1,047 matches
-
cadrului general de organizare și funcționare a cooperației. ( D. B.) Rugăciune Tinerii catolici din Arad și din comunitățile Arhidiaconatului de Mureș sunt invitați să participe la un moment de reculegere și reflecție în perspectiva sărbătorii Învierii Domnului, organizat în parohia Arad - Grădiște, în data de 12 martie, de la ora 17. ( L. S.) Parcare contra cost Consiliul Local al municipiului Caransebeș a decis că locurile publice de parcare de pe raza municipiului vor putea fi folosite doar contra cost - pe baza unui tichet valabil
Agenda2005-11-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283491_a_284820]
-
a pus la dispoziție contul RO 27 TREZ. 621. 50. 07. 01X000386 CF 50. 49. 900. Situația din celelalte județe Furia apelor n-a ocolit nici județele învecinate. Joi, cinci cartiere din municipiul Arad (Gai, Bujac, Șega, Aradul Nou și Grădiște) erau în continuare afectate de inundații, din cauza apelor pluviale care s-au revărsat în peste 150 de locuințe. Alte 175 de gospodării sunt afectate parțial. Pe de altă parte, hidrologii arădeni afirmau, tot joi, că doar la Nădlac mai era
Agenda2005-17-05-general2 () [Corola-journal/Journalistic/283604_a_284933]
-
comuna Costești), istoricul Nicolae Bănică-Ologu (născut la 21 noiembrie 1949 în comuna Mischii, județul Dolj), filologul, scriitorul și criticul literar Nicolae Manolescu (născut la 27 noiembrie 1939 la Râmnicu-Vâlcea), scriitoarea Adina Daniela Dumitrescu (născută la 1 decembrie 1944 în comuna Grădiștea) și se încheie cu matematicianul și publicistul Florentin Smarandache (născut la 10 decembrie 1954 la Bălcești). Făcând o ierarhie pe vârste, cartea cuprinde mai multe categorii de omagiați: 85 de ani, 80 de ani, 75 de ani, 70 de ani
VÂLCENI OMAGIAȚI ÎN ANUL 2014, DE EUGEN PETRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383166_a_384495]
-
banditul ăla?... Aha! Doru. Doru Manolache, uite-l aici notat. Hai să-i fac o surpriză!” - Alo! Domnu’ Doru? Salut! Ca să nu lungim discuția, sunt Mișu, prietenul tău, potaie!... Mișu Diaconescu, băi, figură... Da, da, da! Hai, te rog! ... La „Grădiște”, la berăria noastră, ce ai uitat? ... Da, băi, nu glumesc.... O.K! Te salut, pa! Frecându-și mâinile a satisfacție, s-a învârtit cu scaunul și a privit-o șăgalnic pe doamna Ramona Vlădescu. Putea să jure că a fost
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361359_a_362688]
-
care să se consume prea mult în situații dificile. Se înfierbânta repede, se mânia, suferea intens câteva minute, cel mult o jumătate de oră, după care se liniștea înjurând, scuipând și amenințând. Seara, s-a întâlnit cu Doru Manolache. Berăria „Grădiște” era aglomerată. În înghesuiala de acolo, în care o lume pestriță vorbea de-a valma și fumul de țigară amestecat cu cel de la grătar și aburii alcoolului te-nvăluiau în orice colțișor din interior și de pe terasă, nu se putea
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361359_a_362688]
-
acestea barau accesul dinspre văile Cucuișului și Șibișelului. Dinspre vest capitală era apărată de cetatea Piatra Roșie și de fortificația de la Cioclovina-Ponorici. La aceasta mai trebuie adăugat cetățile de la Căpâlna, Banița și Tilișca. Cetatea Sarmizegetusa a fost construită pe Dealul Grădiștea. Zidurile cetății înconjurau vârful dealului și erau construite în stilul clasic, miriș dacic. Fortăreața, un patrulater alcătuit din blocuri masive de piatră, pe o suprafață de aproximativ 30.000 metri pătrați. În această regiune a capitalei regatului, vestigiile locuirii dacice
REPORTAJ: SARMIZEGETUSA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367468_a_368797]
-
