65 matches
-
sus, nu încape îndoială că pentru Darwin principiul selecției naturale și gradualismul erau de nedespărțit. Cercetătorii gândirii sale cad de acord că, tocmai deoarece a explicat originea speciilor în principal prin selecția naturală, Darwin a fost un apărător inverșunat al gradualismului, respingând posibilitatea unor salturi mari în perioade relativ scurte de timp. S-a spus că unul din temeiurile sale ar fi fost următorul: în cazul unor salturi bruște, acordul adaptativ dintre organisme și mediul lor de viață nu ar putea
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
varietăților și speciilor au fost produse încet, gradual și continuu, în perioade foarte lungi de timp. Din diferite cauze - despre unele a scris deja Darwin -, multe forme intermediare nu s-au păstrat. Potrivit punctului de vedere cunoscut sub numele de „gradualism filogenetic“, procesul s-a desfășurat prin gradații infime, iar lipsa verigilor intermediare este atribuită „imperfecțiunii documentelor fosile“. Paleontologii care adoptaseră teoria lui Darwin au crezut mult timp că, pe măsură ce se acumulează material prin cercetarea zăcămintelor fosile, vor fi descoperite noi
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
speciilor are loc în mod treptat în timp biologic și brusc în timp geologic. Nu aceasta a fost și părerea celor care au propus și susținut noua interpretare. Gould a apreciat că alternativa schițată de Eldrige și de el la „gradualismul filogenetic“ a constituit punctul de plecare al unor reelaborări și dezvoltări substanțiale ale abordării darwiniene a evoluției speciilor. Acestea au fost prezentate pe larg și sistematic în ultima sa carte, The Structure of Evolutionary Theory, publicată în 2002. În ce
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
noastră. Selecția naturală, ca mecanism cauzal, ar fi fost nu numai necesară, dar și suficientă pentru a explica istoria vieții pe pământ. Era contestată în acest fel orice distincție dintre mecanismele microși macroevoluției, ceea ce conducea la punctul de vedere al gradualismului filogenetic. Gould prezintă multe informații care arată că paleontologii profesioniști au constatat, și în epoca lui Darwin, și mai târziu, apariția bruscă a multor specii fosile urmată de permanența lor pe termen lung. Mulți dintre ei au explicat discrepanța dintre
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
multe informații care arată că paleontologii profesioniști au constatat, și în epoca lui Darwin, și mai târziu, apariția bruscă a multor specii fosile urmată de permanența lor pe termen lung. Mulți dintre ei au explicat discrepanța dintre aceste observații și gradualismul filogenetic darwinian prin „imperfecțiunea documentelor fosile“. Din perspectiva acceptării echilibrelor punctuate, invocarea acestei „imperfecțiuni“ apare drept o ipoteză ad hoc. Respingerea gradualismului filogenetic drept o interpretare nesatisfăcătoare a datelor paleontologiei și opțiunea pentru echilibrele punctuate a inaugurat o abordare diferențiată
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
fosile urmată de permanența lor pe termen lung. Mulți dintre ei au explicat discrepanța dintre aceste observații și gradualismul filogenetic darwinian prin „imperfecțiunea documentelor fosile“. Din perspectiva acceptării echilibrelor punctuate, invocarea acestei „imperfecțiuni“ apare drept o ipoteză ad hoc. Respingerea gradualismului filogenetic drept o interpretare nesatisfăcătoare a datelor paleontologiei și opțiunea pentru echilibrele punctuate a inaugurat o abordare diferențiată a cercetării mecanismelor microși macroevoluției. Acceptarea apariției relativ bruște a unor noi specii și a permanenței celor mai multe dintre ele în perioade îndelungate
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
spre perfecțiune crescândă vor fi izbiți și contrariați de explicația darwiniană a adaptării ca rezultat al luptei pentru existență. Naturaliștii care prezintă evoluția lumii vii drept o suită de tranziții ce reprezintă macromutații vor pune în discuție în primul rând gradualismul darwinian. În sfârșit, cei care împărtășesc o imagine asupra științei modelată de idealurile de cunoaștere ale fizicii clasice vor fi înclinați să aprecieze drept nesatisfăcătoare o teorie care propune o abordare populațională, care atribuie un rol proeminent individualității și apreciază
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
anul 1900, când au fost redescoperite legile lui Mendel, nu a favorizat, la început, acceptarea explicațiilor darwiniene ale evoluției prin selecție naturală. Geneticieni ca William Bateson, Hugo de Vries sau Wilhelm Johannsen au susținut un punct de vedere saltaționist, opus gradualismului lui Darwin. Ei au respins afirmația că selecția naturală este mecanismul principal al evoluției. Deja în 1894, Bateson a susținut că acele mutații care sunt răspunzătoare pentru variabilitatea avută în vedere de Darwin ar fi irelevante pentru evoluție. Merită amintit
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
care Darwin și-a propus să o relativizeze. Apreciind că selecția naturală intervine doar în eliminarea mutațiilor monstruoase, saltaționiștii susțineau că ea nu este necesară pentru explicarea apariției unor specii noi. Odată cu contestarea rolului central al selecției în evoluție, și gradualismul darwinian a fost considerat infirmat. Chiar și cercetători înclinați să-l apere erau de acord că transformări de o asemenea amploare cum este tranziția de la reptile la păsări sau de la maimuțe antropoide la om nu ar putea fi explicate prin
