38 matches
-
și mașini, toponime românești și străine, ecouri orientale și extrem occidentale, lexic citadin, marinăresc, geologic și din alte arii duc la impresia de redundanță. Într-un "dulap bătut de amurg" dintr-un canton de cale ferată "netrecut pe hartă" stau grămădiți, "turtiți între scriitură și scriiturare", autori contemporani: "Cărțile lui Herbert Read și Tzvetan Todorov / Ori, ca să le luăm la hazard, / Volume de Girard, / de Richard, de Hazard / Dar (Observați ritmul tentacular / La care vă oblig să meditați;)". Am citat din
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
de nuntași și ospețe, Și-unde sub zarea de facle miresele ies din iatacuri Și sînt pornite-n oraș. Și cîntec de nuntă răsună Tare, la horă se prind jucăușii și-acolo-ntre dînșii Fluiere și alăute țin hangul. Femei grămădite 485 Stau în picioare la porți și alaiul privesc cu mirare [...]. Iată și-orașul celalt. În arme lucind două taberi Zidu-mpresoară și au fiecare osebită părere, 500 Unii să darme orașul ori numai în două să-mpartă Toat-avuția din dalba
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
care erau cuprinși nu numai comandanții militari sau trupa, dar chiar și ziariștii, constatând progresele molimei. Iată cum descria Cantacuzino, la 2 august, un spital de izolare: " Vreo sută de holerici stau pe jos, culcați pe dolmane, în dezordine, unii grămădiți, câte doi sau trei, în mici corturi individuale, alții (cei mai mulți), fără nici un adăpost, sub cerul liber, expuși la soare și ploaie. Ei stau lungiți aici, unii îmbrăcați, alții fără pantaloni, cianozați, cu acel ochi de holeric congestionat și fix, în fundul
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Cu putrezirea Sufletului vostru propriu ați împlut juna lor fire, Soarta lor vă e pe suflet - ce-ați făcut cu ele? Voi! Nu vedeți că în furtune vă blăstamă oceane? Prin a craterelor gure răsbunare strig vulcane, Lava de evi grămădită o reped adânc în cer, Prin a evului nori negri - de jeratic cruntă rugă Către zei - ca neamul vostru cel căzut, ei să-l distrugă - Moartea voastră: firea-ntreagă și popoarele o cer. Va veni. Stârniți din pace de-a
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
munți ce puternici din codri s-ardică, Giganți cu picioare de stânci de granit, Cu fruntea trăsnită ei norii despică Și vulturii-n creeri palate-și ridică Ș-uimiți stau în soare privindu-l țintit. Acolo prin ruini, prin stânci grămădite E peștera neagră zăhastrului mag; Stejari prăvăliți peste râuri cumplite Și stanuri bătrâne cu mușchi coperite; Încet se cutremur copacii de fag. Vuind furtunoasa-i și strașnică arpă Trec vânturi și clatin pădurea de brad, Prăval pietre mari din culmea
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
dureri când zice Că-ntr-al lui suflet armonii răsun - Căci armonie-i orice plâns aice, E-o împăcare plânsul... e un bun. Cel ce nu poate plânge, acela știe Ce-i viața moartă, ce e moartea vie? Acela are-ntr-însul grămădită Vecia-ntreagă de dureri și chin, A ei mărime; ochiul nu s-a stins, În lacrimi s-o traduci și în venin. Icoane nu-s și vorbe nu-s; n-apară Măcar aproape ce înseamnă... O fericiți acei ce pot
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ei deja împămîntenite. "Iancu este un poet al juxtapunerii, al obiectelor neaglutinate, fără putința de a forma o sinteză pentru că de regulă lucrurile intră în poezie sub forma clișeelor literare. Chiar tradiționalul ohtat, bunul familiei, devine la Iancu Văcărescu "un grămădit ohtat" (Călătoria), iar suspinurile vin totdeauna în valuri (Nemulțumire cu nădejdea) (E.S.). Nepotul Văcărescului practică un mixaj între discursurile lirice, altoind pe vechile trunchiuri noi vlăstare, rămînînd un poet al coexistenței între noua și vechea lirică. La Vasile Cîrlova tînguirea
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
camerei. Încearcă ușa, ușa nu era încuiată, o deschide, și cu lanterna privește în toată camera, fascicolele de lumină făcându-și datoria. Și deodată, nu-i vine și nu-mi vine a crede ochilor, vedem într-un colț al încăperii, grămădiți unul în altul, doi soldați nemți... Dacă-s înarmați? ne-a străbătut o întrebare nepronunțată. După ce ne-am convins că nu e așa, am observat că oaspeții noștri neașteptați erau mai mult neoameni: leșinați, bărboși, nespălați, fără chipiuri pe cap
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
prin aer, plutesc de-acolo de pe costișe până pe deasupra taberii; și de multe ori cu un gol sufletesc adânc, amărât de curgerea ceasurilor fără rost, rămân răzimat în sabie, privind spre tabără, spre nenumăratele corturi așezate regulat, în care stau grămădiți, ca sardelele-n cutii, peste șapte mii de soldați. Podișul întreg e plin de pânzele acestea de culoarea pulberii. Dintre ele necontenit izvorăsc soldați, cai și căruțe. Și sub coasta Viișoarei, aproape de locul de instrucție, gunoaele vărsate de regimentele de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
somnul cel rău, abrutizant și nereparator, din plină zi), un gând furișat peste perna lor mult căznită și care va fi semănând uneori cu cel creștinesc, cu ceva, adică, amintind de lupta grea și fără succes Împotriva păcatelor acestei lumi, grămădite și ispășite de o singură ființă răstignită pe o cruce, dar fără nici un tâlhar, bun și consolator, lângă dânsele. Curvarul de azi și de totdeauna, prietenul Geacă, care abia așteaptă să-ntorci capul În altă parte ca să-i propună iubitei
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Încoace, de Maiestatea Sa spor tul, despotul incontestabil al vieții noastre moderne - și peste acea parte din viața noastră modernă rămasă Încă cea mai de preț: timpul liber al omului. Sfârșesc aceste așa-zise reflecții În halat și În papuci, grămădite unele peste altele, cum le a venit să pice din condei, găsind că, la urma urmelor, mult mai interesante decât reflecțiile sunt bucuriile reale pe care le oferă automobilul și printre care Îndrăznesc să pomenesc aci: practica liberă și fantezistă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și de la viața Îndelungată În mijlocul sătenilor noștri”. Limbajul de mai sus nu se deosebește esențial de cel al lui Vasile Alecsandri când descrie Iașii În 1844 : „o casă mică și ticăloasă, unde zărești printre geamurile sparte vro duzină de jidovi grămădiți unii peste alții și lucrând Într-o atmosferă puturoasă”, „crâșme proaste ținute de jidovi stremțeroși”, „o crâșmă scârnăvă” cu „rachiu strâcat”, „un locaș mârșav, ce-ți insuflă dezgust și În care un jidov stremțuros speculează patimile răle” <endnote id="(444
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
munți ce puternic din codri s-ardică Giganți cu picioare de stânci de granit, Cu fruntea trăsnită ce norii despică Și vulturii-n creieri palate-și ridică Ș-uimiți stau în soare privindu-l țintit, Acolo prin ruini, prin stânci grămădite E peștera neagră săhastrului mag; Stejari prăvăliți peste râuri cumplite Și stanuri bătrâne cu mușchi coperite; Încet se cutremur copacii de fag. Vuind furtunoasa-i și strașnică arpă Trec vânturi și clatin pădurea de brad, Prăval pietre mari din culmea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]