37 matches
-
din timpul scaldei ritualice. Ei „se scaldă și se-ntreabă”, chiar în seara Crăciunului, la poalele pomului mirific din rai: «- Ce-i mai bun, Petre, pe lume? » « - Nu-i mai bun ca boul bun, Cînd revarsă brazdă neagră, Și răsare grîușor;». Iar se scaldă și se-ntreabă: «- Ce-i mai bun, Petre, pe lume ?». «- Nu-i mai bun ca calul bun, Căci te duce și te-aduce, Poartă oase păcătoase De punerea capului!». Iar se scaldă și se-ntreabă: « - Ce-i
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
flori de tei, măr pădureț, frunze și coji de nuci) și plante folosite pentru ceaiuri în medicina populară (coada șoricelului, rostopască, holeră, sulfină, pojarniță, floare de soc, pătlagină, mușețel etc.), rădăcini și tulpini comestibile (baraboi, brândușe, alune de pământ, pur, grâușor, măcriș, ștevie, urzici), fructe de pădure (mere pădurețe, cireșe amare, măceșe, zgorghine ș.a.), ciuperci, bureți, plante pentru descântece (mătrăguna). APICULTURA Albinăritul a fost practicat și se practică de către unii săteni din tată în fiu. Cel mai vechi document despre albinăritul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
măceșul (Rosa canina). Flora ierboasă de luncă, dispusă de-a lungul apei, în jurul mlaștinilor, s-a redus foarte mult. Supraviețuiește rogozul (Cava gracilis), stânjenul de baltă (Iris pseudocanus) și plante specifice. Pe pajiștile pentru păscut cresc multe specii de graminee: grâușor, ovăscior, dar și trifoi sau măzăriche. Flora acvatică propriu-zisă a fost redusă sau desființată prin dispariția lacurilor și mlaștinilor de luncă. Ea este reprezentată de stuf (Phragmites communis), papură (Typha angustifolie), pipirig (Scripus lacustris), zis și „țipirig”, sovârf, iarba broaștei
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
măceșul (Rosa canina). Flora ierboasă de luncă, dispusă de-a lungul apei, în jurul mlaștinilor, s-a redus foarte mult. Supraviețuiește rogozul (Cava gracilis), stânjenul de baltă (Iris pseudocanus) și plante specifice. Pe pajiștile pentru păscut cresc multe specii de graminee: grâușor, ovăscior, dar și trifoi sau măzăriche. Flora acvatică propriu-zisă a fost redusă sau desființată prin dispariția lacurilor și mlaștinilor de luncă. Ea este reprezentată de stuf (Phragmites communis), papură (Typha angustifolie), pipirig (Scripus lacustris), zis și „țipirig”, sovârf, iarba broaștei
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vândută apoi la centrele silvice specializate de achiziții sau direct trecătorilor, de pe marginea drumurilor naționale. Alți rromi, mai ales cei din categoria vătrașilor și ursarilor, Își completează veniturile Îndeletnicindu-se cu recoltarea urzicilor timpurii din pădurile de foioase (silvostepă), a grâușorului și leurdei, a efemeridelor de primăvară (ghiocei, viorele și lăcrămioare), a narciselor din zonele protejate, cum ar fi În zona Făgărașului (la Vad și Șercaia) sau la Vlăhița-Harghita. În multe cazuri aceștia prin necunoașterea legislației intră sub incidența legii, pătrund
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
băuturilor alcoolice care, după cum se știe, sunt interzise prin Talmud Tora evreilor. Românii majoritari, erau invitați zilnic la cazanul public unde serveau un meniu „extra”: la felul I ciorbă de zarzavaturi (ștevie, lobodă, leurdă, ceva leuștean, oleacă de dragavei și grâușor, atât cât se mai găsea prin pârjolitele păduri din jurul orașului, etc.) iar la felul II, câteva coji de cartofi fierte și asezonate cu murături de anul trecut. Despre pâine nici nu se vorbea pe atunci la bază fiind tradiționala mămăligă
