5,312 matches
-
transmite (și printr-un echivalent latin: topica trece de la Aristotel la Cicero) termenii culți care vor sta la baza corespondentelor romanice, dar și a englezescului topic. Acesta din urmă a dezvoltat sensul, fundamental în engleza de azi, "subiect, temă" (= subiect gramatical, subiect al unui discurs, temă tratată oral sau în scris etc.). Sub influența actuală a textelor scrise în engleză, cuvîntul românesc topică primește tocmai acest sens, pe care îl întîlnim tot mai des în Internet, mai ales în forumuri, în
Topica și topicul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14284_a_15609]
-
în copilărie, dar nici mai tîrziu: 'modelele'- pozitive sau negative - oferite de ambianța lingvistică de fiecare zi acționează insidios, sprijinite de frecvența lor în comunicarea socială, influențînd modul, de exprimare al locutorului. Astfel se propagă deprinderile de pronunțare și cele gramaticale, ca și preferințele lexicale, atît cele 'corecte', cît și cele 'incorecte'. (Uzul lingvistic social a înregistrat în ultimul deceniu numeroase exemple de extindere excesivă a unor forme de exprimare ca rezultat al preluării mai curînd mimetice (asimilabilă �modei") a unor
Media electronică, model de exprimare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15014_a_16339]
-
vocabularul nostru, despre care vorbitorul nu știe deocamdată mare lucru: nici sensul exact, nici pronunția corectă. Ca să nu spun că pronunția rămîne o bună bucată de vreme oscilantă. Al doilea tip este rezultatul ignorării și, prin urmare, al încălcării normelor gramaticale. Aici vina școlii este considerabilă. Un al treilea este pierderea de viteză în care se află limba literară: atacată în vocabular, prin cantitatea de cuvinte noi, atacată, în gramatică, prin nestăpînirea normelor, limba literară lasă încet-încet locul unei limbi "familiare
Un simpozion incendiar, concluzii devastatoare by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15056_a_16381]
-
care și-o pune Cronicarul e însă de ce mai avem miniștri peste asemenea funcționari mărunți care iau mită? * Un titlu nefericit în ZIARUL FINANCIAR : Casele de schimb au speculat printre primii creșterea euro". Casele de schimb nu-și schimbă genul gramatical, așa că titlul corect ar fi trebuit să fie "...printre primele...". * Mai mulți editorialiști care se pare că l-au însoțit pe premierul Năstase în călătoria sa în China fac pe lăudătorii ad-hoc ai modelului chinezesc. Cronicarul care mai știe cîte
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15058_a_16383]
-
construi din semnele de ortografie și punctuație nu reușesc să suplinească rolul intonației, al expresiei și al gesturilor din conversația față în față și nu par a fi foarte frecvente în uz. Aparțin oralității construcțiile scurte, repetițiile, neglijența în construcția gramaticală; mesajele scrise nu conțin însă decît puține cuvinte de umplutură, semnale fatice, pragmatice, de atenuare, de care vorbitorii adesea nici nu își dau seama, dar care în comunicarea orală au rolul de a menține un acord implicit; lipsa acestor mijloace
Cîteva observații lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15113_a_16438]
-
pentru că nu există nici o altă formă echivalentă stilistic care să-l concureze. Pentru aceste serii nu sînt însă suficiente simplele cifre furnizate de "motorul de căutare": datele statistice trebuie confirmate de analiza fiecărui citat în parte, pentru că identitatea semantică și gramaticală a secvențelor respective e ambiguă (multe dintre atestări nu reprezintă pronume de politețe, ci simple folosiri ale substantivului domnie cu un deteminant genitival sau posesiv: "domnia lui Carol", "domnia ei plină de teroare", "domnia sa a durat între anii..."). Diferențele statistice
"Dumnealui" și "domnia sa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15158_a_16483]
-
