32 matches
-
în funcție de evoluția meșteșugurilor de la case din lemn la cele din piatră și terminând cu cele din cărămidă de tip urban, ridicate începând cu jumătatea secolului al XX-lea. În cadrul gospodăriei se disting elemente tradiționale ca poarta, portița, șura, [[fântână|fântâna]], grădinuța și „tălchița”. Interiorul locuințelor se individualizează printr-o bogăție cromatică a modelelor florale prezente pe obiectele de podoabă reprezentative cum ar fi „chindeauă” (chindeie), căpătâie, ștergare, merindare și covoare. Meșteșugurile identificate în sat ca fiind elementele definitorii ale vieții localnicilor
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
trestia și papura. Pe marginea drumului, la adăpostul gardurilor și prin locurile virane, cresc: scaiul, troscățelul, ciumăfaia, laurul, bozul, păpălăul, măselarița, cucuta, limba oii și „lugerul” ("Rumex acetosa"), ale cărui frunze sunt căutate de copii, pentru gustul lor acrișor. "Prin grădinuțe", racovicencele cultivă cu pricepere flori ca: trandafiri, panseluțe, coprine(narcise), garoafe, crini, ruji(gherghine), regina nopții, busuioc, tămâița, calapăr, flori de paie, sulumini(gălbenele), la loc de frunte fiind „mălinul”(liliacul) și florile albe(iasomia). Prin case cultivă plante ornamentale
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
de albine s-a diminuat simțitor cu trecerea anilor, ajungând în [[1980]] doar la 28 de familii de albine. Printre principalii proprietari ai acestora sunt: Octavian Mînduc, Ștefan Stoica și Ioan Comșa. [[Fișier:StupiConscrișiRacovița.png|800px]] [[Legumicultura]].Cultivate doar în ""grădinuțele"" de pe lângă case și rar ""În cânechiști"" sau ""În verzării"", legumele au fost și au rămas întotdeauna sub nevoile de consum ale populației. În trecut acest deficit se echilibra prin cumpărarea lor de la renumiți grădinari ce veneau să-și vândă marfa
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
a familiei sale, a fost pictată de către artist într-unul dintre cele mai reușite peisaje pe care acesta le-a făcut, intitulat "Colț de grădină". În imaginea zugrăvită se poate vedea o locuință de o albeață sclipitoare așezată în fundul curții, grădinuța casei fiind plină de zarnacadele, albăstrele și garoafe care se ridică semeț din iarba stufoasă. Grădinuța a rămas memoriei doar pe pânza lui Apcar, deoarece astăzi se poate vedea în realitate doar o casă oarecare prin care se intră în
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
care acesta le-a făcut, intitulat "Colț de grădină". În imaginea zugrăvită se poate vedea o locuință de o albeață sclipitoare așezată în fundul curții, grădinuța casei fiind plină de zarnacadele, albăstrele și garoafe care se ridică semeț din iarba stufoasă. Grădinuța a rămas memoriei doar pe pânza lui Apcar, deoarece astăzi se poate vedea în realitate doar o casă oarecare prin care se intră în casa veche. Copil fiind, a urmat cursurile școlii primare din mahalaua Caimata în perioada anilor 1888-1892
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
timpului în funcție de evoluția meșteșugurilor de la case din lemn la cele din piatră și terminând cu cele din cărămidă de tip urban, ridicate începând cu jumătatea secolului al XX-lea. În cadrul gospodăriei se disting elemente tradiționale ca poarta, portița, șura, fântâna, grădinuța și „tălchița”. Interiorul locuințelor se individualizează printr-o bogăție cromatică a modelelor florale prezente pe obiectele de podoabă reprezentative cum ar fi „chindeauă” (chindeie), căpătâie, ștergare, merindare și covoare. Meșteșugurile identificate în sat ca fiind elementele definitorii ale vieții localnicilor
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
zonei Țării Oltului, regiunea Avrigului, având destul de puține interferențe ale Mărginimii Sibiului. Cunoscută sub denumirea de „"curte"”, „"hei"” sau „"fum"”, gospodăria aparținea unei singure familii, delimitată strict de vecini, ea includea pe teritoriul său casa de locuit, curtea, dependințele gospodărești, „"grădinuța"” de flori și legume precum și grădina, toate formând un tot unitar. Curțile și întinderile lor sunt cunoscute doar din anul 1874, ele având formă dreptunghiulară, fiind așezate cu latura mică perpendicular pe ulița de acces. În linii mari, evoluția arhitecturii
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]