124 matches
-
e un mare compliment, sincer. Rachel spunea că „are probleme de agresivitate“. Alte persoane, care n-auziseră de lucruri de genul ăsta, spuneau: Tipul ăla, Joey, ar trebui să învețe să se poarte. După câteva minute, au sosit și Gaz, grăsunul, și Shake, campionul la chitară electrică. Și-au dat toată silința să nu se holbeze la cicatricea mea. Au reușit s-o facă, fixându-și privirea cam la cincizeci de centimetri deasupra capului meu, în timp ce îmi vorbeau. Dar amândoi aveau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
rezultat, frustrat și epuizat, Hugo s-a decis să-l pună pe Theo înapoi în pătuț și să încerce să-i ignore văicărelile. Copilul avea însă alte planuri. Simțind ce i se pregătea, a ridicat, cât ai clipi, un braț grăsun și i-a smuls ochelarii lui Hugo. În ultima vreme, ăsta devenise trucul preferat al lui Theo. Cu toate că nu putea să-l folosească decât atunci când tatăl lui nu purta lentile de contact. Copilul se pricepea însă la exploatarea șanselor, așa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
un roman pasionant. Nu mică mi-a fost mirarea ca, la locul indicat, să găsesc un vraf de scrisori xeroxate și prinse în capse de cotorul dosarului. Scrisul se citea limpede, trecut ordonat și de mână, cu litere mărunte și grăsunele. Dar, oricât de mult l-aș fi sucit, un lucru rămânea clar: nu îmi aparținea. Cineva îmi strecurase în dosar un teanc de hârtii, fără destinatar sau semnătură, pe care le botezase „Scrisori“, le ștampilase pe ani și le pusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
car cu boi în miniatură. Șandramaua părea pustie. După încă vreo sută de metri, la intersecția cu Berggasse, am oprit în fața unor ziduri galbene, de secol 19. Prin apropiere, se simțea prezența lui Freud. Amorașii pluteau pe calcane, roz și grăsunei, cu obrajii restaurați pe la 1893: scria data înăuntru, pe un plafon. Dincolo de ziduri, cadrilat de două imobile de-aceleași dimensiuni, se ridica triumfător hotelul. Am Schottenpoint ne aștepta cu două camere moi și pufoase. Făcusem rezervarea capitalist, pe fax; dădusem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
se opri. Clipi des. Zimbi trist și sorbi licoarea din pahar, așteptând câteva minute, apoi, cum eu nu îndrăzneam să ghicesc răspunsul, continuă: Să vezi... întâi și-întâi, pe la orele șase, șase fără un sfert, a coborât de la etajul trei grăsunul Stupcanu, controlorul de la vama Siret, care trebuie să fie acolo la șapte fix. L-am auzit călcând grăbit și ieșind valvârtej, trântind, ca de obicei, ușa de la intrare, deschizând portiera mașinii, apoi ambalând motorul și demarând în viteză... N-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
lemne, peste care toarnă petrol dintr-o sticlă și scapără un chibrit. Lîngă el, tot somnoroasă, apare o femeie care-și îmbracă din mers halatul alb, pătat de ulei la poale. Șoferul și cei doi se salută prietenește. Pavel și grăsuna lui mai sînt? întrebă șoferul. Sînt. Cum să plece?! se miră chelnerul, pregătindu-se să-și ia locul dincolo de bar. Du-te, Sultano, și trezește-i. Zilele astea era vorba să închidem. Cu ce vă servim? întrebă spre cel din fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
duce platoul la masa femeii cu căciulă albă, destul de tînără, frumoasă, care, pînă acum, nu i-a onorat cu nici o comandă. Ce zici, dai gogonelele? șoptește la urechea ei Pavel. N-am decît șaișpe gogoșari, că unul l-a înfulecat grăsuna. Lumea-i încă flămîndă; îmi ies vreo douăzeci și cinci de porții de brînză. Bine! spune Sultana apăsat, grăbindu-se să-i iasă în întîmpinare soțului, la capătul barului. Ce naiba, dom'le, chiar s-a terminat toată mîncarea?! se burzuluiește un pasager
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
ei, plângând de bucurie. Brian stătea în spatele lor, întinzându-și mâinile într-un incoerent gest de recunoștință. (Tom avea să comenteze mai târziu că arătau ca Sfânta Familie împreună cu Ion Botezătorul.) — Și mie mi-e frig, spuse George. George, cam grăsun, gol pușcă și roșu de frig, stătea acolo, ca o focă stranie. Auzindu-l, se repeziră cu toții la el înarmați cu prosoape, pături, haine. George se așezase pe un bolovan, și ședea închircit, cu spatele cocoșat, ca un uriaș animal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ale muzicii de bâlci, distilată și îndulcită de aerul călduț al serii, răzbeau, intermitent, estompat, în grădina Belmont. Ceva mai aproape, o mierlă cânta extaziată, cu triluri lirice ca de privighetoare. Salcâmul se înveșmântase în frunzișul de vară. Crengile-i grăsune, încovoiate, păreau a fi mădularele unui animal rotofei. Grădina era îmbălsămată de mireasma mălinilor. De fapt, întregul Ennistone era îmbăiat în parfumul dulce-acrișor al acestui prețios arbust. Pearl, mi-e frică. De ce ți-e frică, iubito? Să tragem storurile. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
