175 matches
-
lerui Doamne! Și-i o dalbă mănăstire Nouă uși, nouă altare, Hoi ler hoi dai lerui Doamne! Iar în ea cine slujea? Slujeau nouă popi bătrâni, Hoi ler hoi dai lerui Doamne! Și-ncă șapte diaconici, Și-ncă cinci de grămătici. Hoi ler hoi dai lerui Doamne! Și-ncă cinci de grămătici. Grăi cel popă bătrân, Hoi ler hoi dai lerui Doamne! Către micul grămătic: Ia tu mice grămătice Hoi ler hoi dai lerui Doamne! Ia ciocanul într-o mână Și
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
Hoi ler hoi dai lerui Doamne! Iar în ea cine slujea? Slujeau nouă popi bătrâni, Hoi ler hoi dai lerui Doamne! Și-ncă șapte diaconici, Și-ncă cinci de grămătici. Hoi ler hoi dai lerui Doamne! Și-ncă cinci de grămătici. Grăi cel popă bătrân, Hoi ler hoi dai lerui Doamne! Către micul grămătic: Ia tu mice grămătice Hoi ler hoi dai lerui Doamne! Ia ciocanul într-o mână Și psaltirea în cea mână Hoi ler hoi dai lerui Doamne! Și
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
popi bătrâni, Hoi ler hoi dai lerui Doamne! Și-ncă șapte diaconici, Și-ncă cinci de grămătici. Hoi ler hoi dai lerui Doamne! Și-ncă cinci de grămătici. Grăi cel popă bătrân, Hoi ler hoi dai lerui Doamne! Către micul grămătic: Ia tu mice grămătice Hoi ler hoi dai lerui Doamne! Ia ciocanul într-o mână Și psaltirea în cea mână Hoi ler hoi dai lerui Doamne! Și te suie în clopotniță Și începe de-a toca. Hoi ler hoi dai
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
rol în răspândirea științei de carte în rândul locuitorilor satului. În secolul următor numărul știutorilor de carte din acest sat, rezultat din documentele ce s-au mai putut păstra, s-a ridicat la 105. Această școală a pregătit pe viitorii grămătici, logofeți, dascăli și slujitori ai vămii Rucăr și ai celor 12 sate muscelene. De la unii dintre scriitorii de documente, foști elevi ai acestei școli, au rămas manuscrise (cărți) și multe acte scrise în limba română, o limbă curată, lipsită de
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
star"(bătrân), de unde rezultă că el cunoștea scrierea în limba română din secolul anterior, învățătura de carte, însușindu-le, în general, în anii copilăriei. Către sfârșitul secolului al XVII-lea avea îndeletnicirea la Rucăr cu predarea învățăturii de carte Teofil grămăticul, care menționa că era "nepotul popii Stanciului"din Rucăr. În anul 1700 acest grămătic(învățător) a scris cartea intitulată Parimiar de 265 file. De asemenea s scris un Miscelaneu teologic(Tetraevangheliar) de 283 de file.Dintre alți dascăli ai școlii
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
învățătura de carte, însușindu-le, în general, în anii copilăriei. Către sfârșitul secolului al XVII-lea avea îndeletnicirea la Rucăr cu predarea învățăturii de carte Teofil grămăticul, care menționa că era "nepotul popii Stanciului"din Rucăr. În anul 1700 acest grămătic(învățător) a scris cartea intitulată Parimiar de 265 file. De asemenea s scris un Miscelaneu teologic(Tetraevangheliar) de 283 de file.Dintre alți dascăli ai școlii rucărene din secolul al XVIII-lea amintim pe Matei dascălul, care redactează un document
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
Spălat, curățat, dat în clocot și pus la congelator. În punguțe. Hribii. Pentru curajul meu, în achiziții bio fortuite, sunt răsplătit regește de bunii mei prieteni, la care am adăstat, cu două borcane cu dulceață de cireșe. Mmm... Mai nou, grămăticii, inclusiv ardeleanca mea, aprobă și de cireși. Acasă, nu am văzut nicio crenguță prin borcane! Piatra-Neamț, o țintă ideală pentru un weekend larg! Mai mult, adevărat rai pentru cei greu stresați ! Atâta liniște! Salutări din Piatra-Neamț ! Hai, acasă ! P.S. NU
