197 matches
-
sindrom hiperkinetic, tulburări ale structurii perceptiv motrice de formă, dislalie polimorfă. 2. ECHIPA INTERDISCIPLINARĂ: PROFESOR DE EDUCAȚIE SPECIALĂ:............................. PSIHOLOG:......................................... ....... LOGOPED: ................................................ ASISTENT SOCIAL: ................................. 3. EVALUARE PRETERAPEUTICĂ a. DOMENIUL COGNITIV întârziere gravă în structurarea deprinderilor lexicografice (nu stabilește legătura fonem-grafem) nu recunoaște grafemele învățate etc. dificultăți în realizarea numerației 0-10 vâscozitate mintală și rigiditate ritm lent de lucru b. DOMENIUL PSIHOMOTOR: agitație permanentă, imposibilitatea concentrării atenției tulburări de realizare motrică, incapacitate de a-și coordona mișcările fine disgrafie motrică, neregularități în dimensiunea literelor
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
fără suport intuitiv; să rezolve probleme cu o singură operație; să respecte pașii în rezolvarea problemelor cu o singură operație; Metode și mijloace didactice (exemple): Exerciții și jocuri de dezvoltare a auzului fonematic, de conștientizare a legăturii dintre fonem și grafemul corespunzător (activitățile se pot organiza sub forma de joc) Exerciții de conștientizare a structurii cuvântului metoda globală (analiza cuvântului cuvânt cu sens despărțire în silabe identificarea literelor - identificarea sunetelor corespunzătoare cuvânt cu sens). Exerciții de identificare a ordinii silabelor în
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
cele de la York. Apoi s-a apucat să corecteze textul Bibliei, în care găsise numeroase erori de traducere. A descoperit, cu acest prilej, o dificultate și în ceea ce privește scrierea. La mijlocul secolului al VIII-lea se scria greoi, cu majuscule sau cu „grafeme uniciale”, derivate din literele majuscule romane cu forme rotunjite; alteori se scria cursiv, cu litere mici unite prin numeroase ligaturi. Alcuin s-a decis să facă ordine și a impus ca în scriptoriumul, de la Tours să se folosească exclusiv „minuscula
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
oglinzii) și kinesteziile articulatorii corespunzătoare (palparea zonei gâtului în dreptul laringelui pentru a sesiza vibrațiile). De asemenea, la utilizarea acestei metode, cuvintele și propozițiile trebuie să fie cunoscute sub aspect semantic și articulator, să aibă o componentă articulatorie simplă, sunetul nou (grafemul) să fie situat în cuvânt într‑o poziție avantajoasă pentru a fi ușor sesizat din punct de vedere articulator și vizual, iar cuvintele cu noul sunet să fie astfel alese încât să cuprindă o singură literă necunoscută (litera corespunzătoare noului
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
o locuțiune verbală proprie. 63. Înlocuiește literele. 64. Inversează literele. 65. Omite silabele sau literele de la sfârșitul cuvintelor. 66. Scrie o silabă în locul unui cuvânt. 67. Nu are reprezentarea grafică a cuvântului. 68. Nu poate stabili legătura între sunete și grafeme. 79. Nu poate scrie drept. 70. Are foarte multe ezitări și ștersături. 71. Nu poate scrie după dictare. 72. Are foarte mari dificultăți în formularea unui mesaj scris. 73. Scrie cu multe greșeli. 74. Execuția grafică a literelor este deficitară
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cu sens figurat ................................................................................................ b) formularea și înțelegerea propozițiilor - cu conținut familiar ...................................................................................................... - cu conținut nou ......................................................................................................... c) vocabularul - activ ........................................................................................................................... - pasiv ........................................................................................................................... d) particularități narative ...................................................................................................... e) elemente prozodice ale vorbirii spontane ........................................................................... Componenta afectivă și expresivitatea vorbirii: - ritmul vorbirii ............................................................................................................... - vocea și tonalitatea ......................................................................................................... Citirea: - raportul fonem‑grafem ................................................................................................... - citirea pe silabe ............................................................................................................ - citirea pe text cunoscut ................................................................................................... - citirea pe text nou ............................................................................................................ - ritmul citirii .................................................................................................................. - dislexie ........................................................................................................................ Scrierea: - analiza literelor separate ................................................................................................ - sinteza în silabe și cuvinte (omisiuni, înlocuiri, inversiuni) ................................................ - acordul cuvintelor ......................................................................................................... - dificultăți ortografice ...................................................................................................... - dizortografii .................................................................................................................. - discaligrafii .................................................................................................................. Diagnostic logopedic și prognostic ....................................................................................... ....................................................................................... Observații privind evoluția subiectului
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
o muzicalitate exterioară (E. Lovinescu), „o formă a limbii declamate” (Tudor Vianu). Poetul resonorizează cuvintele comune printr-o sumă de tehnici simbolice retorizante (abstractizarea prin trecerea adjectivelor și adverbelor în clasa substantivelor, comparația abstractizantă, cu inversarea termenilor, utilizarea majusculei ca grafem simbolic, polisemia ș.a.), prin paralelisme, repetiții și refrene, dar mai ales printr-o recuzită specifică poeticii simboliste: misterul numerelor fatidice (mai ales cifra 3), enigma estetizantă (are și un poem, Spre Insula enigmă), preferința pentru funebru și macabru, căutarea de
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
ucraineni) s-a făcut simțită și în cultura română, fiind continuată și după trecerea de la literatura în limba slavonă la literatura în limba română (după 1521, data Scrisorii lui Neacșu, cel mai vechi text românesc păstrat). La cele 42 de grafeme chirilice, s-au adăugat, la noi, încă două, - Ô -pentru a marca dz (în cuvinte ca geamăn, paragină ș. a.) și ä - pentru î nazal (în poziție inițială), atestate pentru prima dată în glose românești din texte slavone în 1454
ALFABETELE LITERATURII ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285256_a_286585]
-
limbii române (ă, î, ș, ț), reducerea numărului de litere pentru același sunet (de exemplu, ê, ô, û, â pentru î) ș.a. În ultima jumătate de secol, cele mai importante au fost reformele ortografice din 1953 (cu generalizarea unui singur grafem î, inclusiv pentru român, România), din 1965 și 1993, acestea cu concesii făcute etimologismului (România, iar din 1993 și formele sunt, suntem); tot acum se generalizează â în interiorul cuvântului, cu excepția cuvintelor compuse, și î la început și sfârșit de cuvânt
ALFABETELE LITERATURII ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285256_a_286585]
-
și-a pus problema editării științifice a textelor vechi românești în alfabet chirilic, adoptând un sistem propriu de transliterare, a fost B. P. Hasdeu (Arhiva istorică a României, 1862-1865; Cuvente den bătrâni, 1878). Transliterarea are în vedere simpla înlocuire a grafemului chirilic cu cel latin, cu adăugarea unor semne diacritice acolo unde este cazul. Principiile de transliterare au fost elaborate în 1878 de Comisia Lexicografică a Academiei Române și potrivit lor au apărut în epocă trei lucrări: Catehismul calvinesc din 1656 (în
ALFABETELE LITERATURII ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285256_a_286585]
-