au fost șapte sau opt. Cert este că sanctuarele circulare au fost două. Apoi se mai remarcă pavajul de andezid sub forma unui soare cu razele compuse din segmente de cerc. Câteva obiecte de dimensiuni mici au fost găsite la Grădiștea Muncelului. Printre care menționez, un vas cu o inscripție cu litere ale alfabetului latin, „Decebalus Per Scorilo ", apoi câteva blocuri de calcar cu litere grecești și monedele de aur cu înscrisul, koson". Drumul antic, spre Sarmizegetusa, se observă că a
REPORTAJ: SARMIZEGETUSA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367468_a_368797]
-
ani; - Metalurgie mai avansată decît ceea din zilele noastre; - Cuie care nu ruginesc de 2000 de ani; - Calupuri de fier de 40 kg, cînd românii nu puteau să topească în cuptoarele lor bucăți mai mari de 25kg.; - Modelele Matematice de la Grădiștea Muscelului și desigur cele Topografice, prin așezarea „așa ziselor cetati"din Munții Sureanului, Cindrelului, Persanilor (Racos) într-o ordine perfect geometrica de invidiat chiar și azi. Dar nimănui, se pare, că îi pasă acolo sus, la nivel „profesoral"de acești
CUIUL DACIC de NAPOLEON SĂVESCU în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348709_a_350038]
-
într-o lună două să vin să caut de muncă pe aici dacă nu găsesc ceva mai avantajos la oraș. - Am vorbit cu președintele. Aici au ingineri zootehniști și nici unul nu are de gând să plece așa curând. Poate la Grădiștea sau la Dorobanțu. Este un I.A.S. la Dorobanțu care se extinde și s-ar putea să aibă post liber de inginer zootehnist. - Vom vedea, tată, peste vreo lună maximum. Mai am niște probleme de rezolvat. Sper ca totul să
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]
-
că nu a susținut examenul de stat. Părinții săi sperau ca, după câtva timp, să se transfere în comună că aveau și acolo animale. Vorbise cu președintele C.A.P.-ului. Dacă nu găsea post la Ciocănești, mai era și Bogata, Grădiștea, Dorobanțu sau Ulmu. Făcea naveta, dar era acasă - nu mai plătea chirie și nu mai stătea printre străini. Era și pentru ei un ajutor acum la bătrânețe. Săndica a luat cu ea cartea unei scriitoare tinere și încă necunoscută - Daniela
CALATORIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349769_a_351098]
-
voștri sunt șterse pentru ca fii tăi să nu mai știe niciodată cum au apărut ei pe acest pământ, cine le sunt strămoșii și care le sunt meritele: 1. Vechile situri arheologice sunt distruse, se construiesc șosele experimentale peste ele, Sarmisegetuza, Grădiștea, Munții Buzăului, sunt vândute sub pretextul impulsionării turismului, unor privați care habar nu au că în pământul pe care îl calcă zace istoria ta încă nedescoperită. Tu taci; - 2. Elemente din tezaurul țării sunt trimise " la expoziție" în afara țării și
TU TACI, ARHIMANDRID JUSTIN PÂRVU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362088_a_363417]
-
că nu a susținut examenul de stat. Părinții săi sperau ca, după câtva timp, să se transfere în comună că aveau și acolo animale. Vorbise cu președintele C.A.P.-ului. Dacă nu găsea post la Ciocănești, mai era și Bogata, Grădiștea, Dorobanțu sau Ulmu. Făcea naveta, dar era acasă - nu mai plătea chirie și nu mai stătea printre străini. Era și pentru ei un ajutor acum la bătrânețe. Săndica a luat cu ea cartea unei scriitoare tinere și încă necunoscută - Daniela
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. IX CALATORIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364831_a_366160]
-
AUTOR GEORGIANA ELENA FÎRTAT Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1312 din 04 august 2014 Toate Articolele Autorului GEORGIANA ELENA FÎRTATeste profesor de limba și literatura română la Liceul Teoretic „Marin Preda”, sector 6, București Este coautor la lucrările: „Grădiștea, plai cu dor” și „Monografia învățământului grădiștean (1840-1989)”. În mai 2013 a publicat nuvela „Evadarea” în revista „Interferențe”. Este membru al grupului literar „Literatura de azi” - București. este profesor de limba și literatura română la Liceul Teoretic „Marin Preda”, sector
