4,800 matches
-
iubesc la fel ca-n prima zi a facerilor noastre DEDICAȚIE LIMBII ROMÂNE Au adormit străbunii și toți cei dragi ai mei Purtând pe buze zâmbetul slovei românești. La rândul cetei mele, doresc s-adorm ca ei, cu același dulce grai din plaiuri strămoșești. FAȚETELE LINIȘTII Este atâta liniște în căminul meu încât mă doare zgomotul pașilor care-mi trezesc inima amorțită. Este atâta liniște în căminul meu, încât doresc ca pașii gândului să se odihneasca peste inima-mi plină de
SPINI (VERSURI) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 by http://confluente.ro/ligia_gabriela_janik_1432891220.html [Corola-blog/BlogPost/376558_a_377887]
-
cei care am visat și încă mai visăm, atunci când citim poeziile lui Mihai Eminescu, Minulescu, Labiș, Bacovia (George Andone Vasiliu), limba română, este un Dar strămoșesc, primit de fiecare dintre noi la naștere... Cu atât mai mult mă pasionează acest grai minunat și caut să citesc cât mai numeroase creații literare scrise de poeții și prozatorii contemporani români. Deoarece soarta m-a adus pe plaiuri străine sufletului meu, am simțit mereu acel dor de a mă exprima și de a conversa
”DARUL STRĂMOŞESC” de DOINA THEISS în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 by http://confluente.ro/_darul_stramosesc_doina_theiss_1368648975.html [Corola-blog/BlogPost/350402_a_351731]
-
Și Calea Vieții... noastre. Ian îi zâmbi și o strânse ușor la piept. Caterina se lipi duioasă de trupul său. Se priviră câteva clipe în tăcere. Undeva în subconștientul lor se petrecea un fenomen deosebit. Parcă stingheriți că le dispăruse graiul, ghicindu-și gândurile, porniră agale, unul lângă altul. - Niciodată nu mi-a plăcut Cișmigiul ca în această seară, - rupse Caterina tăcerea. - Este ora și anotimpul când se deschi larg porțiule Paradisului. Omul de multe ori se refugiază în latura spirituală
SIMFONIA IUBIRII de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1403537274.html [Corola-blog/BlogPost/349301_a_350630]
-
revistele: „Studii Teologice”, „Orizonturi Teologice”, „Revista Teologică”, „Glasul Bisericii”, „Ortodoxia”, „Lumina”, „Tabor”, „Altarul Banatului”, „Mitropolia Olteniei”, „Altarul Reîntregirii”, „Telegraful Român”, „Teologia”, „Legea Românească”, „Lumea Credinței”, „Renașterea”, „Buna Vestire”, „Porunca iubirii”, „Rost”, „Credința Străbună”, „Învierea”, „Didahia”, „Apostolia”, „Argeșul Ortodox”, „Ortodoxia Maramureșeană”, „Grai Românesc”, „Biserica Ortodoxă”, „Geopolitica” și „Familia Română”. Mai 2008 - mi-a apărut cartea cu titlul: „Smerită încercare întru desăvârșirea începutului” - la Editura „Agnos” din municipiul Sibiu. Octombrie 2008 - mi-a apărut cartea cu titlul: „Smerite încercări și începuturi” - la Editura
ACTIVITATEA PUBLICĂ ŞI PUBLICISTICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_activitatea_stelian_gombos_1380102790.html [Corola-blog/BlogPost/360978_a_362307]
-
deschise spre cultură, creație, dragoste de neamul românesc și limba sa străbună, element definitoriu pentru ființa noastră națională, pentru păstrarea căruia s-au jertfit generații, fiind totodată o modalitate de a strânge laolaltă români de pe toate meridianele uniți de unicitatea graiului cu o vechime milenară în spațiul carpato-danubiano-pontic. La rândul nostru ne exprimăm prețuirea și respectul față de toți cei care de-a lungul timpului au gândit și au simțit în frumoasa limbă românească, au militat pentru păstrarea și îmbogățirea ei, pentru
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411303636.html [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
a fost Femeia, apoi au apărut poezia, pictura și sculptura... Femeia alerga liberă, prin poieni de pădure, se cățăra pe stânci și, se avânta în zbor spre Paradis. Frumusețea ei- minune clădită-n taina Curcubeului fiind creată de însuși Dumnezeu.... Graiul ei, blând ca al îngerilor, plutea peste întinderea albastră. pășea ușor precum gândul ce trece neauzit, de la un om la altul. Sculptori celești i-au modelat trupul din cel mai prețios jad, mirosind a mentă sălbatică și a Dragoste..... La