TABLETA DE WEEKEND (41): SALUTĂRI DIN PIATRA-NEAMŢ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365151_a_366480]
-
de Pariimii iaste a lui Teofil". Se arată de asemenea că a fost scrisă cu "toată truda și cheltuiala lui ca să fie de învățătură lui și cui va da Dumnezeu". În celălalt manuscris, la fila 231 el scrie:"Eu Teofil grămăticul am scris până aici cu mila lui Dumnezeu la Rucăr", iar la fila 237 se specifică ""am scris eu Teofil holteiul, nepotu popii Stanciu din Rucăr la 7210"/1710. Că era grămătic la Rucăr, aceasta ne-o spune și la
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355746_a_357075]
-
manuscris, la fila 231 el scrie:"Eu Teofil grămăticul am scris până aici cu mila lui Dumnezeu la Rucăr", iar la fila 237 se specifică ""am scris eu Teofil holteiul, nepotu popii Stanciu din Rucăr la 7210"/1710. Că era grămătic la Rucăr, aceasta ne-o spune și la fila 196. S-a stabilit și prin alte studii că funcția de grămătic era echivalentă cu aceea de învățător. Avem deci dovada certă că în Rucăr era cineva care, pe la 1702, se
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355746_a_357075]
-
fila 237 se specifică ""am scris eu Teofil holteiul, nepotu popii Stanciu din Rucăr la 7210"/1710. Că era grămătic la Rucăr, aceasta ne-o spune și la fila 196. S-a stabilit și prin alte studii că funcția de grămătic era echivalentă cu aceea de învățător. Avem deci dovada certă că în Rucăr era cineva care, pe la 1702, se ocupa cu predarea învățăturii de carte, a scrisului, cititului și socotitului. Nu cunoaștem cât timp se va fi îndeletnicit cu această
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355746_a_357075]
-
următoarele: Și după ce au venit moșul mieu din Moldova, văzându-mă că am învățat cărticică, mi-au făcut și zapis ca să-l pomenesc". Deci învățătura de carte se bucura de o frumoasă apreciere. Să fi învățat el carte la Teofil grămăticul ? Este posibil. Din alte însemnări făcute pe unele cărți religioase aflăm despre existența unei școli la Rucăr în ultimul sfert al secolului al XVIII-lea. Unul din învățătorii școlii rucărene din această perioadă a fost Matei dascălul. Numele lui figurează
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355746_a_357075]
-
Biblioteca Academiei Române este atestată: a) Existența științei de carte pe meleagurile muscelene în sec.XIV-XVI, îndeosebi la slujitorii vămii domnești de aici b) Activitatea culturală desfășurată în cadrul Mânăstirii Câmpulung. Sunt expuse fotocopii după unele cărți și manuscrise, operă a diecilor, grămăticilor și copiștilor din secolele XVII-XVIII c) Documente legate de întemeierea Școlii domnești din Câmpulung din anul 1669, precum și cele care atestă existența școlilor din: Bălilești, întreținută de preoții din acest sat, încă din anul 1784; școala obștească din Nămăiești, înființată
LA RUCĂR-MUSCEL, UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT !( II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370845_a_372174]
-
schimonahul este o construcție impunătoare, pe două niveluri, cu pereți exteriori din piatră și cărămidă, iar cei interiori din grădele de nuiele, tavanele fiind consolidate cu bârne masive de stejar. Aici, schimonahul, a organizat, începând cu 1665, o școală de grămătici cu durata de 4 ani. Învățământul fiind gratuit, iar preotul „Gheorghe ot Văleni”, originar din Transilvania, slujitor al acestui sfânt altar, se dovedea, prin a sa „Adunare de câteva istorii în stihuri”, un snesibil versificator preocupat de „deșertăciunea lumii”. Dincolo
FEREASTRĂ CATRE SUFLETELE NOASTRE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357838_a_359167]