tipărite de Coresi în 1560 și 1566 și editate acum de Ion Bianu, iar a doua oară de Dan Simonescu, au renunțat la transcriere, pentru evitarea controverselor, limitându-se la reproducerea fotografică. Transcrierea interpretativă nu este o simplă înlocuire de grafeme (cele chirilice cu cele latine), ci o transliterare modificată de la caz la caz, în funcție de rostirea respectivelor sunete în limba română a timpului. Această metodă de editare a fost considerată „prematură” (a spus-o Al. Rosetti în 1927), pentru că nu se
ALFABETELE LITERATURII ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285256_a_286585]
-
pentru că nu se putea ști cu precizie, în toate cazurile, valoarea fonetică a fiecărei litere chirilice pentru limba vorbită românească (fie că existau mai multe semne grafice pentru aceeași valoare fonetică, fie că existau mai multe valori fonetice pentru același grafem). Transcrierea interpretativă, stabilită în linii generale de Asociația pentru editarea textelor vechi (înființată în 1929), a început să fie aplicată tot mai mult de editori și filologi, dar cu multă prudență și moderație, în funcție de stadiul de dezvoltare al cercetărilor în
ALFABETELE LITERATURII ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285256_a_286585]
-
sau să ne oprim mai mult asupra celor mai dificile; ne dăm seama că, în acest fel, lectura este mai puțin eficientă. Într-adevăr, așa cum am văzut deja, lectura nu înseamnă fotografiere, ci se înrudește mai mult cu căutarea sensului grafemelor pe care le fotografiază ochiul. Dacă ochiul, la fel ca un aparat, fotografiază, de exemplu, „Leul sare din tufiș pentru a mânca antilopa...”, aceste caractere sunt foarte repede identificate în memorie cu niște cuvinte, iar sensul foarte familiar al acestora
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
liber sau cel cu rimă, fără ritm (aritmic); noul model de poeticitate bazat pe accente afective, cu versuri inegale ca măsură, fără ritm, cu rimă/semirimă; frecvența mare a strofelor in egale sau absența delimitării strofice (discurs continuu, astrofic) - semnificarea grafemelor prin scrierea cu literă mică la începutul unor versuri etc. Dramaturgia modernă a secolului XX se remarcă prin: - multiplicarea speciilor dramatice și manifestarea pregnantă a unor curente artistice noi: drama expresionistă, drama de idei, teatrul absurdului (farsa tragică), teatrul epic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
formală, textul liric presupune un tipar de versificație și unitățile compoziționale specifice: versurile, organizate, de obicei, în strofe. În poezia tradițională, versul este marcat grafic prin scrierea cu majusculă a primului cuvânt. Poezia modernă renunță frecvent la acest tip de grafem, reliefând tehnica ingambamentului prin scrierea cu majusculă numai la începutul unui enunț (în majoritatea poeziilor lui L. Blaga sau N. Stănescu, de pildă) ori prin renunțarea completă la majusculă (în multe dintre poeziile avangardiste și postmoderniste). Ca unitate semnificativă („conținutul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Simion). - VARIANTA 11 SUBIECTUL I (30 de puncte) (Ion Barbu, Elan) 1. sinonime neologice: plăpândă - fragilă; revarsă - inundă 2. Utilizarea majusculei în scrierea structurilor selectate are rolul de a evidenția cele trei imagini poetice, conferindule valoare de simbol. Prin acest grafem, ideile abstracte de vin reprezentări poetice semnificative. 3. Nu voia să poarte singur povara unei asemenea responsabilități. 4. teme: cunoașterea/aspirația spre cunoașterea totală; existența ca înlănțuire de ci cluri existențiale/ succesiunea viață- moarte; motive literare: elanul vital, cugetătorul, soa
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
r e s c u, deși partizanul altui principiu, proceda în acest mod cînd credea că sunetul românesc [ î ] este doar o nuanță mai întunecată a lui [ ă ] și, de aceea, nici nu ar trebui notat în scriere printr-un grafem distinct). Pe baza articulațiilor și a sunetelor distincte în orice poziție, crede Philippide, se poate stabili scrierea unei limbi. Dar, predispozițiile voinței de a integra realitățile în anumite scheme se confruntă permanent cu inovațiile realizate prin variabilitatea infinită a vorbirii
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
preocupat de arta lui, de aceea și-o tot definește în câteva rânduri. Nu fără melancolie, ne convinge că părul și barba i-au încărunțit, dar atâta vreme cât simte "plutind prin ochiul meu o căprioară..." rămâne tânăr. Se impune să subliniem grafemul și aspectul grafic al cântecelor. Scrierea cu majusculă accentuează afectivitatea, dar ajunge și la manieră, având în vedere grafia cu spații largi ce impune o anumită diferențiere: "Pădure, Și nor, cer, și iad, și câmp, și rai, și loc și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