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
număr însemnat de plante medicinale (sunt peste 300 de specii), care alcătuiesc farmacia pădurii: coada șoricelului, mușețelul, cicoarea, sovârful, pojarnița, pelinița, sulfina, pătlagina, mierea ursului, urzica moartă, valeriana, săpunarița, vâscul, podbalul, lumânărica, cimbrișorul, cimbrul, mătrăguna, cucuta, chimion, păpădia, menta, vinarița, grâușorul, leurda, rodul pământului, iarba fiarelor, spânzul, socul, păducelul, măceșul, salcâmul, cireșul pădureț, cornul, crușinul, mesteacănul etc. Ca urmare a intervenției omului asupra mediului (defrișarea pădurilor, desțelenirea pajiștilor) învelișul vegetal spontan a fost înlocuit cu vegetația cultivată (cereale, plante tehnice, furajere
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1. Godemesterhaza 62. Suplac 1. Suplac 1. Kukulloszeplak 2. Idrifaia 2. Hederfaja 3. Laslau Mic 3. Kleinlasseln 63. Suseni 1. Suseni 1. Marosfelfalu 64. Vânători 1. Vânători 1. Hejjasfalva 2. Mureni 2. Szederjes 65. Vărgata 1. Vărgata 1. Csikfalva 2. Grâușorul 2. Buzahaza 3. Mitresti 3. Nyaradszentmarton 4. Vadu 4. Vadad 5. Valea 5. Jobbagyfalva 66. Vetca 1. Vetca 1. Szekelyvecke 2. Jacodu 2. Magyarzsakod 3. Sălașuri 3. Szekelyszallas 67. Voivodeni 1. Voivodeni 1. Vajdaszentivany 2. Toldal 2. Toldalag 68. Zagăr
EUR-Lex () [Corola-website/Law/147014_a_148343]
-
la încolțit. Se spune că așa cum va crește de bogat grâul acesta, atât de îmbelșugat și plin de realizări va fi anul care urmează pentru familia respectivă. Acesta va fi folosit în ziua Anului Nou de fetele care umblă cu „Grâușorul”. Se spune că în seara Sf. Andrei, pentru a îndepărta spiritele rele și stigoii se ung clanțele cu usturoi sau se atârnă funii cu usturoi deasupra ușilor și ferestrelor. Sub pernă sau în buzunarul hainelor se pun căței de usturoi
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
de ceapă în care se presară sare (fiecare foaie reprezentând câte o lună a anului). Așa se poate prevedea care lună a anului este secetoasă și care este ploioasă. În dimineața primei zile a Anului Nou fetele mici umblau cu „Grâușorul”, obicei ce se păstrează și astăzi. Grâul pus la încolțit de Sf. Andrei a crescut acum înalt cam de o palmă. Acesta este legat de jur împrejur cu o panglică roșie. Se întovărășesc două- trei fete, una are grâușorul, alta
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
cu „Grâușorul”, obicei ce se păstrează și astăzi. Grâul pus la încolțit de Sf. Andrei a crescut acum înalt cam de o palmă. Acesta este legat de jur împrejur cu o panglică roșie. Se întovărășesc două- trei fete, una are grâușorul, alta o pungă cu grâu și sorcova. Gospodarii sunt întrebați dacă primesc cu „Grâușorul”. La răspunsul afirmativ fetele sunt primite în casă unde urează: „Grâu de vară, grâu de toamnă, Deie Domnul să răsară Pe la toate casele, Pe la toate mesele
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Andrei a crescut acum înalt cam de o palmă. Acesta este legat de jur împrejur cu o panglică roșie. Se întovărășesc două- trei fete, una are grâușorul, alta o pungă cu grâu și sorcova. Gospodarii sunt întrebați dacă primesc cu „Grâușorul”. La răspunsul afirmativ fetele sunt primite în casă unde urează: „Grâu de vară, grâu de toamnă, Deie Domnul să răsară Pe la toate casele, Pe la toate mesele, Inimile vesele. Pomii să-nflorească Și să-nmugurească Anul Nou cu bine, Cu zile
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]