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Formula "la tesi e come il maiale, non se ne butta via niente" ("teza e ca porcul, din care nu se aruncă nimic") parafrazează un proverb a cărei înțelepciune țărănească nu e deloc străină obiceiurilor tradiționale românești: din porc, omul gospodar folosește totul - carnea, șoriciul, grăsimea, oasele (pentru tobă, cîrnați, răcituri, slănină etc.). Această lectură e de altfel confirmată în text: "veți descoperi că o teză bine făcută este un produs din care nu se aruncă nimic" (p. 263). Nu știu
"Teza este asemenea porcului..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9775_a_11100]
-
Au murit actanții, s-au stins obiceiurile, istoria dormitează în muzee... însă nu cu toții, nu cu toatele - și nu pretutindeni - mai ființează câteva sate, încă nepărăsite, unde gospodinele trebăluiesc, înainte de a lua drumul Spaniei, orășele din Nord, unde câte un liniștit gospodar își rânduiește proviziile pentru iarnă, cu sorturile și în cantitățile pentru o sută de zile. Văzurăm, la televizor, cel care ține astăzi locul ghicitului în cărți, pasențelor, ghicitului în cafea, în palmă etc, un înzestrat gospodar, foarte priceput în ale
Înaltele Toamne by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9092_a_10417]
-
Mai cu fereală, să nu ne bunghească vecinii, niște moșnegi bășinoși, pârâcioși ca la grădiniță, foști conțopiști de tot căcatul, deh!, bloc select, ce mizda pă-sii, ca să vorbim frumos. Acolo era al naibii de mișto, că Paganel ăl bătrân era om gospodar. Stăteam frumușel printre borcane cu zacuscă și funii de ceapă, printre butoiașe de plastic pline cu murături și navete cu sticle de suc de roșii, printre rădăcinoase îngropate în nisip și tot felul de dulcețuri. Stăteam acolo și beam votci
Marea conciliere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9329_a_10654]
-
candidații la însurătoare decât cea sprințară și toantă. Dragoste Dragostea curată înnobilează sufletul și înaripează imaginația. Joc Jocul cu dragostea este uneori la fel de periculos ca jocul cu focul. Emblemă Soția vrednică și credincioasă este sufletul familiei iar bărbatul harnic și gospodar, emblema casei. Vrednicie Vrednicia gospodinei se cunoaște după felul cum arată casa, copiii și bărbatul. Mame Nu merită să poarte numele sfânt de mamă acele femei care își oropsesc sau abandonează copiii. Demografie Evoluția demografică negativă a unei națiuni ridică
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
a tărăgănat vorba Pâcu. Pe care, Pâcule? Mamă ce te-ar strânge asta în brațe și te-ar pupa cu buzele celea groase de-o palmă! Te-ar înăduși nu alta. Pâcule, tot mehenghi ai rămas. Nu poate omul face gospodar din tine cum nu poți face sită de mătase din coadă de câine. Până aici, Dumitre! Că dacă eu șăguiesc nu înseamnă că nu sunt gospodar. Ce să fac și eu dacă îmi place lelea cu fusteica scurtă? Păi cui
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
spune așa. Toți îi zic Pâcu. Si atâta...” Boii parcă suflau din ce în ce mai greu. Erau osteniți peste măsură de povară și drum lung. Se apropiau de Fântâna cu răchiți. Inainte de asta însă, treceau pe la capătul grădinii lui moș Petrache, om gospodar în sat, dar care ședea aici „la grădină” - cum îi spunea el locului - într un bordei. Aici „la grădină” era ca într-un colț de Rai. Avea de toate: livadă, vie, căpșuni, zarzavaturi și pe deasupra un iaz mare cu pește
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
In acest timp, în ușa cuhnei a apărut crâșmărița Măriuța, cu un ceaun doldora de tochitură, care răspândea în jur o miroaznă de te dădea jos. In urma ei, Costache crâșmarul abia tăbârcea un ceaun învârfonat cu o mămăligă aurie... Gospodarilor! Faceți bine și apropiați străchinile, să vă pună Măriuța tochitura. Tu, Mitruță, aruncă fuguța fundul acela de lemn, să răstorn mămăliga asta, că m-o îndoit de șale - a strigat crâșmarul. Fiecare a întins cât a putut mai repede strachina