-
a dăruit cu generozitate Lumină în jurul său: “Timp de o jumătate de veac, Domnul Firescu Alaxandru a fost, cu pălăria sa de rabin, cu umerii aplecați sub jugul literelor, cu sfiala și blândețea unui călugăr, un copist al sufletelor, un grămătic al cuvântului scris, și vorbit, la Cancelaria Domnească a Artei. Un elegant și rafinat critic de istorie și artă, care se ascundea, cu modestie, sub o puzderie de pseudonime, în paginile publicațiilor. Câtor ucenici ai Cuvântului nu le-a aurit
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]
-
spre un nou fel de poezie ... îi întrezărim - incredibil, cumva pe Nichita Stănescu și Marin Sorescu ” În volumule sale „Fotografii la periscop” și „Secvențe de istorie literară - opera omnia - publicistică și eseu contemporan”, care cuprind studii și articole despre Radu Grămăticul , Grigore Gellianu, Șt. O. Iosif , Gala Galaction , Ion Pena, Constantin Noica , Marin Preda și Mircea Scarlat , Stan V. Cristea îl numește pe Pena: Un scriitor „fantazian” nedreptățit . Profesorul, ziaristul și prozatorul Victor Marin Basarab afirma în 2001: „Moneda fantazienilor” ar
Marin Scarlat despre poetul Ion C. Pena () [Corola-blog/BlogPost/339666_a_340995]
-
așteptând trezirea la viață. Pentru el am strâns, cu multă greutate, circa 600 de documente originale și le-am descifrat punând în evidență fapte care nu fuseseră cuprinse în istoria locului și a țării, le-am rescris precum un fidel grămătic de cancelarie medievală, în 10 volume, toate așteptând bunăvoința unor investitori, pentru a fi de folos istoriei prezente și a vedea lumina tiparului atât de mult așteptată. Cu ajutorul lui Dumnezeu,am să încerc, încă de pea cum și prin slabele
AMINTIRI CU GHEORGHE PÂRNŢĂ ! (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372793_a_374122]
-
poate, cea mai cunoscută devenind un exemplu de erezie armenească. Referiri la această plăsmuire se regăsesc în cuprinsul Pravilei de la Govora, unde armenii sunt numiți „de trei ori procleți spurcatu postu ce postescu, de trei ori blăstemați arțivurii proceți“26. Grămăticul Stoica de la Biserica domnească din Târgoviște a dat, în 1668, o tălmăcire integrală a povestirii 27. Aversiunea față de ritul armenesc se va perpetua în scrierile clericilor ortodocși de la noi până în prima jumătate a secolului al XIX-lea, texte în care
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
426. Stăniloae, Dumitru 226. Stătescu, Eugen 175. Steinberg, I. 222, 223. Steinhardt, Nicolae 457-459. Stendhal 511. Stere, Constantin 248, 380-383, 389-393, 395, 404. Sterninii 477. Stevens, Frank 276. Stöger, M. F. 357. Stoian, Stanciu 240, 242. Stoianu, Gheorghe 442. Stoica, grămătic 78. Stoica, Luana 498. Stoiculescu, general 429. Stoide, C. A. 76. Stolojan, Anastasie 175, 185. Stourzh, Gerald 372, 373, 375, 376. Straucher, Beno 372. Straulea, Ion 450. Strelka, Joseph P. 372. Stroescu, Vasile 386. Stroicești, familie 110. Stroici, v. Luca
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
însărcinat, probabil, cu o parte din treburile redacției, așa cum fusese altădată la „Timpul”. Printre colaboratori se întâlnesc H. G. Lecca și Cincinat Pavelescu, aflați la începutul carierei literare. Primul articol al lui Caragiale apare la 7 noiembrie 1895. Este vorba de Grămătici și măscărici, în care autorul discută cu luciditate, ironie și subînțeleasă amărăciune condiția socială a gazetarului mercenar, aflat în slujba unor patroni politici. Articolul a provocat un răspuns al lui Anton Bacalbașa, prim-redactor atunci la oficiosul conservator „Epoca”. Dramaturgul
GAZETA POPORULUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287204_a_288533]
-
