133 matches
-
dogme și taine, e o candelă care descoperă învățături necunoscute înainte mulțimii. Iar cel ce ascultă cu înțelegere și pricepere înțelepciunea grăită de cei desăvârșiți, e și el o candelă, întrucât ca ascultător cuminte păzește în sine lumina adevărului celor grăite.553 Cel ce deosebește cu bun sfat timpurile de lucruri și acomodează modurile de activitate cu rațiunile lucrurilor, neîngăduind să se amestece întreolaltă în chip nepotrivit, fiind un sfetnic minunat se dovedește și el ca o altă candelă. Iar cel
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
stilului se angajează aforistul nostru, a modului specific de a fi al artistului. Hotărât lucru, în artă stilul este esențial. A nu se confunda stilul ("hyperionic") cu maniera ("miticistă"). "Arta este lumea văzută printr-un ochi paradoxal. E anti-lumea". Așa grăit-a Lamparia, referindu-se la transgresarea realului, la realitatea în grad de ficțiune. La acest nivel, se impune, printr-o rară stăruință, leitmotivul oglindirii în accepția unei modernități esențiale, a reinterpretării mitului narcisic, fecund pentru artă (catastrofic pentru morală). "OGLINDIREA
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
limitația mea, de sclavajul meu”. „De asemenea, noi doi, Statul și eu, suntem dușmani”. „Statul se Întemeiază pe sclavajul muncii. Din momentul În care munca devine liberă, Statul este pierdut”. Este amintit, de asemenea, Friedrich Nietzsche cu poemul profetic Așa grăit-a Zarathustra: „Statul este cel mai rece dintre toți monștrii reci. El minte cu răceală; și minciuna lui constă În a spune: «Eu, Statul eu sunt poporul». «Orice spune el, el minte; și tot ceea ce el posedă, el a furat
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Lucrări citate Despre adevăratul și despre falsul bine, Valla, Adnotări la Noul Testament,Valla, Amfiteatrul eternei providențe,Vanini, Apologia lui Raymond Sebond, Montaigne, îEseuri,II, 12) Apologii, Sfântul Iustin, Arta de a iubi, Ovidiu, Așa era sora katrei, Meister Eckart Așa grăit-a Zarathustra, Nietzsche, Banchetul disparat, Erasmus, Banchetul poetic, Erasmus, Banchetul povestitorilor, Erasmus, Banchetul profan, Erasmus, Banchetul religios, Erasmus, Banchetul sobru, Erasmus, Biblia Scrierile apostolilor, Apocalipsa, Sfântul Ioan, Enoh, Epistole, Sfântul Pavel, Evangheliile sinoptice, Geneza, Pildele, Despre bunăstare, Democrit, Cartea omului
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Asia istorică e mai degrabă rezervorul pasiv din care se alimentează reconstrucția trecutului noii Europe. Mai ales în acești ani germanici, deși orientalist, e mai greu să ni-l închipuim pe Wikander interesat de Asia interioară, replicând în răspăr: „Așa grăit-a Hafiz din Șiraz sau Zarathustra, dar nu din Sils-Maria sau de la Weimar, ci din Badakșan”. Din acest punct de vedere, distanța față de Eliade e destul de mare. Despre Asia istorică va începe să scrie abia după război, mai ales despre
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
s. n.), de acolo simțământul său despre viață, care pare a nu fi avut început, pare a nu avea sfârșit"332. Exact în același sens, și Supraomul lui Nietzsche este întoarcere în copilărie. Svetlana Paleologu-Matta citează această reflecție "eminesciană" din Așa grăit-a Zarathustra: Căci copilul este nevinovăția, și uitarea, un cerc care se mișcă prin el însuși, o primă mișcare, o afirmare sfântă"333. Dacă cea mai înaltă menire a omului e să fie o punte spre supraom, calea-i "o
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Oradea Bihor, Editura Aion, 1999 George-Ștefan COMAN 41 atotputernic fizic și intelectual, ci reprezintă o tendință În evoluție, așteptată și dorită de om. Omul reprezintă un lucru ce trebuie depășit, este o punte și nu scop (parabola acrobatului din Așa grăit-a Zarathustra 34). Spre deosebire de Schopenhauer Arthur (1788 1860) care În Lumea ca voință și reprezentare 35 dezvoltă un punct de vedere original asupra fiziologiei percepției concretizat prin a sublinia că viața este inerentă voinței și voim pentru că voim, voința ne-
