123 matches
-
pleci absent. Visuri dragi de zile bune Vin din promisiuni murdare; Cel ce poate să răzbune Doar un zeu de salvgardare. E destinul tău să suferi Călcat de hoți și vel-parșivi, Iar eu nu știu de ai puteri S-asculți grăsuni murdari-masivi. Când te vei trezi la viață Târziu va fi, românul meu; Rămâi mereu doar o paiață - În fața lor, ratat pigmeu ... .......... Așa gândeam în clipe calme - Tot privind în jurul meu Și-mi tot vine să trag palme Celui ce se
TÂLHARI LA DRUMUL MARE ROIESC ÎN PARLAMENTE de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384540_a_385869]
-
lui. FINAL PASAJ RETRAS Închizând jurnalul, domnul Popa se ascunse sub pat: auzise pașii Contesei. - Serafimul meu! Unde ești? Unde mi te-ascunzi, cum vrei să mă uzi, unde te pitești să mă chinuiești? Popa tăcea mâlc, ținându-și mâinile grăsunele la gură să nu râdă. - Unde ești, îngerașul meu baroc? De ce mă lași să mă topesc de dorință și îngrijorare? Contesa privi cu groază fereastra deschisă. - Unde ești, opera mea? Opera chițăia înfundat. - Deci ai plecat! Viața Contesei se sfârși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
să mă topesc de dorință și îngrijorare? Contesa privi cu groază fereastra deschisă. - Unde ești, opera mea? Opera chițăia înfundat. - Deci ai plecat! Viața Contesei se sfârși aici. Să sară geamul și să alerge goală prin Babilon în căutarea Euridicei grăsune? Să-și taie venele, să aștepte șerpii din grădină, să se arunce în fața trenului, să ia cianură, mătrăgună, acid sulfuric, pastile, benzină, șampon, să se dea cu capul de pereți, să se înfometeze, să se înseteze, să se crucifice, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
prin curte, totuși, avea bunul simț să lase găinile în pace, ele nici nu se sinchiseau de el. Îi erau dragi găinușele, parcă erau surorile sale. Își făcuse obiceiul de a le amirosi, aveau un parfum ademenitor, de frumoase și grăsunele ce erau! Doar cocoșul îl privea cam de sus, suspicios, și atunci trebuia să umble smerit în fața lui, tupilat, aproape una cu pământul! Așa o fi ? E adevărat ce v-am povestit ? Referință Bibliografică: Povestea puiului de vulpe / Viorel Darie
POVESTEA PUIULUI DE VULPE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347663_a_348992]
-
conduși de Comanus cel Bun, strămoșii acelor oameni, dar erau departe și se spunea că erau păzite de spirite înfricoșătoare și numai ochii celor dăruiți de Dumnezeu le puteau vedea. Oamenii satului, buni gospodari, creșteau vite și cai de povară, grăsuni și gâște ce se bălăceau alături de copii în apele râului din care, în zilele orânduite de căpetenie, se prindea pește pentru ospețe și pentru provizii. Nu aveau cine știe ce averi și trăiau cu toții în bună înțelegere, ajutându-se când era nevoie
LEURA ŞI URMĂNAŞ de LEONID IACOB în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366507_a_367836]
-
conduși de Comanus cel Bun, strămoșii acelor oameni, dar erau departe și se spunea că erau păzite de spirite înfricoșătoare și numai ochii celor dăruiți de Dumnezeu le puteau vedea. Oamenii satului, buni gospodari, creșteau vite și cai de povară, grăsuni și gâște ce se bălăceau alături de copii în apele râului din care, în zilele orânduite de căpetenie, se prindea pește pentru ospețe și pentru ... Citește mai mult Leura și UrmănașPe la anul 6858 de la zidirea lumii, lângă Tatarroș, râul ce
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