Mineielor, operă preluată de la strălucitul său predecesor, Chesarie. Tipărește Mineiele pentru lunile februarie și martie, pregătite de Chesarie, și continuă, în 1780, traducerea celorlalte șase volume până în luna septembrie, alături de mai vechi colaboratori: Anatolie ierodiacon, Rafail monahul sau Iordan Cappadochianul grămătic. Făcând operă de editor și tălmăcitor al mineielor, punând la contribuție traduceri din vieților sfinților făcute de Dosoftei, Radu Greceanu și episcopul Damaschin, F. este original în transpunerea literară a „cântărilor” religioase și rămâne autorul incontestabil al prefețelor. În prefața
FILARET DE RAMNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286989_a_288318]
-
asemenea, D. Furtună, autorul mai multor lucrări de istorie literară și editor al revistei de cultură populară „Tudor Pamfile”, prezent aproape în fiecare număr. În două articole este omagiat poetul Ion Păun-Pincio, iar în numărul 3-4/1929 redacția polemizează cu „grămăticul” Mircea Eliade. O rubrică originală este „Cartea neagră”, unde sunt nominalizați „cetitori ai noștri care au avut eleganta obrăznicie de a ne ceti și a nu ne plăti revista”. Alți colaboratori: Octav Sargețiu, Aurel Lambrino. I.R.
REVISTA TINERIMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289269_a_290598]
-
marele vistier Staico al lui Pârvan, ucis - în 1534 - de Vlad Vintilă și pe marele spătar Dima al lui Mihai Viteazul, omorât din porunca Voievodului în 1594; nu se știe cu cine a fost căsătorit marele logofăt Oancea (fusese întâi grămătic de cancelarie) și nici dacă a avut copii, după cum la fel nu s-a păstrat numele soției lui Radu din Boldești, marele stolnic aflat printre victimele din 1568 ale lui Alexandru al II-lea Mircea; ne este necunoscut numele nevestei
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
rudele și alții, spre știința voastră și tuturor acelor care rămâneți să fie: că din ce mi-a fost agonisită de sate [...] am dat sfintei mănăstiri Tismana satul anume Turcenii toți”. Banul Părvul murise. Actul (semnat de muritori) îl scrie grămăticul Radu (care și precizează: „în această zi a fost moartea lui, în anul 7037 [1529] la Piatra”), o dispoziție veritabilă a lui (vezi Dan Horia Mazilu, Literatura română în epoca Renașterii, București, Editura Minerva, 1984, p. 162). 100. Publicând inscripția
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
protopop al bisericii „Sf. Nicolae” din Șcheii Brașovului și totodată conducătorul comunității locale. Călătorește la Curtea lui Matei Basarab și a lui Vasile Lupu și veghează neobosit la păstrarea vechii „legi” ortodoxe, care conferea autonomie românilor șcheieni. Ca dascăl și grămătic la școala din Șchei, unde învățase și el, copiază texte religioase, printre care și un manuscris din 1616, păstrat într-un codice brașovean. Între 1628 și 1633 alcătuiește o scurtă cronică a evenimentelor petrecute în Șchei, pornind de la înșiruirea preoților
VASILE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290449_a_291778]
-
era anunțată de câteva studii parțiale care îngăduie o privire în laboratorul dominat de rigoare al unui cercetător atent la toate detaliile: Bibliografia lui Ion Neculce, Neculce vistierul, tatăl cronicarului Ion Neculce, Un diac din secolul al XVII-lea: Enache grămăticul. Acest grup de contribuții reface cu migală lumea în care a trăit Neculce (exemplară e cercetarea despre „Iordăchioaia vistierniceasa”, adică despre Alexandrina Gavrilaș Mateaș, soția lui Iordache Cantacuzino, bunica dinspre mamă a cronicarului), posibilele ei prelungiri în text și mai
VELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290477_a_291806]