complet, ca formă) și avînd prin urmare completa protecție maternă reușește să se sustragă morții iminente. Lupul moare într-o groapă (sugestie, neîndoielnic, a prezenței altei femei, în mrejele căreia a intrat, ori, pur și simplu, prin contaminare de gen gramatical, a Morții, care-l va secera pe Ștefan departe, într-adevăr, de casă, în 1858, înaintea Smarandei)". Unde e atunci noutatea acestei monografii? Un răspuns ar fi: în toate celelalte texte mai discrete, lipsite de astfel de efecte de spectaculos
O monografie spectaculoasă by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15169_a_16494]
-
corecte și fără emfază, care să identifice timpul, locul și natura unui anumit eveniment cultural, mediile oferă, într-o cantitate îngrijorătoare, păreri personale emise de către persoane inexistente în esență. Iar semnele sigure ale acestei inexistențe sînt verbiajul, delirul ideatic, agresiunea gramaticală, incontinența frazeologică. Să fie responsabilă de această stare de lucruri o conștiință colectivă sedusă egal de exclamația narcisiacă și de retorica tînguirii, care nu vrea nicidecum fapte nude și alte asemenea banalități, ci doar hrană incantatorie pentru cine știe ce voluptăți obscure
Opinia și Informația by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15199_a_16524]
-
altfel, unul dintre motivele principale pentru care copiii merg la școală! Firește, la eforturile dascălilor trebuie să se adauge cele ale familiei, ale instituțiilor de cultură, ale presei, ale întregii societăți. însă existența unei legi care să pedepsească un dezacord gramatical sau așezarea greșită a unui accent ar crea un precedent extrem de periculos, și iată de ce. Într-o țară civilizată, la fel de important cu a vorbi corect este a te purta politicos. Și atunci, pe când o lege care să-i sancționeze cu
Cum protejăm limba română ? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15236_a_16561]
-
tre să shtii să faci de toate"; "soacra nu tre să se bage". Cu intenția de a reproduce graiul și registrul colocvial (care în acest caz, daca nu se suprapun, oricum interferează puternic), apar și forme specifice ale unor elemente gramaticale: ale demonstrativului (ista, aista, cela): "de unde negativismul ista?"; "taman aista trebuia să ne oprească"; "tinerii ceea" (= ceia) etc.; ale auxiliarului de perfect compus ("Ce-o muncit...?"; "s-o terminat discuția"; "s-o făcut doctor în matematică"), ale verbului a lua
"Tsii shiuda?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15246_a_16571]
-
final într-un cuvânt străin, tendința noastră este să adăugăm un i. Lumea cumpără hot dog, dar spune roti dogui. Asta înseamnă că importăm cuvintele străine, dar adaptându-le sistemului fonologic portughez. Ce altceva mai caracterizează o limbă? Sistemul său gramatical. Ceea ce se întâmplă, de exemplu, când creăm verbe după cuvinte străine, este că urmăm regula conform căreia singura conjugare posibilă este conjugarea întâi (verbe care se termină în -ar), ca în deletar sau printar. Și cum se conjugă ele? Bineînțeles
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
este conjugarea întâi (verbe care se termină în -ar), ca în deletar sau printar. Și cum se conjugă ele? Bineînțeles: am printat, voi printa, printasem etc. Termenii englezești intră în limba noastră prin conjugarea întâi, fără să violeze, deci, sistemul gramatical. Iar, până la urmă, ceea ce caracterizează o limbă este fondul lexical comun. Ce înseamnă asta? Acest fond este compus din cuvintele cele mai vechi ale limbii, care exprimă noțiuni ce provin din timpuri îndepărtate, fără modificări. Aparțin fondului lexical comun cuvinte
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
