86 matches
-
lângă cimitir, s-au identificat fragmente de vase din secolele V-VI și IX-X. Cercetare Gh. Coman, 1963. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1969b, p. 288; Coman 1980c, p. 223; Teodor 1997c, p. 140. c) Grădinărie: pe locul grădinii de zarzavat (punct numit și Stâna Costești), situată între apa Bârladului și o movilă din dreptul șoselei Vaslui-Crasna, s-a identificat o așezare cu mai multe straturi culturale, specifice secolelor VI-VII, VIII-IX și X-XI, potrivit ceramicii
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
câteva fragmente ceramice specifice secolelor X-XI. Cercetare Gh. Coman și V. Trofin, 1971. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 246; Teodor 1997c, p. 94. 64. Giurgioana (comuna Podu Turcului), județul Bacău a) Grădinărie: în marginea sud-estică, în grădina satului, s-au descoperit fragmente de vase caracteristice veacurilor V-VI. Cercetare Gh. Coman, 1970, 1972. Materialul inedit se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Teodor 1997c, p. 94. 65. Gohor (comuna
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
km nord-nord-est de sat, s-au descoperit fragmente ceramice din secolele VIII-IX. Cercetare V. Palade, 1965; verificare Gh. Coman, 1975. Materialul este la Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad. Bibliografie: Coman 1980c, p. 164, nota 1; Teodor 1997c, p. 108. b) La Grădinărie: pe un grind aflat în partea dreaptă a Râului Tutova, la aproximativ 2 km nord-vest de sat, s-au identificat fragmente ceramice din veacurile IX-X. Cercetare N. Zaharia, 1959. Materialul aparține Institutului de Arheologie Iași. Bibliografie: Zaharia N., Petrescu-Dîmbovița, Zaharia
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
500m sud-vest de stația releului TV, s-au descoperit fragmente ceramice datate în secolele VIII-IX. Cercetare V. Palade, 1959. Materialul se află în colecția Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad. Bibliografie: Coman 1980c, p. 284, nota 14; Teodor 1997c, p. 131. b) Grădinărie: în marginea vestică a localității, într-o grădină de zarzavat, s-au identificat fragmente ceramice specifice veacurilor VIII-IX și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1969. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1969b, p. 288; Coman 1980c
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cu linii incizate orizontal și vălurit, din secolele IX-X. Cercetare Gh. Coman, 1968, 1975. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 116; Teodor 1997c, p. 146. 111. Simila (comuna Zorleni), județul Vaslui a) Grădinărie: la 1,5 km sud de sat, pe un grind mai mare de pe dreapta apei Bârladului, la doar 150m de confluența acesteia cu Râul Simila, în grădina satului, s-au desfășurat săpături (1964) ce au indicat prezența unei stațiuni, din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
distrusă de mult de soare și de ierburi. Lanurile începură după câțiva kilometri să se întunece și se ivi o pustietate stearpă de colburi negre, cu o ușoară mălurire în depărtare. Caii nechezară. - Uite, colo, pe marginea pârâului, am o grădinărie, zisePascalopol, arătând cu biciușca. Nu se zărea însă nici un pârâu și nici măcar vreo salcie. Abia mai încolo, câțiva pomi rămuroși se iviră izolați la distanțe incalculabile, pierduți ca niște trunchiuri moarte pe valurile mării. O roată bizară începea sa se
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
peste tot și de mici băltoace verzui. Un miros de lintiță trăda un ochi de apă cu broaște. - A secat de tot pârâul, observă moșierul, nu vine maredecît când plouă mult și se umflă apele. - Atunci, de unde scoate apă la grădinărie? - Din puț! răspunse Pascalopol, amuzat de spiritul făcutde natura însăși. Otilia îl strânse de braț. Șesul uriaș, acoperit cu colburi prinse în smocuri de ierburi, creștea înainte, tăiat în două de drum. Pe orizont se iviră niște pete negre, niște
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
și de mână de lucru selectă. Trebuie să-ți mărturisesc că cu țăranii de pe aici nu prea fac treabă; de aceea vei vedea pe moșie foarte mulți ardeleni. Am și câțiva nemți, unguri, chiar și italieni, asta pentru anume specialități. Grădinăria o fac cu bulgari și cu sârbi. După o bună exploatare, toamna târziu, sunt în măsură să export, și atunci mă duc să-mi ridic banii de-a dreptul în străinătate, la o bancă unde mi se face cont. Am
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