FEMEIA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 by http://confluente.ro/Femeia_floarea_carbune_1330673814.html [Corola-blog/BlogPost/374558_a_375887]
-
10), Chișinău 2004 • Putin la Papa de la Roma. În: Magazin, Timișoara, ian. 2004 • Revenirea românilor la Roma. În: România Mare, Nr. 700-704, Buc. 2004 • Roma, Bizanțul și postcomuniștii. În: Vremea, București, 6 apr. 1996 • Românii și maghiarii la Limes. În: Graiul Maramureșului, Baia Mare 6-22 martie 1995; în: Totuși iubirea, Buc., mai 1996; în: Curierul Primăriei, Cluj-Napoca 1,1995,9-17 • România´s Transformation 1711-2003. În: The 27Th Annual Congress - ARA, Târgu Jiu, 3 iun. 2003; în: Lumina. Nr.4-5-6, Pancevo 2003; în
GERMANIZAREA EUROPEI (2) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/viorel_roman_1438842405.html [Corola-blog/BlogPost/380211_a_381540]
-
încrucișarea intereselor imperiale. Cu H. Hofbauer. Buc. 1989, 188 p. • Transition în România. În: The BAL Baloldali Alternativa Egyesülés, Budapest, 1 nov. 1997 • Unirea cu Roma - 1698 și 1998 - integrarea în Uniunea Europeană. În: România Mare, Buc., 16. Ian 1998; în: Graiul Maramureșului, Baia Mare, 17, 18 ian. 1998, • Unirea cu Roma a Românilor. În: Clipă, Nr. 672-4, Anaheim (SUA) 2004. Referință Bibliografică: Viorel ROMAN - GERMANIZAREA EUROPEI (2) / Viorel Roman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1679, Anul V, 06 august 2015. Drepturi
GERMANIZAREA EUROPEI (2) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/viorel_roman_1438842405.html [Corola-blog/BlogPost/380211_a_381540]
-
vechi și frumoase tradiții, unde aproape 100% din populație o constituie românii, Româna a obținut statut de limbă regională, conform Legii Ucrainei „Cu privire la principiile politicii de stat în domeniul limbilor”. Am rămas plăcut surprinsă că mai sunt români iubitori de Grai și Neam. Și adevăratul român, Iancu POPESCU, deputat în Consiliul Sătesc Cupca, n-a țipat în gura mare că e patriot, cum o fac unii, dar a demonstrat prin osârdia și străduința sa de a pune Graiul străbunilor la loc
ŞI LA CUPCA LIMBA ROMÂNĂ-I O COMOARĂ INESTIMABILĂ – A OBŢINUT STATUT DE LIMBĂ REGIONALĂ by http://uzp.org.ro/si-la-cupca-limba-romana-i-o-comoara-inestimabila-a-obtinut-statut-de-limba-regionala/ [Corola-blog/BlogPost/93741_a_95033]
-
români iubitori de Grai și Neam. Și adevăratul român, Iancu POPESCU, deputat în Consiliul Sătesc Cupca, n-a țipat în gura mare că e patriot, cum o fac unii, dar a demonstrat prin osârdia și străduința sa de a pune Graiul străbunilor la loc de cinste, alături de limba de stat, cea ucraineană, ceea ce constituie, pentru noi, românii, o șansă reală de păstrare și perpetuare a graiului matern, de folosire a lui în toate domeniile, că e demn de a se numi
ŞI LA CUPCA LIMBA ROMÂNĂ-I O COMOARĂ INESTIMABILĂ – A OBŢINUT STATUT DE LIMBĂ REGIONALĂ by http://uzp.org.ro/si-la-cupca-limba-romana-i-o-comoara-inestimabila-a-obtinut-statut-de-limba-regionala/ [Corola-blog/BlogPost/93741_a_95033]
-
cum o fac unii, dar a demonstrat prin osârdia și străduința sa de a pune Graiul străbunilor la loc de cinste, alături de limba de stat, cea ucraineană, ceea ce constituie, pentru noi, românii, o șansă reală de păstrare și perpetuare a graiului matern, de folosire a lui în toate domeniile, că e demn de a se numi Român. Sincer vorbind, am și uitat că acest domn, cu suflet mare de român, s-a adresat „ZORILOR BUCOVINEI”, cu câteva luni în urmă, în timp ce
ŞI LA CUPCA LIMBA ROMÂNĂ-I O COMOARĂ INESTIMABILĂ – A OBŢINUT STATUT DE LIMBĂ REGIONALĂ by http://uzp.org.ro/si-la-cupca-limba-romana-i-o-comoara-inestimabila-a-obtinut-statut-de-limba-regionala/ [Corola-blog/BlogPost/93741_a_95033]
-
UNGUREANU Vă mulțumim încă o dată, dle UNGUREANU. Am făcut de îndată legătură telefonică cu dl primar Aurel ALERGUȘ, care a confirmat adevărul. Îmi plânge inima de bucurie că încă o localitate românească a obținut acest privilegiator statut ce ne facilitează graiul. Ce-i drept, anul precedent, de Ziua jurnalistului, când sărbătoream în anturajul amical al colegilor și prietenilor ucraineni, inima îmi lăcrima de durere, auzind de la o persoană de la organe că „româna n-o să devină nicicând regională”. Or, românii noștri au