să substituie un cuvânt din fondul lexical comun? Nu. Uite, asistăm la incorporarea termenului brother (frate). Doar că, în portugheză, brother înseamnă amic. Așadar, limba nu-și pierde caracterul specific, fiindcă nu este atinsă în sistemul ei fonetic, în sistemul gramatical sau în fondul lexical comun. Dar cu un brother pe aici, un printat pe colo, nu deschidem oare poarta pentru o amenințare mai profundă a limbii? Lexicul, care reprezintă cristalizarea întregii vieți materiale și spirituale a unui popor, se formează
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
ablativul absolut, ci de a forma oameni în adevăratul sens al cuvântului: “A învăța vocabule latine pe din afară, fără a fi pătruns de acel adânc spirit de adevăr, de pregnanță și de frumusețe a antichităței clasice, a învăța regule gramaticale fără a fi pătruns acea simetrie intelectuală a cugetării antice, este o muncă zadarnică, o literă fără înțeles. ... Spiritul antichității e regulatorul statornic al inteligenței și al caracterului și izvorul simțului istoric” (s.n.). Pentru Eminescu esențial este ca valorile clasice
Clasicismul, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13377_a_14702]
-
autoreglare. Există, mai întîi, acțiunea practică și oarecum instituționalizată: „administrațiile” unor pagini web și ale unor forumuri decid să corecteze mesajele și fac apeluri, mai severe sau mai sceptice, la respectarea normelor: „încercați să scrieți conținutul mesajelor cât mai corect gramatical, să scrieți numele proprii cu majuscule și să respectați regulile de punctuație” (Pet Zone). Chestiunile lingvistice pot fi cuprinse - tolerant dar destul de explicit - în regulamentul inițial: „Fiecare dintre noi mai facem greșeli de tastare, dar până la a scrie «cu picioarele
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]
-
restrictive din partea moderatorilor (price.ro). Și mai interesante sînt inițiativele individuale, ale acelor participanți la schimbul de mesaje care, iritați de abuzurile altora, decid să intervină, să protesteze, să sfătuiască, să explice și să corecteze: „ajutați-mă să descopăr greșelile gramaticale pe care le fac membrii acestui forum și să le notăm aici pentru a le corecta și explica” (reflex.ro); se propune cel puțin instituirea unui loc „de descărcat năduful pentru greșelile de limbă” (ib.). Fenomenul mi se pare nou
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]
-
pe care o faceți se strecoară o greșeală de genul menționat anterior, ce vă faceți? Vă spun eu: vă faceți de râs!” (reflex.ro). Mesajele de corectare pot fi chiar foarte personale: „te rog frumos scrie și tu mai corect gramatical pt. că de foarte multe ori o virgula, un «i» sau chiar formularea întregii fraze înseamnă destul de mult. Sper să nu mi-o iei în nume de rău” (softnews.forum). Desigur, cei care intervin sînt persoane instruite - care au acumulat
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]
-
e important să se realizeaze comunicarea, contează fondul și nu forma, normele se schimbă, respectarea lor strictă împiedică libertatea și expresivitatea etc.) sau reduse la simpla exprimare a disprețului pentru chestiune („vai domle ce sa zic nu am scris corect gramatical pe forum...”), rezolvat chiar printr-o înjurătură finală. Tind totuși să văd partea bună a lucrurilor: cunoașterea limbii literare rămîne un factor de evaluare socială, și, tocmai într-un mediu în care se instalează aparent haosul, nevoia de diferențiere și
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]
-
aparent haosul, nevoia de diferențiere și ierarhizare se accentuează: „forum-ul ș...ț își propune sa fie unul «de top» (...). Depinde de voi dacă vreți să vă încadrați în standardele noastre sau nu. În orice caz, greșelile de tastare și gramaticale nu vor fi acceptate decât ca excepții și «igiena» în scris e obligatorie aici” (price.ro). P.S. La comentariul lingvistic de săptămîna trecută - privind sensurile argotic-familiare ale termenului penal - trebuie adăugate informațiile foarte interesante cuprinse în articolul colegei Dana Niculescu