AUTOR GEORGIANA ELENA FÎRTAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352322_a_353651]
-
învățământului grădiștean (1840-1989)”. În mai 2013 a publicat nuvela „Evadarea” în revista „Interferențe”. Este membru al grupului literar „Literatura de azi” - București. este profesor de limba și literatura română la Liceul Teoretic „Marin Preda”, sector 6, BucureștiEste coautor la lucrările: „Grădiștea, plai cu dor” și „Monografia învățământului grădiștean (1840-1989)”. În mai 2013 a publicat nuvela „Evadarea” în revista „Interferențe”.Este membru al grupului literar „Literatura de azi” - București. Și EU? -Și eu! -Și tu...ce? -Știi tu.Și eu te iubesc
AUTOR GEORGIANA ELENA FÎRTAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352322_a_353651]
-
provocată de vestitele comori ascunse ale dacilor, încă bănuite a exista, după ce romanii puseseră mâna în 106 pe incredibila cantitate de peste 150 t de aur și peste 300 t de argint! Cetatea de la Căpâlna, mai izolată de grupul celor de la Grădiștea Muncelului, este amintită către sfârșitul sec. al XIX-lea de către Téglás Gàbor, care a identificat-o corect ca fiind dacică. Pentru că, până în 1919, era imposibil să fi istoric român în Austro-Ungaria, cercetările au fost făcute de istorici sau colecționari maghiari
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
pomenește de „distrugerile provocate de căutătorii de comori, trimiși aici oficial, sub comanda unui ofițer, de către fiscul austriac la începutul secolului trecut (al XIX-lea n.n.); păgubitorul (pentru știință) interes al autorităților habsburgice fusese stârnit de descoperirea întâmplătoare pe Dealul Grădiștii a unei mari comori de monede de aur”[2]. Fiind vorba de aur, era desigur un fenomen care trebuie să fi atins multe dintre cetățile dacilor, provocând siturilor distrugeri criminale în ochii unui arheolog. După 1920, interesul istoricilor români pentru
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
la mai multe genuri literare, cu un singur volum care să nu depășească 120 pagini scrise pe computer, cu litera de 12, format A5. Nu sunt acceptate volumele publicate. Acestea se primesc la sediul Editurii RAFET din Râmnicu Sărat, str. Grădiștea, nr. 5, jud. Buzău, cod poștal 125300, pe CD, ori pe adresa de e-mail: editurarafet@yahoo.com. Volumele trimise pentru concurs nu se returnează, după terminarea festivalului. Premiilecare se vor acorda: 1. Marele Premiu „Titel Constantinescu” - publicarea volumului 2. Premiul
EDITURA RAFET de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346687_a_348016]
-
voștri sunt șterse pentru ca fii tăi să nu mai știe niciodată cum au apărut ei pe acest pământ, cine le sunt strămoșii, și care le sunt meritele: 1. Vechile situri arheologice sunt distruse, se construiesc șosele experimentale peste ele, Sarmisegetuza, Grădiștea, Munții Buzăului, sunt vândute sub pretextul impulsionării turismului, unor privați care habar nu au că în pământul pe care îl calcă zace istoria ta încă nedescoperită 2. Elemente din tezaurul țării sunt trimise " la expoziție" în afara țării și uită să
SCRISOARE DESCHISA CATRE POPORUL ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351085_a_352414]
-
spart și ultimul descendent al principilor Valdescu, Pătru, intră în posesia testamentului străbunului său ce-i dă drept de moștenire asupra comorii și castelului familiei. Dintr-un muritor de rând, ajunge să devină un prosper om de afaceri. Ilie Fîrtat Grădiștea, ianuarie 2015 Referință Bibliografică: Comoara blestemată, de Ion Nălbitoru / Ilie Fîrtat : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1490, Anul V, 29 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ilie Fîrtat : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