ŞI LA CUPCA LIMBA ROMÂNĂ-I O COMOARĂ INESTIMABILĂ – A OBŢINUT STATUT DE LIMBĂ REGIONALĂ by http://uzp.org.ro/si-la-cupca-limba-romana-i-o-comoara-inestimabila-a-obtinut-statut-de-limba-regionala/ [Corola-blog/BlogPost/93741_a_95033]
-
că și în alte sate bucovinene Româna a obținut statut de limbă regională, informați-ne. Și dacă, totuși, stați încă cu frica-n sân, scrieți-ne măcar în poșta electronică a ziarului. Nu uitați că un popor care își pierde graiul dispare de pe fața pământului. Deci, să lăsăm drept moștenire urmașilor comoara noastră inestimabilă - Limba Română. Felicia NICHITA-TOMA
ŞI LA CUPCA LIMBA ROMÂNĂ-I O COMOARĂ INESTIMABILĂ – A OBŢINUT STATUT DE LIMBĂ REGIONALĂ by http://uzp.org.ro/si-la-cupca-limba-romana-i-o-comoara-inestimabila-a-obtinut-statut-de-limba-regionala/ [Corola-blog/BlogPost/93741_a_95033]
-
chiar de la prietenii apropiați, 49% de la colegii de școală sau serviciu, 39% de la cunoscuți și 31% de la persoane pe care nu le-au cunoscut decât online, iar aceste informații au fost transmise în special pe Facebook (79%) și prin viu grai (68%), dar și pe email (31%) și messenger (26%). „Ne-a surprins faptul că majoritatea dintre ei spun că și-au dat seama în ultimul an că persoane din jurul lor au împărtășit cu ei știri false, primind astfel de informații
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/cum-se-fabrica-stirile/ [Corola-blog/BlogPost/92527_a_93819]
-
chiar dârzenie când îl ascultau pe domnul doctor - un bărbat bine legat, de statură mijlocie, îmbraăcat într-un costum subțire de vară de culoare gri - povestind cu vocea sa baritonală despre bunii noștri strămoși care ne-au lăsat moștenire comună: graiul, straiul, limba ce-o vorbim de care trebuie să avem grijă să nu se strice cu cuvinte venite de aiurea, despre tradițiile noastre,despre sărbătorile cu ritualurile lor specifice, despre bătăliile importante date de-a lungul istoriei care ne-au
FOCUL DE TABĂRĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1429947149.html [Corola-blog/BlogPost/369830_a_371159]
-
Într-o zi la cantină, a sosit mătușa ei de la Oradea. De fericire Babutzi, așa-i spuneau ai ei, s-a aruncat la gâtul mătușii. Cerberul, eu stăteam mai la o parte, i-a prins mâna și a rămas fără grai. ,,Ce-i asta, Babutzi, dragă, ce-i cu inelul ăsta?!”...,,Tuși dragă, m-am logodit cu Boris, am vorbit eu cu Mami despre el. Uite-l acolo...” ,,Care?!, ăla cu părul?!, Doamne, Doamne! Mama ta știe?! Unchiul Andrei știe?!...” Încă
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424542946.html [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
în fața vieții pe care urma s-o trăim. Fericiți și neștiutori.” Peste toate se suprapuneau amintirile de la țară, la cules de struguri cu bunica și cu unchii lui Ionel, abia ieșiți din copilărie, scene nu lipsite de umor sănătos, în grai moldovenesc, care provoacă amuzament și sporește interesul cititorului. Scenele sunt antologice, scrise alert, dezinvolt, cu aplomb și oarecare îngăduință înduioșătoare pentru familia de la țară, ieșită la muncă la vie, la vremea culesului poamei. Familia, unită, se bucura cu aceste prilejuri
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Calator_pe_meridiane_launtr_cezarina_adamescu_1383944526.html [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
și varianta sonetelor în care terținele preced catrenele, definite ca sonete inversate. Acestea au fost ilustrate, destul de recent, la modul excelent, în literatura română, de Nicolae Grigore Mărășanu (n. în 1937, comuna Mărașu, județul Brăila), care a publicat, la Editura Grai și Suflet-Cultura Națională, în 2008, volumul Imparele, structura sonetelor sale fiind una specifică: trei terține și un pentastih (3+3+3+5). Cu ușoare ecouri din poezia diafană a unor Ion Barbu, Leonid Dimov și Dan Botta, sonetistul brăilean (mulți
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-albumul-liric-fiind-365-1-iconosonete-de-theodor-rapan/ [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