conduși de Comanus cel Bun, strămoșii acelor oameni, dar erau departe și se spunea că erau păzite de spirite înfricoșătoare și numai ochii celor dăruiți de Dumnezeu le puteau vedea.Oamenii satului, buni gospodari, creșteau vite și cai de povară, grăsuni și gâște ce se bălăceau alături de copii în apele râului din care, în zilele orânduite de căpetenie, se prindea pește pentru ospețe și pentru ... XI. POVESTEA GOANȚEI ȘI A TROTUȘULUI, de Leonid Iacob , publicat în Ediția nr. 1643 din 01
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
Sub care vară chiefuiau la masă. Anuța și cu badea Victor din Mărgău Tăiau oglinzi în casă cu plocade Și fiu-și suduiau: „Mă Adriène, Măsèlilè săriț-ar, mă năroade!” Meilă nu venea seara acasă, Dom' Rațiu se certase cu Moraru, Grăsuna Potra, avea - n-avea treaba, Stătea la bârfa cu-a lu' Păcuraru. În fine, peste drum, mai era Fâlfa, Farfuza cartierului, sadea, Ce ne dădea semințe și bomboane Să nu suflam vreo vorba despre ea... Ziua, cu sor-mea, ne
CÂNTICE DE LA CIŞMEAUA DIN COLŢUL STRĂZII (POEME) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345642_a_346971]
-
legată c-o fundă? Să vedem ce găsim în ea, poate ne alegem și noi cu ceva. (Poate c-o stea?) Ceva folositor, pe plac tuturor. Așa ar putea fi prezentată o carte pentru prichindei și prichinduțe slăbuți și slăbuțe, grăsunei și grăsuțe ca niște mămăruțe. Ei, dar ne-am întins la vers dulce și nu ne-am mai duce. „Cutia cu minuni” -trebuie deschisă de luni până luni. Și citită pe îndelete, dragă băiete, până o-nveți pe dinafară, ca să
CALEŞTI CU POVEŞTI ÎNGEREŞTI. MARIA DOINA LEONTE, POVESTIRI PENTRU FABIAN (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356995_a_358324]
-
iar copilul căzu la pământ fără cunoștință. Nu știa nici cât timp a trecut și nici cum a reușit să ajungă acasă. Când deschise ochii, Ionuț văzu doar că se află în fața lacului de lângă casa lui, cu omul de zăpadă grăsun și simpatic alături. Se repezi și îl îmbrățișă pe Fulgușor: - Prietene! Cât mă bucur că ești bine! Ați scăpat cu toții? - Oamenii de zăpadă nu vorbesc, se auzi glasul tatălui său, care tocmai se întorcea cu sania de la târg. Ionuț privi
POVESTEA VRĂJITORULUI DIN ŢINUTUL DE FOC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369919_a_371248]
-
Sub care vară chiefuiau la masă. Anuța și cu badea Victor din Mărgău Tăiau oglinzi în casă cu plocade Și fiu-și suduiau: „Mă Adriène, Măsèlilè săriț-ar, mă năroade!” Meilă nu venea seara acasă, Dom’ Rațiu se certase cu Moraru, Grăsuna Potra, avea - n-avea treaba, Stătea la bârfa cu-a lu’ Păcuraru. În fine, peste drum, mai era Fâlfa, Farfuza cartierului, sadea, Ce ne dădea semințe și bomboane Să nu suflam vreo vorba despre ea... Ziua, cu sor-mea, ne
SPECTACOL BILINGV LITERAR-MUZICAL DE SATIRA ŞI UMOR! de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370526_a_371855]
-
mîncare! Tati și el mă iubește Mă ia-n brațe, îmi vorbește Însă eu nu prea-nțeleg ce îmi spune... dar îl cred! Sunt chircică, colicică, Mi se zice și... scîncică Laptele e papa bun, Mănînc mult și-s cam grăsun. De aceea, mama mea Vrea să-mi dea cu... porția! Iar când merg la cîntărit Să se vadă c-am slăbit... Însă cîntaru’-o să arate C-am luat în greutate Și sunt mai voinic cât șapte! NANI, NANI, PUIUL
POEZELE PENTRU RĂDUCU de EMILIA GHEORGHIU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353360_a_354689]
-