articulă detectorul. Este înconjurată de un câmp de forță de o natură nemaiîntîlnită. Nici el însuși nu pare să fie la curent cu adevărata sa identitate. În circumstanțele actuale, nici o identificare nu este posibilă. ― Și deci în circumstanțele actuale, zise grăsunul cu un ton definitiv, nu pot decât să sugerez o următoare vizită la psihiatru, domnule Gosseyn. Fără nici o îndoială, locul dumneavoastră nu este aici. Un minut mai târziu, Gosseyn era pe coridor. Un gând, un singur gând îi apăsa creierul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
amestecul analgezicelor cu șampania, lui Ruby Începuse să i se facă greață gândindu-se la ce i se va Întâmpla lui Connor. Mai mult decât orice, Își dorea ca Bridget să nu se fi așezat În centrul atenției. Văzând piciorușele grăsune ale lui Connor Întinse ca ale unui pui gata pentru fript, a simțit că Îi crește sila. Nu a văzut ce s-a Întâmplat În continuare pentru că a Închis ochii. Următorul lucru de care a fost conștientă a fost vaietul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
Sam fusese spălată și acum lucra din nou la St. Luke. Fratele lui Sam tocmai ieșise de la un centru de dezintoxicare și se gândea să se reapuce de Drept. După experiența traumtizantă a nașterii ei, bebelușa Maya era un sugar grăsun de șase luni, mereu surâzătoare care deja stătea În fund și Învăța să se „auto-liniștească“ noaptea. Ronnie și Phil erau mereu epuizați de oboseală, dar iubeau cu pasiune fiecare minut petrecut În noua lor viață, și mătușa Sylvia făcea pariuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
așa de oribili... SCHWEINDI: Nici ca un sugar roșăcios, domne Karli? KARLI: Din partea mea nu s-a produs nici o porcărie. Nici măcar nu eram pe lume atunci când ar fi trebuit să fiu mic. Nu am fost niciodată un Isus mic și grăsun ca d-voastră, domne Schweindi. Nu pot să-mi amintesc, și ce nu pot să-mi amintesc, asta nu a putut să fie. De asta nu s-a pișat Karli niciodată pe el. HERTA: De asta te caci peste mine
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
dependență. În enunțurile în care termenul incident este precedat de conjuncții, pauza anulează caracterul coordonator al conjuncției și: „Am auzit de la unii - și aș dori să aflu dacă aceia nu se înșeală - că păsăruica astfel numită este chiar acel vrăbete grăsun...” (Al.Odobescu, 160) sau caracterul subordonator al conjuncțiilor căci, că, fiindcă: „Ferice de părinții care l-au născut, că bun suflet de om este, n-am ce zice.” (I. Creangă, 14), „Nu credeam că e atât de ranchiunos. Fiindcă ăsta
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lui Ghiță e înconjurată de "locuri rele" și oamenii știu cine le primejduiește. Luncile întinse și pădurile sunt pline de turme de porci, îngrijite de un întreg neam de porcari, oameni care s-au trezit în pădure la turma de grăsuni, ai căror părinți, buni și străbuni, tot porcari au fost, oameni care au obiceiurile lor și limba lor păsărească, pe care numai ei o înțeleg. Păstorii sunt conduși de "sămădăul", omul înstărit, dar mai ales aspru de care tremură toată lumea
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
pe burtă, act de mnemotehnică în ritul text? dulcele Oradei ține de fața ei de Ianus, munte-cîmpie pe moalele marginii de țară în apus, la agresiunea civilizație, nașul nu își încape pe ușă nici de lat nici de înalt, mînă grăsună și ochelarii cu care te derutez, slana la Bihor în munte, Crișul Negru și cîmpul de porumb din porci, Leș Bihor i-am spus, bă frate, poți să fii frate cu tata, poți să fii frate cu mine, că te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
fi interpelați, o mulțime de colegi te-au audiat, plus Dl. Hanga (prof. de Drept roman) au apreciat la superlativ: erudiția matale, stilul expunerii, ineditul și surpriza conținutului, limba pitorească și dulce, distincția personală etc., etc. Moldovanca ns. „Boureta” - adică grăsuna dnă Marieta Beuran(?) (din catedra mea), a comentat cu mine, a ținut s-o facă, despre mata și a făcut o apreciere pe care o găsesc dreaptă, și anume „că e păcat că auditoriul și instituția (adică Politehnica) nu erau