este incă bine. Pune-un gând în gândul lor să mai treacă pe la mine. Timpul mult prea nemilos, când îi ia și când îi lasă, n-am o vorbă cui să-i spun, bolul singur de pe masă îmi vorbește fără grai, fără grai se-aude-n toate, tot încerc, încerc să uit, mamă sunt și nu se poate. Mai aud curgând prin ploi câte-o lacrimă tăcută, dorul ei de dorul lor, când obrazul îmi sărută. Mai aud cum nu mai sunt. poarta
PESTE SUFLETU-MI CĂRUNT... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 by http://confluente.ro/marin_bunget_1436352657.html [Corola-blog/BlogPost/372623_a_373952]
-
bine. Pune-un gând în gândul lor să mai treacă pe la mine. Timpul mult prea nemilos, când îi ia și când îi lasă, n-am o vorbă cui să-i spun, bolul singur de pe masă îmi vorbește fără grai, fără grai se-aude-n toate, tot încerc, încerc să uit, mamă sunt și nu se poate. Mai aud curgând prin ploi câte-o lacrimă tăcută, dorul ei de dorul lor, când obrazul îmi sărută. Mai aud cum nu mai sunt. poarta, veșnic, încuiată
PESTE SUFLETU-MI CĂRUNT... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 by http://confluente.ro/marin_bunget_1436352657.html [Corola-blog/BlogPost/372623_a_373952]
-
întregime în gură, începând s-o mestece răzbunător. Flower-Power se alarmă din ochi, dar gestul i se termină în țipătul lui Papa: -Ce e asta?! M-ai otrăvit?! Nu era destul atacul vizual? -La cât ești tu de veninos în grai, nu te teme, nu mori! îl zgândări Babacul, care-și mutase pisica portocalie pe farfuria proprie, admirându-i codița îmbârligată. În vacarmul iscat de Papa, Flower-Power izbuti doar să arunce către Miramoț: A zdrobit în dinți piperul! Ca să liniștească atmosfera
CAP.6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1436075681.html [Corola-blog/BlogPost/377157_a_378486]
-
citit, recitit și au încercat să-și îndrepte condeiul către versurile pline de farmec ale acestuia. Au creionat un medalion literar-artistic demn de niște vorbitori ai limbii române. Căci, cine se poate numi român, decât acela care știe a stăpâni graiul poporului căruia îi aparține? Talentul și munca lor au fost admirate și apreciate atât de colegi, cât și de profesorii prezenți la activitate. Cât de frumos poate răsuna versul eminescian pe note de romanță, ne-au convins încă o dată elevii
SUB CERUL OPEREI EMINESCIENE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1452875869.html [Corola-blog/BlogPost/354465_a_355794]
-
Cum să nu te bucuri când, sătul de aerul poluat și de apa la sticlă a metropolelor occidentale, respiri iar aerul curat și să bei iar apa limpede de izvor? Dar eu, mă bucur și de oamenii care îmi vorbesc graiul strămoșesc în care m-am născut, căruia nu i-am putut aprecia importanța și gustul, decât după ce am fost nevoită să mă îndepărtez de el. Pe cei mai mulți dintre noi ne-a împins sărăcia, din păcate, pe drumul îmbolovănit și gloduros
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
are rădăcină! Vatra satului s-a format la Revolutia lui Tudor Vladimirescu de la 1821,când s-au asezat pe ea cinci familii de peste Olt, din zona Romanaților și alte cinci familii din Cărbuneștii Gorjului - de aici și denumirea de Olteni. Graiul localnicilor are prin aceasta irizări de culori și accente? Localnicii vorbesc în graiul pur oltenesc. Cine a avut brațe de îmbrățișat mai generoase de la unul spre celălalt: duhul cântecului, ori viitorul cântăreț Gheorghe Gheorghe? Și unul, și celălalt! De mic
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1404506876.html [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
1821,când s-au asezat pe ea cinci familii de peste Olt, din zona Romanaților și alte cinci familii din Cărbuneștii Gorjului - de aici și denumirea de Olteni. Graiul localnicilor are prin aceasta irizări de culori și accente? Localnicii vorbesc în graiul pur oltenesc. Cine a avut brațe de îmbrățișat mai generoase de la unul spre celălalt: duhul cântecului, ori viitorul cântăreț Gheorghe Gheorghe? Și unul, și celălalt! De mic mi-a plăcut a cânta , am iubit câmpul, pădurea, susurul izvorului, răpăiala ploii
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1404506876.html [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]