la loc, pe tejghea, cu mulțumire, măsurile de rachiu și plecau, unul după altul, parcă vorbiți. După ei picară în Cuțarida și vreo doi precupeți de olteni care n-aveau în ce băga banii, puși pe negustorit. Ăștia își făcură grădinărie spre Tarapana, unde era locul mai gras. Tot cam la vremea aia, Stere află de la Grigore că spre rampă cumpărase o curea de loc unul Bică-Jumătate, de era brutar în Grivița. Se miraseră ce-l găsise, dar nu le trebui
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
astăzi, întreaga suprafață a planetei. III Prestigiul odihnește pe acest dar. Am putea citi prestigiul drept o calitate pe care o împărtășesc o serie de indivizi, așa cum alții au darul de a picta, de a cînta ori de-a face grădinărie. Numai că un astfel de dar nu e o moștenire pe care o putem cheltui după bunul nostru plac. Trebuie să îl modelăm, să-l disciplinăm, să îl exploatăm pînă ce devine un adevărat talent, util și perfect utilizabil din
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
moaie, te gândești că poate se spală și plămânii. Numai că nu merge și plămânii se tot usucă. De-aia, când m-am întors din Moldova, nici nu m-au mai primit înapoi. M-au pensionat de boală. Mai fac grădinărie la o curte pe care o avem mai la margine, că servici n- am mai găsit. Nu mai găsești loc de muncă, te și miri din ce trăiesc oamenii din Vale. Eu am mai vândut din țuica de la cimitir... Da
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
fost scoase la suprafață și fragmente ceramice de la vase de import, grecești. La Bulgari este un loc situat la o depărtare de 500-600 m est de biserica satului Siliștea, numit astfel de localnici pentru că aici o familie de bulgari făcea grădinărie în perioada interbelică, poate și mai înainte. Pe acest teren au fost găsite bucăți de chirpic ars, provenind de la locuințe și de la vetre de foc, fragmente ceramice de la vase modelate cu mâna și la roată, o piatră de râșniță din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
loc un bogat și interesant complex arheologic, neexplorat prin săpături. Este situat pe malul stâng al Bârladului, între plantația de salcâmi a satului Siliștea și pădurea Bărcii, în colțul de sud-vest. Urmele depistate au ajuns la suprafață în urma lucrărilor de grădinărie. Ele aparțin unor epoci și culturi diferite, ce s-au succedat în timp. Întâlnim urme ale perioadei târzii a bronzului, constând din materiale ceramice ce se încadrează în cultura Noua-Coslogeni: un vârf de silex cu ambele fețe fin și ingenios
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
distanța dintre cele două puncte nu poate fi mai mare de 600-700 m. S-au aflat, pe lângă fragmente ceramice, și numeroase bucăți de chirpic de la locuințe sau de la vetrele de foc. Așezarea pare să fi fost răvășită în urma lucrărilor de grădinărie din perioada interbelică și de mai târziu; o necropolă contemporană așezării este posibil să se afle, dacă ținem seama de faptul că un craniu a fost văzut de autorul cărții în preajma unui canal de irigații prin anii ´70. - Tămășeni, în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe suprafețele din lunca Umbrăreștilor, atât de către localnici, cât și prin lucrători sezonieri alogeni, se demonstrează și prin aceea că, încă în zilele noastre, locul situat între malul estic al Bârladului și terasa care-i corespunde s-a numit În grădinării, urmare a faptului că terenul era destinat culturii verdețurilor, astfel fiind numite zarzavaturile în unele documente, dar și în vorbirea locală. Iată, în continuare, informații documentare prin care se atestă grădinăritul în zonă și la noi. În anul 1712 aprilie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
familiei beizadelei Grigore Suțu, se scoate la vânzare, prin licitație, moșia Umbrăreștilor cu anexele ei. Descriindu-se componentele imobilului propus spre valorificare, se enumeră, printre altele: „1.700 fălcii pământ arabil, 50 fălcii fânaț, 180 fălcii emașuri și 29 fălcii grădinărie de verdețuri” (subl. n.), restul de pământ fiind „îmbrăcat cu pădure tot pe lângă apa Bârladului”. Peste numai 2 ani, în 1893, Cartea de hotărnicie a moșiei Umbrăreștilor făcută de inginerul hotarnic C. F. Robescu, la capitolul intitulat Detalii a diverselor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
diverselor feluri de terenuri cultivabile sunt trecute „31 fălcii 499 st/ânjeni/ p/ătrați/ = 44 ha, 6504 m.p. = 89 pog/oane/ 61 st.p. grădini de zarzavaturi”. Am reprodus întregul pasaj din partea documentară ce se referă la suprafața ocupată de grădinărie, pentru a se observa minuția inginerului hotarnic în consemnarea tuturor unităților de măsură, atât cele vechi, cât și cele moderne, atât din Moldova, dar și din Muntenia, cazul pogoanelor de altfel obișnuite la noi mai ales pentru măsurarea suprafețelor viticole