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Giacomo Leopardi (1798-1837) scrie: „De multe ori, ba chiar cel mai adesea, dorința de glorie este luată drept dragoste de patrie. De pildă, pe seama acesteia din urmă este pusă neclintirea grecilor la Termopile[...]. Marele imbold al popoarelor 34Nietzsche Friedrich, Așa grăit-a Zarathustra, București, Edinter, 1991. 35 Schopenhauer Arthur, Lumea ca voință și reprezentare, Iași, Editura Moldova, 1995. 36Bertrand de Jouvenel, Progresul În om, București, Editura Politică, 1972, p.55. Creativitate și progres tehnic 42 antice era pe de o parte
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Editura Univers, 1974, p.271. George-Ștefan COMAN 41 atotputernic fizic și intelectual, ci reprezintă o tendință În evoluție, așteptată și dorită de om. Omul reprezintă un lucru ce trebuie depășit, este o punte și nu scop (parabola acrobatului din Așa grăit-a Zarathustra 34). Spre deosebire de Schopenhauer Arthur (1788 1860) care În Lumea ca voință și reprezentare 35 dezvoltă un punct de vedere original asupra fiziologiei percepției concretizat prin a sublinia că viața este inerentă voinței și voim pentru că voim, voința ne-
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Giacomo Leopardi (1798-1837) scrie: „De multe ori, ba chiar cel mai adesea, dorința de glorie este luată drept dragoste de patrie. De pildă, pe seama acesteia din urmă este pusă neclintirea grecilor la Termopile[...]. Marele imbold al popoarelor 34Nietzsche Friedrich, Așa grăit-a Zarathustra, București, Edinter, 1991. 35 Schopenhauer Arthur, Lumea ca voință și reprezentare, Iași, Editura Moldova, 1995. 36Bertrand de Jouvenel, Progresul În om, București, Editura Politică, 1972, p.55. Creativitate și progres tehnic 42 antice era pe de o parte
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
99. Nicolae V., D. L. Constantin, I. Grădinaru Previziune și orientare economică, București, Editura Economică, 1998. 100. Nicolae Valentin, Dumitrache Caracota, Daniela Luminița Constantin, Cornelia Pârlog, Ilie Grădinaru, Vasilica Slăvescu, Valerian Tobultoc, Previziune macroeconomică, București, ASE, 2005. 101. Nietzsche Friedrich, Așa grăit-a Zarathustra, București, Edinter, 1991. 102. Nietzsche Friedrich, Voința de putere, Oradea Bihor, Editura Aion, 1999. 103. Osborn, Alex F., Créativité. L'imagination créative, Bordas, Paris, 1988. 104. Pahl, G., Beitz, W, Engineering Design, London, Design Council, 1996. 105. Pârlog
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
99. Nicolae V., D. L. Constantin, I. Grădinaru Previziune și orientare economică, București, Editura Economică, 1998. 100. Nicolae Valentin, Dumitrache Caracota, Daniela Luminița Constantin, Cornelia Pârlog, Ilie Grădinaru, Vasilica Slăvescu, Valerian Tobultoc, Previziune macroeconomică, București, ASE, 2005. 101. Nietzsche Friedrich, Așa grăit-a Zarathustra, București, Edinter, 1991. 102. Nietzsche Friedrich, Voința de putere, Oradea Bihor, Editura Aion, 1999. 103. Osborn, Alex F., Créativité. L'imagination créative, Bordas, Paris, 1988. 104. Pahl, G., Beitz, W, Engineering Design, London, Design Council, 1996. 105. Pârlog
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
1985 (în colaborare); Atlas de sunete fundamentale, postfața trad., Cluj-Napoca, 1988; Paul Valéry, Poezii. Dialoguri. Poetică și estetică, București, 1989 (în colaborare cu Marius Ghica și Alina Ledeanu); Martin Buber, Eu și tu, pref. trad., București, 1992; Fr. Nietzsche, Așa grăit-a Zarathustra. O carte pentru toți și nici unul, introd. trad., București, 1994; ed. 3, București, 2000; Michel Deguy, Poeme, București, 1995 (în colaborare cu Aurel Rău, Virgil Mazilescu și Dumitru Țepeneag); Antologie de poezie universală, București, 1997. Repere bibliografice: Felea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