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
cu mijloace mai perfecționate nu au dus la rezultatele așteptate de susținătorii teoriei selecției naturale. Acceptarea pe scară largă a ideii ascendenței comune a tuturor viețuitoarelor a făcut însă ca o perioadă destul de lungă de timp îndoielile paleontologilor privitoare la gradualismul darwinian să nu primească o expresie clară și netă. Cei care resimțeau mai puternic asemenea îndoieli au ezitat mult timp să intre în discuție cu darwiniștii ortodocși. Lucrurile s-au schimbat însă odată cu disputa, care a avut loc în anii
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
selecției naturale, tinzând să privească procesele macroevoluției ca o extrapolare a proceselor microevoluției, studiate de către geneticieni. Un punct de vedere saltaționist, opus celui darwinian, a fost susținut și de geneticianul american, de origine germană, Richard Goldschmidt. Acesta a contestat fățiș gradualismul lui Darwin și al promotorilor teoriei sintetice a evoluției. El a alcătuit o listă de structuri complexe ale organismelor, de la blana mamiferelor la hemoglobină, despre care a afirmat că nu au putut lua naștere prin acumularea treptată a unor variații
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Alexandru Paleologu, Andrei Pleșu, Horia-Roman Patapievici, Aurelian Crăiuțu. Este suficient să urmărim recurența valorilor și principiilor fundamentale ale conservatorismului istoric în gândirea acestora pentru a proba valabilitatea afirmației. Potrivit lui Ioan Stanomir liniile de forță ale conservatorismului românesc au fost: 1. gradualismul, manifestat prin refuzul revoluției și critica proiectului pașoptist (așa cum conservatorismul lui Burke a apărut ca o reacție la Revoluția franceză de la 1789, conservatorismul românesc a fost o reacție la revoluția de la 1848; reprezentanții săi din prima generație se opuneau schimbărilor
Tradiție și moderație by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8237_a_9562]
-
1848; reprezentanții săi din prima generație se opuneau schimbărilor bruște, radicale, de sorginte revoluționară, recomandând adoptarea treptată a instituțiilor occiden-tale, în corelație cu maturizarea generală a societății. 2. "formele fără fond", faimoasa teorie a lui Titu Maiorescu derivă din principiul gradualismului și pune în evidență decalajul dramatic dintre ambițiile generoase și realitatea mediocră, aflată în plin proces de edificare (la nivel instituțional teoria formelor fără fond este una de tipul oul sau găina? Ce trebuie să apară mai întâi: instituția sau
Tradiție și moderație by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8237_a_9562]
-
rezerva conservatoare față de aplicarea formelor progresului liberal. Toate nuanțele acestea sunt urmărite de Ioan Stanomir de-a lungul celor trei generații de conservatori români. "Bătrîni și tineri deopotrivă, conservatorii sunt definiți de atașamentul față de un set de valori și principii. Gradualismul este, încă de la debuturi, o dominantă conservatoare: refuzul revoluției și critica proiectului pașoptist sunt reflexe comune tuturor. Pozițiile concrete de politică sînt determinate de fidelitatea față de viziunea originară: în numele prudenței, conservatorii refuză schimbarea bruscă și recomandă contemporanilor introducerea treptată a
Stigmatul conservator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8066_a_9391]
-
conservatorilor europeni față de cataclismul revoluționar. Adamismul raționalist este justificat de credința în posibilitatea rațiunii umane de a reîn-temeia comunitatea civică, indiferent de context. Fideli ai experienței și prudenței, conservatorii vor refuza la 1848, ca și la 1917, saltul revoluționar, invocînd gradualismul ca alternativă socială. Proprietatea este al doilea pilon al viziunii conservatoare: mai mult decît oricare alt element, aceasta este semnul distinctiv al situării în cetate și în istorie. Deposedarea de proprietate, fie și în ipostaza legală a exproprierii, echivalează cu
Stigmatul conservator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8066_a_9391]
-
din proprietatea statului și eliminarea directă a intervenției statului în economie. Totuși, niciunul dintre acești factori nu reduce corupția prin absență. De fapt, reformele economice rău-intenționate, care răspund investițiilor elitelor corupte, pot crește în mod semnificativ corupția. Exemplele pot include „gradualismul” în îndepărtarea controlului central sau privatizării rapide în multe economii aflate în tranziție. În mod similar, tranzițiile politice pot eșua să declanșeze manifestarea activităților publice independent de controlul statului, de societatea civilă vibrantă. Numitorul comun al eșecului de reducere a
Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
cauza nobilă a progresului. Având drept piloni contribuțiile lui Maiorescu și Carp, dar încluzândui în arhipelagul ei ideologic și pe Vasile Pogor, Theodor Rosetti și Mihai Eminescu, Junimea este actorul asociabil cu această filozofie liberal conservatoare a moderației și a gradualismului. Dincolo de numitorul comun explicabil prin poziția centrală a dualității Carp-Maiorescu, reflecția junimistă cunoaște, în interiorul ei, un grad de diversitate pe care studiul de față îl relevă. În cazul lui Theodor Rosetti și cu precădere al lui Mihai Eminescu, critica intelectuală
