197 matches
-
reguli generale orice cuvînt scris poate fi pronunțat corect și orice cuvînt vorbit poate fi scris corect, fără a memora grafia fiecărui cuvînt în parte. Cea mai simplă ortografie fonemică este aceea care prezintă o corespondență unu la unu între grafeme și foneme. În practică, însă, unele ortografii fonemice folosesc și secvențe solidare de cîte două (mai rar trei) caractere pentru a nota un singur fonem; de exemplu în limba maghiară digraful "sz" reprezintă fonemul unic . Și invers, unele ortografii fonemice
Ortografie fonemică () [Corola-website/Science/302243_a_303572]
-
confruntare dramatică într-o întâlnire a Consiliului Indiei pe 28 mai 1872, unde nouă metodă hunteriană s-a impus în ziua respectivă. Metodă hunteriană era inerent mai simplă și extensibila la mai multe sisteme de scriere indiene deoarece sistematiza transliterarea grafemelor, ajungând să prevaleze și câștigând recunoașterea guvernamentală și academică. Opozanții modelului de transliterare a grafemelor au continuat să inițieze tentative lipsite de succes pentru revocarea politicii guvernamentale până la schimbarea secolului, unul dintre critici pledând în fața """„Guvernului Indian să renunțe la
Transliterarea hunteriană () [Corola-website/Science/334474_a_335803]
-
hunteriană s-a impus în ziua respectivă. Metodă hunteriană era inerent mai simplă și extensibila la mai multe sisteme de scriere indiene deoarece sistematiza transliterarea grafemelor, ajungând să prevaleze și câștigând recunoașterea guvernamentală și academică. Opozanții modelului de transliterare a grafemelor au continuat să inițieze tentative lipsite de succes pentru revocarea politicii guvernamentale până la schimbarea secolului, unul dintre critici pledând în fața """„Guvernului Indian să renunțe la întreaga tentativă de transliterare științifică (adică hunteriană), si sa decida odată și pentru totdeauna în favoarea
Transliterarea hunteriană () [Corola-website/Science/334474_a_335803]
-
cu un macron. Astfel, जान ("viață") era romanizat anterior că "ján" dar a început să fie romanizat că "jan". Diacritice suplimentare au fost propuse pentru variate scopuri, precum literele de dezambiguizare ale scrierii perso-arabice care corespund unui singur grafem devanagari (ex.: ث, س și ص care corespund toate lui स). Unele limbi din regiune sunt tonale, ca mizo și punjabi, iar accentele de deasupra vocalelor au fost redestinate indicării tonului pentru unele dintre ele. Principalele vocale folosite de limbă
Transliterarea hunteriană () [Corola-website/Science/334474_a_335803]
-
limbă hindi în devanagari sunt reprezentate că - În sistemul hunterian, „a”-urile inerente sunt reprezentate prin transliterarea vocalei „a” în devanagari, "a" (अ), si excluse după cum se impune de către regulile de "sincopa a „a”-ului". Aspirațiile sunt reprezentate prin "h". Grafemele retroflexe sunt reprezentate adesea printr-un punct diacritic sub consoana latină care reprezintă grafemele dentale echivalente din propuneri (dintre care unele preced chiar și metodă hunteriană), deși acest procedeu nu a fost acceptat în mod oficial de guvernul indian. Semnele
Transliterarea hunteriană () [Corola-website/Science/334474_a_335803]
-
reprezentate prin transliterarea vocalei „a” în devanagari, "a" (अ), si excluse după cum se impune de către regulile de "sincopa a „a”-ului". Aspirațiile sunt reprezentate prin "h". Grafemele retroflexe sunt reprezentate adesea printr-un punct diacritic sub consoana latină care reprezintă grafemele dentale echivalente din propuneri (dintre care unele preced chiar și metodă hunteriană), deși acest procedeu nu a fost acceptat în mod oficial de guvernul indian. Semnele halant sunt indicate fie prin omiterea unei vocale după consoana transliterata sau, în propunerile
Transliterarea hunteriană () [Corola-website/Science/334474_a_335803]
-
oglinzii) și kinesteziile articulatorii corespunzătoare (palparea zonei gâtului în dreptul laringelui pentru a sesiza vibrațiile). De asemenea, la utilizarea acestei metode, cuvintele și propozițiile trebuie să fie cunoscute sub aspect semantic și articulator, să aibă o componentă articulatorie simplă, sunetul nou (grafemul) să fie situat în cuvânt într‑o poziție avantajoasă pentru a fi ușor sesizat din punct de vedere articulator și vizual, iar cuvintele cu noul sunet să fie astfel alese încât să cuprindă o singură literă necunoscută (litera corespunzătoare noului
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