venit regimentul cu soldați? - Da, să-ți aducă sticluța cu lichior, găletușa și coșulețul! ridică ironic din sprânceană, cumnata sa. - Uf, am sosit acasă, coborâ precipitat Annie. Se repezi în casă, strigând : - Pregătiți baia! Vreau baie! Fugea că o rață grăsună. Alma intră în conac, îi amorțiseră picioarele. Dorea să se spele și să doarmă. *** Verifică în camerele copiilor. Dormeau liniștiți după o zi de distracții. Leon visa agitat și se dezvelise. Îl acoperi cu cuvertura. Copilul respiră profund. Soarele îi
MY LORD (IX) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352699_a_354028]
-
vedea prea mult deoarece se adunase deja un puhoi de oameni. În intrândul porții blocului Dakota stătea doi indivizi păziți de mai mulți polițiști. Unul era un portar în uniformă care gestcula tot timpul și vorbea tare, celălat un tip grăsun, tăcut, cu un cap foarte rotund, zâmbind prostește! Așteptau cu toții să vină anchetatorii. Lumea era foarte agitată... S-au făcut grupuri-grupuri de discuții, de prezumpții și de scenarii. Nu se știa încă precis cine fusese ucigașul... Mai târziu am realizat
ŢARA CONTROVERSELOR de GEORGE ROCA în ediţia nr. 40 din 09 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342527_a_343856]
-
VÂNĂTOAREA Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1666 din 24 iulie 2015 Toate Articolele Autorului VÂNĂTOREA Când luna se rezemase în cornu-i în vârful teiului bătrân din coastă, cu frunza, tăvălug, între copite mistreții coboară la balta albastră. Grăsunii se pierd în lanul de grâu; stau vânătorii momâi după leasă, ochiul dilată pupila flămândă de prada sortită, cu vin tămâioasă. Mistrețul miroase praful de armă și pufăie a pericol pe nări; se-mprăștie turma în liniștea nopții spre neagra
VÂNĂTOAREA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344026_a_345355]
-
un deal cu pantă lină, își făcuse cândva sălaș o colonie de melci. Cât era ziulica de mare, puteai vedea la umbra frunzelor, prin roua ierburilor mărunte, cum dormitau în căsuțele lor, zeci de melci. Mici, mijlocii, mari, subțiri sau grăsuni, nu făceau altceva decât să lenevească. Când trebuiau să-și mute căsuțele din calea soarelui, se mișcau atât de încet, încât mai repede ajungea umbra copacilor la ei decât ei la ea. În toată această lene generală, nu puteai să
HĂRNICEL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374815_a_376144]
-
bucătărie. îngră șarea mixtă a suinelor. Scopul principal al îngrășării mixte a suinelor este obținerea de carne și de slănină cu conținuturi mai reduse de apă, pretabile pentru prepararea unor conserve și mezeluri, deci cu conservabilitate mare. îngrășarea începe când grăsunii sunt în vârstă de 4-5 luni și greutatea de 45-50 kg și durează până la vârsta de 10-12 luni și greutatea animalelor de 130140 kg. Din punct de vedere tehnologic, în această variantă sunt cuprinse și scroafele după prima fătare, care
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
părul, moalele argint al pelinului ochii, albăstrele flori ale inului și buze roșii ca rodul cătinului. De ce-ți spun soră Călina Streinului? - Pentru că strein mi-a fost de noroc traiul De când mă știu am țesut postav pentru patronul nostru grăsun și gângav. (Ă)”. (George DAN. - Călina Streinului. În: Flacăra, nr. 4 (56) 30 ian.) * „Cu dinții vineți, buze clăpăuge mânând prin sate faetonul cu rât de porc, tot suge, suge să-i crească banița, pogonul. (Ă). Mai an pe secetă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
atât de nerăbdătoare să salte de pe suprafața pământului. Imaginația este Înnăscut o putere biologică ce caută să Înfrângă condiții imposibile. Domnul Sammler Își ridică chipul, conștient că cineva se iuțea spre el. Îl văzu pe Feffer. Mereu grăbit. Feffer era grăsun, ar fi trebuit să mai slăbească. Avea probleme cu spatele și purta din când În când un brâu elastic ortopedic. Mare, proaspăt la culoare, cu barba maro aprins à la François Premier și nasul drept, Feffer tot timpul părea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