Portret în creion, ST, 1994, 6; George Pruteanu, Lecturi din coșmarul totalitar, VR, 1995, 3-4; Dan Silviu Boerescu, Matei Călinescu, „Viața și opiniile lui Zacharias Lichter”, LCF, 1995, 27; Monica Spiridon, Relectura și postcenzura, RL, 1995, 30; Ioana Pârvulescu, Așa grăit-a Zacharias Lichter, RL, 1995, 30; Alexandru George, De la critică la prietenie și înapoi, RL, 1994, 32; Monica Spiridon, Despărțirea de modernitate, LCF, 1995, 40; Ungureanu, La vest, I, 24-254; Ion Bălu, Fețele modernității, APF, 1996, 4; Glodeanu, Incursiuni, 345-350
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
Polirom, Iași, 2010. Murgu, N.; Isărescu, M., Aurul - mit și realitate, Editura Junimea, Iași, 1981. Nicolas Taleb, N., Lebăda neagră. Impactul foarte puțin probabilului, Editura Curtea Veche, București, 2010. Nietzsche, Fr., Amurgul idolilor, Editura Humanitas, București, 2012. Nietzsche, Fr., Așa grăit-a Zarathustra, Editura Humanitas, București, 2012. Nozick, R., Anarhie, stat și utopie, Editura Humanitas, București,1997. Ortega y Gasset, J., Omul și mulțimea, Editura Humanitas, București, 2001. Ortega y Gasset, J., Revolta maselor, Editura Humanitas, București, 1994. Otovescu, D.-co
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
pe Nietzsche, care își va elabora această concepție, "cel mai înalt enunț al afirmării la care se poate ajunge vreodată", în numeroase fragmente și pe care o va propune în cel puțin alte două importante comunicări publice. Prima în Așa grăit-a Zarathustra, operă care poate fi considerată capodopera lui Nietzsche și care, în ansamblul său, reprezintă elaborarea impresionantă și comunicarea doctrinei eternei reîntoarceri. A doua în Dincolo de bine și de rău, în al treilea capitol intitulat "Fenomenul religios", unde e
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
fiecare dată diferite, folosind-o drept categorie a filozofiei istoriei în scopul unei critici a prezentului 147. Nietzsche apare apoi încă o dată la sfârșitul cursului, când Heidegger își încheie prelegerile în mod plăcut recitând "trunknes Lied" ("Cântecul beat") din Așa grăit-a Zarathustra. Aceste două menționări reprezintă semnale inconfundabile ale apropierii incipiente de Nietzsche, care are loc în timp ce Heidegger își radicalizează progresiv desprinderea de tradiția metafizică și află în gândirea nietzscheană și în atitudinea sa deconstructivă un punct de reper decisiv
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
el însuși îi scrie lui Jaspers "ostenindu-mă cu o lucrare istovitoare ca aceea despre Aristotel de acum cincisprezece ani"150. Dar prietenul-dușmanul cu care se angajează într-o confruntare de reconciliere asupra problemei este Nietzsche: mai ales cu privire la Așa grăit-a Zarathustra și la doctrina eternei reîntoarceri a identicului (a se vedea în Nietzsche magistralele interpretări la "Despre viziune și enigmă" și "Convalescentul"), acesta se străduie să gândească experiența negativității urmând punctul de vedere al unei finitudini radicale. Concomitențe: Heidegger
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
lui Heidegger, Karl Löwith (Nietzsches Philosophie der ewigen Wiederkehr des Gleichen, Die Runde, Berlin, 1935); apoi cea a lui Karl Jaspers (Nietzsche. Einführung in das Verständnis seines Philosophierens, de Gruyter, Berlin-Leipzig 1936); și în sfârșit seria de seminarii despre Așa grăit-a Zarathustra ținute la Zürich între 1934-1939 de Carl Gustav Jung. În scrisoarea deja citată din 16 mai 1936, Heidegger îi scrie lui Jaspers că a anunțat pentru semestrul de iarnă 1936-1937 un curs despre Voința de putere și adaugă