o locuțiune verbală proprie. 63. Înlocuiește literele. 64. Inversează literele. 65. Omite silabele sau literele de la sfârșitul cuvintelor. 66. Scrie o silabă în locul unui cuvânt. 67. Nu are reprezentarea grafică a cuvântului. 68. Nu poate stabili legătura între sunete și grafeme. 79. Nu poate scrie drept. 70. Are foarte multe ezitări și ștersături. 71. Nu poate scrie după dictare. 72. Are foarte mari dificultăți în formularea unui mesaj scris. 73. Scrie cu multe greșeli. 74. Execuția grafică a literelor este deficitară
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cu sens figurat ................................................................................................ b) formularea și înțelegerea propozițiilor - cu conținut familiar ...................................................................................................... - cu conținut nou ......................................................................................................... c) vocabularul - activ ........................................................................................................................... - pasiv ........................................................................................................................... d) particularități narative ...................................................................................................... e) elemente prozodice ale vorbirii spontane ........................................................................... Componenta afectivă și expresivitatea vorbirii: - ritmul vorbirii ............................................................................................................... - vocea și tonalitatea ......................................................................................................... Citirea: - raportul fonem‑grafem ................................................................................................... - citirea pe silabe ............................................................................................................ - citirea pe text cunoscut ................................................................................................... - citirea pe text nou ............................................................................................................ - ritmul citirii .................................................................................................................. - dislexie ........................................................................................................................ Scrierea: - analiza literelor separate ................................................................................................ - sinteza în silabe și cuvinte (omisiuni, înlocuiri, inversiuni) ................................................ - acordul cuvintelor ......................................................................................................... - dificultăți ortografice ...................................................................................................... - dizortografii .................................................................................................................. - discaligrafii .................................................................................................................. Diagnostic logopedic și prognostic ....................................................................................... ....................................................................................... Observații privind evoluția subiectului
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
obiectului perceput, cât și datorită schemelor logice, interpretative ce intervin în analiza spațiului și a timpului perceput. Importante aspecte discriminative se dezvoltă la copii în legătură cu spațiul mic. Orientarea spațială pe foaia de hârtie, percepția de spațiu, decodificarea prin diferențiere a grafemelor, antrenează o extrem de fină activitate perceptivă. Cresc distanțele pe care le percepe copilul, se produc generalizări ale direcției spațiale (dreapta, stânga, înainte, înapoi, aproape, pe lângă, deasupra, sub), se încheagă simțul topografic. Sub influența experienței școlare, crește precizia diferențierii și a
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