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dar și din Muntenia, cazul pogoanelor de altfel obișnuite la noi mai ales pentru măsurarea suprafețelor viticole. Întinderea de teren mai sus menționată o aflăm trecută și în Planul moșiei Umbrăreștii de Sus, alcătuit de același inginer hotarnic, cu specificul Grădinării și culoare, diferită, delimitând astfel tot terenul de pe malul de est al Bârladului dintre satul Tămășeni și Slobozia (fostul Boziești), pe ambele laturi ale șoselei ce duce de la primărie la șoseaua națională și apoi la gară, dar numai până la terasă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
est al Bârladului dintre satul Tămășeni și Slobozia (fostul Boziești), pe ambele laturi ale șoselei ce duce de la primărie la șoseaua națională și apoi la gară, dar numai până la terasă, adică exact locul pe care părinții noștri îl numeau În grădinării, deși, apoi se cultivau aici cereale. Situația s-a menținut până după primul război mondial. Cu ocazia întocmirii lucrărilor scriptice pentru expropriere, s-a întocmit și un proces-verbal, datat 28 ianuarie 1919, prin care s-a precizat delimitarea suprafețelor pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
17 martie 1923, la doar câteva zile înainte de votarea Constituției României din acest an, 26-27 martie. Tot cu lucrători bulgari, dar pe malul de vest al Bârladului, s-au menținut, până după cel de-al doilea război mondial, lucrările de grădinărie pe locul numit, din acest motiv, La Bulgari, despre care am amintit la începutul lucrării. Acum, acest teren este arabil, pe el succedându-se diferite culturi, dar nu de zarzavaturi. Iar cel cu numele În Grădinării a devenit vatră de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
război mondial, lucrările de grădinărie pe locul numit, din acest motiv, La Bulgari, despre care am amintit la începutul lucrării. Acum, acest teren este arabil, pe el succedându-se diferite culturi, dar nu de zarzavaturi. Iar cel cu numele În Grădinării a devenit vatră de sat cu case pe el, numit cu termenul modern intravilan, mai existând încă unele enclave, pe care se practică grădinăritul de către localnici. E demn de menționat că respectiva îndeletnicire a luat acum amploare și ea se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe ambele terase ale apei Bârladului. Este de prisos a mai specifica creșterea suprafeței cultivată în prezent cu zarzavaturi de tot felul, comparativ cu cea de altădată. Ar mai trebui, poate, adăugat ceva despre sistemul de irigații din trecut, căci grădinărie fără posibilitatea de a uda la timp și suficient spre a nu depinde de precipitațiile naturale nu se poate concepe. Și dacă acum acest lucru se face simplu și relativ ușor, folosind pompele acționate prin motoare electrice, prin anii ’20-
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ducea la canalul principal de irigație, de unde apoi apei i se dădea cursul dorit de către lucrătorii grădinari la plantele sădite în vetre. Ar fi demn de reținut și faptul că, în documentale vechi, locurile pe care se făceau lucrări de grădinărie se numeau saduri, evident că de la verbul a sădi. Apicultura, domeniu de activitate căruia în trecut i se zicea albinărit, iar celor ce se îndeletniceau cu îngrijirea și înmulțirea stupilor li se spunea prisăcari, sigur de la prisacă, locul unde se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
stând lucrurile, averea mănăstirii M. este avere bisericească și nu are nici un fel de legătură cu averile foștilor moșieri. Iar prin faptul că este compusă din pădure în marea sa majoritate și numai un 1,5 hectare din teren de grădinărie, este exceptată de legile de expropriere privitoare la terenurile agricole. De aceea, vă rugăm să binevoiți a da cuvenitele ordine ca atât Dl. Prefect al jud. Roman cât și organele Domniei Voastre de miliție din satul M. să apere liniștea
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
ori poate doar încărcat de umor: „Voi sfârși prin a crede chiar în «progres»” (16 aug. 1971 Ă 371). Oricum, o adevărată obsesie, munca fizică. Iată: „Am petrecut o săptămână pe o proprietate foarte frumoasă, de lângă Nantes, unde am făcut grădinărie... Eu eram făcut pentru viața la țară. Munca intelectuală este o erezie” (12 august 1977 Ă 333). Să fie toate acestea doar măști dintr-o strategie extrem de elaborată ca să-și vindece fratele?! Îi și spune la un moment dat: „Sunt
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]