e un mare compliment, sincer. Rachel spunea că „are probleme de agresivitate“. Alte persoane, care n-auziseră de lucruri de genul ăsta, spuneau: Tipul ăla, Joey, ar trebui să învețe să se poarte. După câteva minute, au sosit și Gaz, grăsunul, și Shake, campionul la chitară electrică. Și-au dat toată silința să nu se holbeze la cicatricea mea. Au reușit s-o facă, fixându-și privirea cam la cincizeci de centimetri deasupra capului meu, în timp ce îmi vorbeau. Dar amândoi aveau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
mari. Bine observase Mini că verișoara și conacul ei îi erau foarte de aproape Linei. De mirare! Nimfa asta trufașă, așternută nesățios pe patul acelui amor conjugal, nu avea nimic comun, în făptura și traiul ei, cu biata Lina, înghesuită grăsun în umerii ei și a cărei viață era o abnegație permanentă către păcatele altora: la spital, la dispensării, în clientela ei, iar traiul cu doctorul Rim, o unire cam ridicolă și searbădă, care izgonea, rușinate, orice idei de împerechere, fie
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
galben în paharele mereu umplute!. Cine știe ce capriciu al alcoolului sau ce trădare a somnului îi necinstise odată artificiul orgiilor sterpe. . . Mi-o închipuisem mai pală încă, cu o cingătoare invizibilă, defilând zveltă până la urmă, modelele cele mai noi în fața clientelei grăsune. . . și vreo lună lipsise de la post, bolnavă. Așa îmi închipuiam că s-a zămislit ciudatul idolatru. . . Apoi transpuneam: vedeam o nemțoicuță cu o cămașe de mătase galbenă sub halatul 45 de spital, pe car o zărisem odată în trecere, aplecată
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
te poate informa mai bine. E subt îngrijirea ei." Căscasem gura! Mă înfipsesem pe loc și nu știam dacă buna-cuviință cere să merg să o vizitez sau nu. . . Dar avea alte vizite. La capătul patului, în picioare, era un tânăr grăsun și pe pat, la picioare, însuși Greg, peisagistul. " Amantul și protectorul! mi-a explicat Preda. Azi nu se succed ca de obicei, ci coincid." Am lăsat conversația să cadă, aducîndu-mi aminte de Elena. . Eram nerăbdătoare să te văd și să
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
Au întârziat. Se aude cum se trage zăvorul și Mabel, fiica doamnei Pereira, îi poftește înăuntru. Mama ei, enormă, palidă, înfășurată într-o rochie galbenă de mătase decolorată conduce cântul în care și-au unit glasurile participanții. Unduindu-și degetele grăsune în aer, ca un dirijor, capătă o mină acră la vederea întârziaților, poftind-o pe Elspeth în cerc. Bobby se întoarce să plece, s-o aștepte afară, dar spre uimirea lui, Elspeth cere permisiunea gazdei și-i face semn să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
fost mai mult decât un clișeu plin de sentimentalisme infantile. Dar, la vremea aceea, eram doar un copil, iar războiul era pretutindeni și toată lumea vorbea despre el, tot timpul. Eram prea mic ca să plec pe front, dar, ca toți băiețeii grăsuni și fără minte, visam să mă fac soldat. Scârbos. Scârbos și iar scârbos. Ce capete seci suntem noi, muritorii. Așa că am creat în imaginație locul ăsta numit hotelul Existența și l-am transformat imediat în refugiu pentru copiii pierduți. Vorbesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]