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
revoluției, inedită și deconcertantă în peisajul post-1848 al Principatelor, este în perfectă sincronie cu o direcție europeană. Reticența față de schemele de guvernare modelate de patimi utopice, neîncrederea în ceea ce Michael Oakeshott identifica drept „cult al Cărții“, predilecția pentru organicitate și gradualism sunt lecțiile pe care junimiștii le duc mai departe, având ca punct de plecare îndepărtat gestul originar al lui Edmund Burke. ...Adică o încercare de a traduce sau a transfera valorile lumii „organice“ [...] în codurile, discursurile și comportamentele lumii moderne
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
îl creionează liberalismul conservator, ca alternativă la modelul fondat pe centralitatea anului 1789: - respingerea raționalismului politic. Guvernarea nu se poate imagina ca un panaceu destinat să soluționeze, o dată pentru totdeauna, problemele complexe ale societății; - opoziția față de revoluție și preferința pentru gradualismul evolutiv; - apelul la luciditate în evaluarea riscurilor pe care inovația necontrolată le poate genera. De aici, invitația la prudență în abordarea schimbărilor sociale și instituționale; - elogiul libertății și al descentralizării locale. Centralizarea guvernării este un semn al avansului unui stat
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
de o parte, și atașamentul față de dinasticism și ostilitatea față de resurecția republicanismului iacobin, pe de altă parte. Până la 1914, junimismul va alege să se asocieze cu ordinea juridică și po litică care mizează pe reprezentarea parlamentară în limitele votului cenzitar. Gradualismul junimist poate fi înțeles și ca o manieră de a proteja Constituția de la 1866 de riscul unor modificări ce ar privao de șansa îndeplinirii misiunii sale istorice. Acesta este sensul observațiilor lui Titu Maiorescu, rostite cu ocazia dezbaterii revizuirii de la
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
perverse ale modernizării ce rămâne epidermică și mimetică. Una dintre temele centrale ale notațiilor de la 1868 este anatomia efectelor ne intenționate ale schimbărilor produse în societate. În absența unei mature examinări a contextului, în absența apelului la prudență și la gradualism, moder ni zarea nu poate produce decât acel efect secundar reductibil la apariția unui hibrid cultural și politic, a unui mutant ce nu se încadrează în legile de evoluție a progresului. Din acest punct de plecare a filozofiei liberal conservatoare
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
id=”2”>A se vedea Sorin Antohi, Civitas imaginalis. Istorie și utopie în conștiința românească, Editura Polirom, Iași, 1999, ediția a doua, pp. 117-143.</ref> Reflecția sa se naște din acest dialog tensionat dintre vocația regresivă și instinctul junimist al gradualismului și organicității. Discontinuă și vizionară, gândirea sa rămâne parte, până la un punct cel puțin, a trunchiului originar junimist. Îndatorat, ca și Rosetti, unei sensibilități burkeane, Eminescu elogiază alternativa conservatoare întrucât reconciliază contrariile și aduce împreună progresul și tradiția. Critica formelor
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
bine, în Anglia sunt organele centrale ale Internaționalei roșie, trăiește Marx, generalisimul partidului, și nici pe guvernul, nici poporul englez nui doare capul de aceasta.<ref id=”1”> Eminescu, Opere, vol. XII, Editura Academiei R.S.R., București, 1985, pp. 159-160.</ref> Gradualism și organicitate Neîncrezătoare în raționalismul politic și în relevanța schemelor utopice, reflecția junimistă va miza, în mod previzibil, pe acea manieră englezească de a gândi societatea evocată de Maiorescu însuși. Evolu ționismul junimist înseamnă, înainte de toate, întoar cere la o
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
în raționalismul politic și în relevanța schemelor utopice, reflecția junimistă va miza, în mod previzibil, pe acea manieră englezească de a gândi societatea evocată de Maiorescu însuși. Evolu ționismul junimist înseamnă, înainte de toate, întoar cere la o politică a prudenței, gradualismului și organicității. De vreme ce voluntarismul individual sau etatic nu pot fi sursa unei dezvoltări raționale a societății, guvernarea nu poate avea altă soluție decât să se întoarcă spre individ și spre comunitate, încercând să exploateze potențialul pe care nu îl poate
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
centralitatea statului în încurajarea modernizării, a ignora semnificația descentralizării și a subestima necesitatea unui etos al autodeterminării economice sunt simptomele unei patologii ideologice denunțate de junimism. Argumentele lui Pogor explică de ce reflecția junimistă a ales, invariabil, calea prudenței și a gradualismului. Și aceasta pentru că numai o reformă treptată, în accepțiune burkeană, poate negocia calea de evoluție cu individul și comunitatea căreia el îi aparține. Statul, în lectura junimistă, nu poate fi perceput ca un deținător al soluțiilor miracol, ca o instanță
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]