COMOARA BLESTEMATĂ, DE ION NĂLBITORU de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369370_a_370699]
-
Acasa > Impact > Relatare > SFÂNTUL CU TURBAN DIN GRĂDIȘTEA VÂLCII Autor: Ilie Fîrtat Publicat în: Ediția nr. 1525 din 05 martie 2015 Toate Articolele Autorului Sfântul cu turban din Grădiștea Vâlcii Satul Străchinești, component al comunei Grădiștea, județul Vâlcea, este așezat în partea de Nord-Est a comunei, pe malul
SFÂNTUL CU TURBAN DIN GRĂDIȘTEA VÂLCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369479_a_370808]
-
Acasa > Impact > Relatare > SFÂNTUL CU TURBAN DIN GRĂDIȘTEA VÂLCII Autor: Ilie Fîrtat Publicat în: Ediția nr. 1525 din 05 martie 2015 Toate Articolele Autorului Sfântul cu turban din Grădiștea Vâlcii Satul Străchinești, component al comunei Grădiștea, județul Vâlcea, este așezat în partea de Nord-Est a comunei, pe malul stâng al râului Olteț. Cu cei 45 locuitori ai săi, satul Străchinești este cel mai mic sat, din cele nouă câte
SFÂNTUL CU TURBAN DIN GRĂDIȘTEA VÂLCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369479_a_370808]
-
Acasa > Impact > Relatare > SFÂNTUL CU TURBAN DIN GRĂDIȘTEA VÂLCII Autor: Ilie Fîrtat Publicat în: Ediția nr. 1525 din 05 martie 2015 Toate Articolele Autorului Sfântul cu turban din Grădiștea Vâlcii Satul Străchinești, component al comunei Grădiștea, județul Vâlcea, este așezat în partea de Nord-Est a comunei, pe malul stâng al râului Olteț. Cu cei 45 locuitori ai săi, satul Străchinești este cel mai mic sat, din cele nouă câte are comuna în component sa. Cale de
SFÂNTUL CU TURBAN DIN GRĂDIȘTEA VÂLCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369479_a_370808]
-
a comunei, pe malul stâng al râului Olteț. Cu cei 45 locuitori ai săi, satul Străchinești este cel mai mic sat, din cele nouă câte are comuna în component sa. Cale de acces drumul comunal Urzica ( comuna Sinești )-Dobricea ( comuna Grădiștea ). Etimologia numelui satului se trage de la antroponimul strachină. Probabil că în vechime locuitorii se ocupau cu olăritul. De aici și-au luat - probabil - numele și familia boierilor Străchinescu. Nu este exclusă nici variant ca numele satului să fie dat de
SFÂNTUL CU TURBAN DIN GRĂDIȘTEA VÂLCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369479_a_370808]
-
soția sa Ancuța, boieri locali. Pictura a fost refăcută de zugravii Constantin și Pătru. Printre cei care au mai participat financiar la renovarea bisericii, îl putem aminti și pe Dumitru B. Tomescu cu soția sa Maria, familie cu stare, din Grădiștea , în anul 1903. În acest moment frescele interioare necesită să fie restaurate. Acolo unde sunt deteriorate se observă trei rânduri de straturi de frescă. În altar, pictura este în stil Brâncovenesc. În exterior, biserica a fost victima unor abuzuri venite
SFÂNTUL CU TURBAN DIN GRĂDIȘTEA VÂLCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369479_a_370808]
-
exces de zel sau neștință, au distrus frescele. Nu spun că și în interior unele fresce au fost distruse - a fost spart un zid pentru a fi montată o ușă. În manuscrisele lăsate de Dumitru Cumpănașu, preot și învățător din Grădiștea, personalitate marcantă a vieții culturale și politice a Olteniei, referitor la Biserica Străchinești , găsim următoarele: “ Bisrica Străchinești are același plan de construcție ca și Biserica Buna Vestire din Rm. Vâlcea, ( la dimensiuni mai reduse). Și aici, în tabloul votiv apare
SFÂNTUL CU TURBAN DIN GRĂDIȘTEA VÂLCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369479_a_370808]