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
că sub hegemonia principiului subiectivității, tot ceea ce este dobândește caracterul voinței de putere -, eterna reîntoarcere spune, dimpotrivă, cum este ființarea care a fost redusă la voința de putere. Acum, acolo unde Heidegger, printr-o exegeză sugestivă a capitolelor din Așa grăit-a Zarathustra "Viziunea și enigma" și "Convalescentul", interpretează repercutarea doctrinei reîntoarcerii asupra existenței umane și consecințele practico-morale care derivă de aici, este evident efortul său de a citi și ilumina textul nietzschean cu ajutorul propriei concepții asupra Daseinului centrată pe ideea
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
vitiosus deus, înțeleasă drept formulare ipotetică a eternei reîntoarceri ca alternativă la tradiționala explicație teologică a devenirii (deus?) și care implică reîntoarcerea tuturor lucrurilor, chiar și a celor negative și a nihilismului însuși (vitium). În sfârșit, elucidarea subtitlului la Așa grăit-a Zarathustra, o carte "pentru toți și pentru nimeni": "pentru toți" în măsura în care oricine se poate converti la filozofie, "pentru nimeni" din moment ce nimeni dintre noi nu poate reuși într-o astfel de convertire fără o dispoziție și o inițiere adecvate. Este
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Al. Șahighian, Humanitas, București, 2007. Cazul Wagner, ediție revăzută, traducere de Alexandru Leahu, Humanitas, București, 2004. Ecce homo, traducere de Liana Micescu (ed.), Centaurus SRL, București, 1991. Dincolo de bine și de rău, traducere de Francisc Grünberg, Univers, București, 1998. Așa grăit-a Zarathustra, tradducere de Ștefan Augustin Doinaș, Humanitas, 1994. Nishitani Keiji, The Self-Overcoming of Nihilism, trad. engl. G. Parkes și Setsuko Aihara, SUNY, Albany, 1990. Ortega y Gasset, J., Meditación de la técnica (1939), Alianza, Madrid, 1982. Pascal, B., Oeuvres complètes
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
La diffusion de la Littérature hispano-américaine en France au XXe siècle, Ed. Presses Universitaires de France, Paris, 1972 MOLLOY, S., Historia de la Literatura hispanoamericana, Ed. El Siglo XX, Buenos Aires, 1972, vol. 2, traducere din franceză de Luis Morales. NIETZSCHE F., Așa grăit-a Zarathustra, Humanitas, București, 1997, introducere și traducere de St. Augustin Doinaș. NIETZSCHE F., Aforisme. Scrisori, Humanitas, București, 1992, selecție, traducere din limba germană și prefață de Amelia Pavel. NIETZSCHE F., Ecce Homo, Colecția Athenaeum, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1999, în
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Organizacion de los Estados Americanos), iulie 2008. 73 Ernesto Sábato, Premio Miguel de Cervantes 1984, Anthropos, Editorial del Hombre, Colección Ambitos literarios, Madrid, 1984, p. 105. 1 Ernesto Sábato, Hombres y engranajes, Alianza Editorial, Madrid, 2000. 2 Friedrich Nietzsche, Așa grăit-a Zarathustra, Humanitas, București, 1997, p. 191. 3 Jean-Noël Vuarnet, Le philosophe-artiste, Lignes Essais, Paris, 2004, p. 34. 4 Emil Cioran, Amurgul gândurilor, Humanitas, București, 1991, p. 70. 5 Emil Cioran, Caietul de la Talamanca, Humanitas, București, 2000, p. 29. 6
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
București, 2000, p. 29. 6 Lo mejor de Ernesto Sábato, Seix Barral, Barcelona, 1989, p. 125. 7 Ibid., p. 140. 8 Convorbiri cu Cioran, Humanitas, 1993, p. 244. 9 Ștefan Augustin Doinaș, Nietzsche și discursul mixt, prefață la volumul Așa grăit-a Zarathustra, Humanitas, București, 1997, p. 17. 10 Gilles Deleuze, Nietzsche et la philosophie, Bibliothèque de Philosophie contemporaine, Paris, Presses Universitaires de France, 1965. 11 Emil Cioran, Cahiers 1957-1972, Gallimard, Paris, 1997, p. 324. 12 Ion Vartic, Cioran naiv și
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]