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]
-
etc.): o idee lingvistică nouă. Bineînțeles, și alte contribuții sînt utile și interesante - chiar dacă nu putem să le înșirăm, aici, pe toate. Unele sînt de ordin lexical (rom. neaoș, formații lexicale cu prefixe precum mega- sau euro-), altele sînt observații gramaticale sau semantice (organizarea sintactică a propoziției, complementele verbale „non-finite”, verbele „factitive” etc.). Ne-am oprit exclusiv asupra lucrărilor care trec dincolo de limitele strict lingvistice, adică cele care ar putea interesa pe cititorii cultivați. Doamna Gabriela Pană Dindelegan, animatoarea acestor studii
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]
-
obsesiv!), printre care Theodor Hristea, Adriana Ichim Stoichițoiu, Cristina Călărașu și alții. Tot în acest volum, subliniem articolul doamnei Rodica Zafiu, activa observatoare a „păcatelor limbii” noastre (oralitatea în limbajul jurnalistic), precum și unele cercetări asupra numelor proprii de persoană. Acordul gramatical și „abaterile” de la corectitudinea construcției, „adaptarea” gramaticală a unor termeni noi (operator, functor, ambreiori etc.), unele „formații verbale” noi (a erotiza, a pirata, a se dopa) fac de asemenea obiectul unor articole din această a doua culegere de studii dezvoltate
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]
-
Stoichițoiu, Cristina Călărașu și alții. Tot în acest volum, subliniem articolul doamnei Rodica Zafiu, activa observatoare a „păcatelor limbii” noastre (oralitatea în limbajul jurnalistic), precum și unele cercetări asupra numelor proprii de persoană. Acordul gramatical și „abaterile” de la corectitudinea construcției, „adaptarea” gramaticală a unor termeni noi (operator, functor, ambreiori etc.), unele „formații verbale” noi (a erotiza, a pirata, a se dopa) fac de asemenea obiectul unor articole din această a doua culegere de studii dezvoltate de catedra de limba română a Universității
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]
-
o fi altfel? Eu copil, tu copil, el copil, noi copii, voi copii, ei copii?”. O altă intervenție (o critică destul de agresivă, din care am omis insulta vulgară) amestecă - așa cum li se întîmplă adesea nespecialiștilor - morfologia și ortografia, planul formei gramaticale și cel al scrierii: ”și vezi băi... că se scrie corect e bine să copiezi nu să copii cum zici tu”. Formele (să) copii, (să) copie sînt variante morfologice neadmise de norma actuală, dar atestate în trecut; în dicționarul academic
Vechi și nou by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13514_a_14839]
-
că n-a făcut nimic, dar acuzatorul său public nici nu-l bănuie capabil de așa ceva (textual: „Chiar îl cred de bună credință”). Citesc și recitesc, însă nu pot accede la rădăcinile adâncii aserțiuni. Împart frazele în propoziții, le analizez gramatical și stilistic, le compar, le reordonez grafic. Nimic. Sensul continuă să-mi scape. Ardeleanul bănățenizat din mine mai primește o palmă de la ardeleanul bucureștenizat: știam eu că munca intelectuală e grea, trebuia să rămân, asemeni strămoșilor, la coarnele plugului, să
Dublu Dinescu și simplu Nistorescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13540_a_14865]
-
fără pauză, întărește valoarea imperativă și autoritară a unui ordin, a unui îndemn (hai să mergem), cuvîntul avînd de altfel, și singur, valoare verbală (hai acasă!). Diferențe pragmatice interesante apar în funcție de combinarea interjecției cu forme verbale care au anumite persoane gramaticale, realizîndu-se astfel valoarea de îndemn, de asociere sau de anunț cooperativ al unei acțiuni proprii (hai vino - hai să mergem - hai că vin). În funcție de punctul de reper și de semantica enunțului, hai poate însemna „vino” sau „du-te”; din aceste
„Hai pa” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13531_a_14856]