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
din soare. Pielea feței, să o tai cu un fir de păr. O gură frumos croită și dinții parcă erau din piatră scumpă. Ochii...Ce ochi! Albaștri cum îi sâneala cerului și luminoși ca două stele. Părul castaniu... numai inele. Gospodar și harnic fără pereche. Toți îl știau de Jănel. De mititel o învățat covălia. Făcea niște căruțe băiatul ista de tocau ca ceasul...Dacă îți potcovea el calul, apoi nu-i mai cădeau potcoavele decât atunci când ajungeau ca foița de
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Si eu știu multe întâmplări și poate ne-om mai nimeri - aici la Crâșma din drum - și le-oi povesti stând la o ulcică cu vin... Cel care se băgase în vorbă - un bărbat între două vârste - arăta a om gospodar și cuprins. Sub pălăria mare din pâslă neagră ședea un chip cu o privire care părea aspră din cauza ochilor negri și a chipului tăciunos. Obrazul smoliu era umbrit de o mustață bogată. Cămașa strânsă pe mijloc de un chimir lat
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
a pune covălia și Frăsâna - că așa o cheamă pe fată - pământul, ar face o gospodărie cum nu s-o mai văzut! Ce zici?” Mătușa Rarița, cum se ținea oleacă cu nasul pe sus - că de, are băiat frumos și gospodar - o cam strâmbat din sfârlă. „Ce să zic, Zoiță? Stiu și eu? Mă gândesc și eu ca omul...N-ai găsit și tu una mai acătării? Că Frăsâna ceea îi cam... nu știu cum să spun...Ii cam urâtă și mintea n-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
parcă nici nu era de față și nici nu era vorba despre el...Cu privirea ceea pierdută, tăcea ca un pește. O fost nuntă mare, Pâcule? a întrebat nerăbdător moș Dumitru. Cum să nu? Socrii cei mari erau doar oameni gospodari și avuți. Si unde mai pui că atâta fecior aveau și era cel mai falnic din șapte sate! Ce fel de viață o dus nenea Jănel cu nevasta lui, dacă spui că era așa de urâtă? a întrebat Vasile Hliboceanu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
această clipă nu mai pun în gură decât apă. Mâncare și băutură? Mâine seară! Si atâta vă trebuie: să mă lăsați însetat și flămând, că aveți să aflați voi cine-i Pâcu. Să nu duci grijă, moș Pâcule. Suntem oameni gospodari și nu ne-om face de rușine pentru atâta lucru... Acum, mergeți frumușel acasă și pregătiți carele pentru mâine. In zori, pornim - a poruncit moș Dumitru. Ehe! Să fiți sănătoși dumneavoastră! Le avem pregătite. Presimțeam noi că jupân Aizic o să
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
te chema să te duci de-a rostogolul... Măi Dumitre, te știam eu rău de gură, dar prost nu te știam. Aici, pe drum drept, tot neisprăvitul te duce unde vrei. Acolo, printre râpi și povârnișuri, să-l vezi pe gospodarul stăpân pe boi și pe car. Tu știi, Pâcule, că în capul acela al tău plin de fum se mai găsește și minte? Si al dracului de bine judecă! Imi place cum ai gândit. Asta nu înseamnă că diseară, la
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
sacadat. Nu-i chiar așa, dar ceva-ceva ar fi adevărat - s-a împăunat Hliboceanu, în hohotele de râs ale cărăușilor. Luna încă nu-și adunase stelele ca să plece la culcare, când moș Dumitru și cu Pâcu erau în picioare... Deșteptarea, gospodarilor, că avem multă treabă până să plecăm la drum. Stiți în ce hal am ajuns aseară. Nu putem pleca așa... Peste un ceas, totul era curățit de glodul adunat și puteau intra în târg ca niște oameni gospodari ce erau
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]