banan pentru banană, oarș/ orșa pentru oraș, inma/ inama pentru inima, scola/ scolare pentru școala, copa/ opca pentru copac. De asemenea, cuvinte precum măr, școala sunt scrise ca mar, scoala, diferențierea Între a-ă, s-ș sau alte perechi de grafeme nefiind considerată semnificativă, pentru sensul cuvântului, din perspectiva modului lor concret de gândire. Un amănunt extrem de interesant care sporește importanța demutizării este acela că elevii cu surditate profundă au manifestat destul de des cunoașterea semnelor din limbajul mimicogestual al cuvintelor greșit
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
ușurința persoanei deficientă de auz de adaptare pe linia comunicării gestuale, la grupul de deficienți de auz pe care Îl frecventează(Rusceac D, 1993). 4. Metoda dactiologică - dactiologia este o formă specială a limbii vorbite, bazată pe redarea literelor, a grafemelor, În aer cu ajutorul poziției și mișcării degetelor de la o mână sau de la ambele mâini. În literatura de specialitate se mai folosesc și termeni ca dactilolalie, sistemul dactil sau metoda dactilă de comunicare, instruire și educație a persoanelor deficiente de auz
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
extralingvistice. În realitate numai limbajul mimico-gestual este un limbaj extralingvistic. Dactilemele nu au nimic comun cu mimico-gesticulația, În comunicare decât folosirea mâinilor În aer,dar dactiologia apelează la mână În aceeași măsură În care și scrisul necesită Înregistrarea manuală a grafemelor. Prin comparație putem spune că În timp ce grafemele, scrisul, sunt transpuse pe hârtie, dactilemele sunt realizate În aer. În aceste condiții, prin asemănarea cu scrisul, dactilarea constituie o formă distinctă a limbajului verbal care se adaugă formelor orală și scrisă. ( Tucker
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
un limbaj extralingvistic. Dactilemele nu au nimic comun cu mimico-gesticulația, În comunicare decât folosirea mâinilor În aer,dar dactiologia apelează la mână În aceeași măsură În care și scrisul necesită Înregistrarea manuală a grafemelor. Prin comparație putem spune că În timp ce grafemele, scrisul, sunt transpuse pe hârtie, dactilemele sunt realizate În aer. În aceste condiții, prin asemănarea cu scrisul, dactilarea constituie o formă distinctă a limbajului verbal care se adaugă formelor orală și scrisă. ( Tucker, I., 1986 ). 5. Metoda grafică de instruire
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
tinde în mod natural să ne reamintească de cuvinte cunoscute al căror sens se estompează. Asocierilor saussuriene le adaugă simbolismul fonetic și grafic (mimologismele lui Gerard Genette: mimofonia și mimografia). Baudelle găsește resurse conotative ale limbii pe scara sublexicală a grafemelor și morfemelor (de exemplu, la Proust, Borniche conține două secvențe depreciative: "bor-" și "-nich-"). Numele proprii alese inițial de către scriitor pot fi modificate sau abandonate în cursul redactării, datorită multiplelor seme neprevăzute. Scriitura înzestrează numele propriu cu semnificați suplimentari care
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
vadă ceva"130. Structurile substantivale: "în somn"131, adverbiale, singure: "e aici?"132, "ce s-a petrecut acolo?"133, sau dublate de substantive cu determinanți nehotărâți: "din afară, din altă lume134" traduc teroarea (non) ființei ubicue a Christinei, iar sublinierea grafemelor redau plusuri de semnificație). Numele lui Egor ("nume ciudat..." 135) dobândește seme aferente datorită ironiei intertextuale din sintagma viteazul nostru Egor. Aluzia la poemul rusesc din secolul al XII-lea despre cneazul Igor Sviatoslavici anticipează eșecul final al personajului proiectat
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
spiralei, pe verticală sau pe orizontală, al cerului cu pământul, al masculinului cu femininul, al muntelui cu valea etc.155, este totodată și un simbol unificator între motivația "numelor primitive" și arbitrariul "numelor derivate". Personajele marcate în majoritate de acest grafem - d-na și d-nul Solomon, Stamate, Stere, (Vladimir) Săveanu- se află sub semnul șarpelui (a trăi sub semnul șarpelui "echivalează cu perpetuarea unei vieți părelnice, neautentice"156), de unde și necesitatea ceremonialului de invocare și de exorcizare a târâtoarei. Autorul
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
să nu se mai lase vrăjit de aparențe" (episodul în care Marina i se arată, pe rând, de douăzeci și de șaizeci de ani). Grupul Vasile I. Borza - Vasile Economu - Lixandru V. Gheorghiță - Anca Vogel constituie o unitate prin prezența grafemului V; în primele două, prezența numelui Vasile (basileus "rege, conducător", basileios "regal", v. supra) marchează apartenența în structurile de conducere a acestor reprezentanți ai "puterii și suspiciunii"483; în următoarele două, ideea este redată, mai camuflat, prin inițială situată între