liber sau cel cu rimă, fără ritm (aritmic); noul model de poeticitate bazat pe accente afective, cu versuri inegale ca măsură, fără ritm, cu rimă/semirimă; frecvența mare a strofelor in egale sau absența delimitării strofice (discurs continuu, astrofic) - semnificarea grafemelor prin scrierea cu literă mică la începutul unor versuri etc. Dramaturgia modernă a secolului XX se remarcă prin: - multiplicarea speciilor dramatice și manifestarea pregnantă a unor curente artistice noi: drama expresionistă, drama de idei, teatrul absurdului (farsa tragică), teatrul epic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
formală, textul liric presupune un tipar de versificație și unitățile compoziționale specifice: versurile, organizate, de obicei, în strofe. În poezia tradițională, versul este marcat grafic prin scrierea cu majusculă a primului cuvânt. Poezia modernă renunță frecvent la acest tip de grafem, reliefând tehnica ingambamentului prin scrierea cu majusculă numai la începutul unui enunț (în majoritatea poeziilor lui L. Blaga sau N. Stănescu, de pildă) ori prin renunțarea completă la majusculă (în multe dintre poeziile avangardiste și postmoderniste). Ca unitate semnificativă („conținutul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Simion). - VARIANTA 11 SUBIECTUL I (30 de puncte) (Ion Barbu, Elan) 1. sinonime neologice: plăpândă - fragilă; revarsă - inundă 2. Utilizarea majusculei în scrierea structurilor selectate are rolul de a evidenția cele trei imagini poetice, conferindule valoare de simbol. Prin acest grafem, ideile abstracte de vin reprezentări poetice semnificative. 3. Nu voia să poarte singur povara unei asemenea responsabilități. 4. teme: cunoașterea/aspirația spre cunoașterea totală; existența ca înlănțuire de ci cluri existențiale/ succesiunea viață- moarte; motive literare: elanul vital, cugetătorul, soa
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și a probabilității de a opera cu acele categorii lexicale și semantice specifice vârstei cronologice. 10Recomandări: gimnasticfonoarticulatorie și respiratorie; antrenarea și dezvoltarea deprinderii de citire labialși pronunțare imitativa cuvintelor; exersarea și interiorizarea analizei și sintezei fonetice la nivel de fonem/grafem, silabă, cuvânt și propoziție. 11Terapia logopedic Exercițiile logopedice au început cu gimnastica fonoarticulatorie, care a continuat, de altfel, pe tot parcursul terapiei. S-au desfășurat ăi exerciții de educare a echilibrului inspir-expir, de vorbire ritmicși expresiv onomatopee, interjecții, comenzi verbaleă
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
nu poate să nu fie asociată cu agrafia. În funcție de sectorul lezat, ea poate să ia diferite forme: • disgrafia specifică sau disgrafia propriu-zisă, atunci când subiectul nu se poate exprima în scris, atunci când nu se stabilește legătura dintre sistemul de simboluri și grafemele care reprezintă sunetele, cuvintele, frazele; • disgrafia motrică, atunci când motricitatea este tulburată fără ca sistemul simbolic să fie atins. Copilul atins de disgrafie specifică este incapabil să scrie după dictare literele, pe care altfel le poate reproduce (mai mult sau mai puțin
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
la acești subiecți este vorbe despre o incapacitate greu explicabilă în formarea scrisului și cititului. Scrisul este grav afectat, mai ales la dictare și la compunere. Cert rămâne că respectivele persoane au dificultăți în a face legătura între simboluri și grafeme, între sunetele auzite și literele scrise. Sunetele care, pentru normali, reprezintă foneme, pentru ei sunt lipsite de sens, iar literele rămân la stadiul de simple desene. Emil Verza 146, analizând comparativ cititul și scrisul în alb-negru cu cel în alfabetul
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
Verza 146, analizând comparativ cititul și scrisul în alb-negru cu cel în alfabetul Braille, evidențiază următoarele erori comune la văzători și nevăzători: • omisiuni de sunete, litere, silabe; • omisiuni de cuvinte, propoziții și sintagme; • contopiri de cuvinte; • substituiri de foneme și grafeme; • substituiri și deformări de cuvinte; • adăugiri de foneme, litere și cuvinte; • înlocuirea unor cuvinte sau comprimarea lor; • confuzii de foneme și litere, ca urmare a asemănării acustico-optice: d p, d b, s ș, m n, o a, i î, c
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]