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
sus. Miercuri seară, cei mari au petrecut la Duduia. Copiii au rămas la Foișor, unde au organizat o serată. Carol al II-lea a reținut că „în cercul lui Mihăiță” a revenit Gicuța, fiica lui Puiu Dumitrescu, devenită dintr-o grăsună o domnișoară drăguță și instruită. De asemenea, a observat că „se desinează un flirt între Mihăiță și Irinel” (Malaxa). După-amiezele le petreceau, în general, la Mihai în odaie. Carol li se alătura. Serile, luau masa împreună, maturi și copii, după
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
bucătărie. îngră șarea mixtă a suinelor. Scopul principal al îngrășării mixte a suinelor este obținerea de carne și de slănină cu conținuturi mai reduse de apă, pretabile pentru prepararea unor conserve și mezeluri, deci cu conservabilitate mare. îngrășarea începe când grăsunii sunt în vârstă de 4-5 luni și greutatea de 45-50 kg și durează până la vârsta de 10-12 luni și greutatea animalelor de 130140 kg. Din punct de vedere tehnologic, în această variantă sunt cuprinse și scroafele după prima fătare, care
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
prea știam ce vrem, hărțuiți când Într-o parte, când Într-alta de cei mai isteți dintre noi, de „cărturarii“ cei mai guralivi, precum exoticii Hurmuz Aznavorian, cel prea oacheș la față și impetuos, și Virgil Zaborowski, cel prea blond, grăsun și volubil; sau abandonați În voia soartei prin resemnarea tacită a majorității cercului nostru, Între care mi-amintesc de bătrâ niciosul la chip și cald la inimă, plin de talente multiple, Victor Ion Popa. Am avut Însă norocul să cunosc
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Amazonului, dar aici, la Câșlița, apele, lacul și balta, Dunărea ofereau liniște și bună stare. Ca și ceilalți săteni am dat și noi “în baltă” câțiva porci. Porcarul sau cum i s-o fi spus celui care se ocupa de grăsuni primea zilnic suplimentul de grăunțe sau ce mai trebuia pentru animale. Dar și pentru porci “pescuitul” era principala sursă de hrană. și cum oare să uiți anii de belșug ai Câșliței, singurul loc de pe pământ unde sărbătoarea toamnei scotea din
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Deși regimul vegetarian a fost dovedit ca incomplet din punct de vedere nutritiv și născător de pernicioase „compensări“ onirice (vise abundente cu fleici, cârnăciori și cotleteă). Ce ne mai rămâne? Băutura! Dar și aici lucrurile se complică. Eu, vechi diabetic, grăsun și cardiac, am voie bere? În nici un caz! - strigă într-un glas medicii. Dar tot unii medici au descoperit de curând, firește „pe baze experimentale“, că berea conține colesterol bun și viguroși antioxidanți (nu mai vorbim de o bogată colecție
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
fi interpelați, o mulțime de colegi te-au audiat, plus Dl. Hanga (prof. de Drept roman) au apreciat la superlativ: erudiția matale, stilul expunerii, ineditul și surpriza conținutului, limba pitorească și dulce, distincția personală etc., etc. Moldovanca ns. „Boureta” - adică grăsuna dnă Marieta Beuran(?) (din catedra mea), a comentat cu mine, a ținut s-o facă, despre mata și a făcut o apreciere pe care o găsesc dreaptă, și anume „că e păcat că auditoriul și instituția (adică Politehnica) nu erau
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
să dorești ceva și totul se transformă În cuptorul alchimic al privirii. Așa s-a Întâmplat, de pildă, cu Janet, care din moș nesuferit și plin de ticuri a deve- nit ceea ce fusese de fapt Întotdeauna - Janet. Închipuiți-vă un grăsun cu piciorușe subțiri, urechi groase cât niște cârnăciori oltenești, ochișori vicleni, Încadrați de ditamai rama neagră de ochelari, așezați deasupra unui nas proeminent, coroiat, vânăt. Șaman 49 Îmbrăcat În pijamaua sa cârpită din loc În loc (era cea mai confortabilă, din
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
Republican înverșunat, acesta își tapetase în întregime biroul cu paginile colorate ale revistei El Motín - "Revolta" - publicație anarhistă și puternic anticlericală, care era foarte populară în Spania pe vremea aceea. Și acum îmi mai amintesc unul din desene. Doi popi grăsuni stau într-o șaretă, iar Christos, înhămat, asudă și gâfâie de atâta efort. Pentru a avea o idee despre tonul revistei, iată de pildă cum descria aceasta o manifestație la Madrid, în cursul căreia muncitorii îi atacaseră violent pe niște
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]