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Aceste cântece și balade vetuste și "melodii arhaice", Leana le interpretează recreându-le: "le crea din nou, le cânta așa cum trebuiau cântate ca să ne placă nouă, tinerii de pe atunci, după război"535. Citatul, în care observăm din nou intenția sublinierii grafemelor, aduce în discuție cel puțin trei lucruri: 1) orice repetiție înseamnă repetarea actului primordial (ex. un orfic, prin ceremonialul inițiatic, repetă gesturile originare ale lui Orfeu). Repetarea gesturilor exemplare și paradigmatice înseamnă și o reactualizare a momentului mitic, timpul profan
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
teatrului ca anticipare a revelației morții, numele personajului își relevă motivația. Numele său este strâns legat de moarte: Thanase, formă a numelui Athanásios614 (nemuritor), la care prefixul privativ a nu este păstrat, menține, în schimb, ca în forma de origine, grafemul h. Prenumele reproduce un vechi nume personal grecesc, Hierónymos, alcătuit din hieros "sfânt, sacru" și onoma "nume", la origine nume cu valoare mistică 615, așa cum și viziunea asupra spectacolului devine o soteriologie, o tehnică a mântuirii, o pregătire neîntreruptă pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ultimă prin care omul devine stăpân asupra timpului și planta care redă tinerețea. Pentru cel ce trăiește în mit, limbajul nu poate fi decât unul "ascuns"; asupra lui, Maestrul atrage atenția de mai multe ori (și, împreună cu el, Eliade, marcând grafemele prin altfel de caractere și creând plusuri de semnificație), opunând cele două tipuri de limbaj: cel de toate zilele "acum vorbim în limbajul de toate zilele" și limbajul mistic. În primul cod, cel "de toate zilele" se situează Albini și
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Mântuleasa) care poate schimba identitatea oricui, dar a cărui identitate n-o cunoaște decât pădurarul. În Șarpele se întâlnește desemnarea rigidă cu nume de substituție pentru numele tabuizat. Aici, motivația grafică a numelui se intersectează cu un "mitologem" românesc: șarpele-balaur. Grafemul care marchează majoritatea numelor din Șarpele unifică simbolic motivația "numelor primitive" și arbitrariul "numelor derivate". Evidența grafemului continuă și în Secretul dr. Honigberger, aventura protagonistului s-ar putea rezuma ca o trecere (Mare Trecere) de pe strada S în Shambala. Personajele
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
se întâlnește desemnarea rigidă cu nume de substituție pentru numele tabuizat. Aici, motivația grafică a numelui se intersectează cu un "mitologem" românesc: șarpele-balaur. Grafemul care marchează majoritatea numelor din Șarpele unifică simbolic motivația "numelor primitive" și arbitrariul "numelor derivate". Evidența grafemului continuă și în Secretul dr. Honigberger, aventura protagonistului s-ar putea rezuma ca o trecere (Mare Trecere) de pe strada S în Shambala. Personajele feminine din viața dr. Zerlendi, preocupat de biografia dr. Honigberger se numesc Sofia și Smaranda. Strada pe
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
rezuma ca o trecere (Mare Trecere) de pe strada S în Shambala. Personajele feminine din viața dr. Zerlendi, preocupat de biografia dr. Honigberger se numesc Sofia și Smaranda. Strada pe care se află casa din alte timpuri, este marcată prin același grafem simbol, S: "Era, parcă, un alt văzduh aici. O lume care se stinsese cu încetul în celelalte cartiere mândre ale capitalei și care se păstrase aici cuviincioasă, fără agonia decrepitudinii și a mizeriei. Era o casă boierească de pe vremuri, dar
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
identice". Numele se organizează în serii sinonimice: Oana-Anca Vogel, Lixandru Gheorghiță-Iorgu Calomfir-Dumitrescu, Vasile I. Borza-Vasile Economu-Lixandru V. Gheorghiță -Anca Vogel, Arghira-Zamfira-Marina, Iancu - Enache. În aceste exemple, sinonimia se realizează fie prin etimon comun, prin sem comun, sau motivație grafică (prezența grafemului V). În această alchimie semnificațională a numelor proprii, în acest labirint semnificațional pe care îl traversează semantismul designatorului, actul numirii se coagulează în mai multe paliere de semnificare, deschise unor posibilități diferite de interpretare și valorificare. Lumea ficțională eliadescă devine
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]