34 matches
-
său, intimitatea devine un loc privilegiat al sensului - adică al de nespus-ului, al vagului, al aproximativului. Un mesaj al tăcerii. Cum sensul tinde să devină cu totul altceva decât umbra misterioasă a lucrurilor (așa cum postulează o Întreagă tradiție a „gramatologilor”, de la Trismegist Încoace), semnificațiile sale esoterice - atâtea câte sunt - se vor confunda cu cele ale universului conținut Între faldurile aparent opace ale biografiei. Ar fi, Însă, o enormă greșeală să echivalăm intimul cu diversele esoterisme care bântuie În zona interpretărilor
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
imaginii, pictura nu mai este nici lingvistică a imaginii, nici iconologie a textului, ci trece în teritoriul despre care Derrida crede că este al scriiturii. Din aceeași perspectivă, se pare că acest ceva, adică scriitura, ca obiect de studiu al gramatologiei este:.Ea detronează vorbirea, în sensul gramatologic al cuvântului, din poziția de vârf pe care o ocupă în sfera comunicării și o înlocuiește cu: care fac din limbaj: . Ea acceptă în teritoriul ei, și urmele șterse ale pergamentelor, și urmele
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
dar este tocmai ce nu se poate face să refuzi până și conceptul și termenul de semn"59. Interpretarea derridariană se realizează din perspectivă gramatologică, astfel încât textele lui Saussure, de pildă, sunt considerate în același timp închise și deschise unei gramatologii, contribuind atât la întoarcerea împotriva tradiției metafizice a conceptului de semn, cât și la continuarea acestei tradiții în măsura în care Saussure folosește termenul de semn împreună cu întregul bagaj de presupoziții inoculate în el prin intermediul limbii. Deși detectează primatul semnificatului în înțelegerea occidentală
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
fixe decât aceasta din urmă. Toate aceste contradicții, cărora li se adaugă nepotrivirea dintre teza arbitrarietății semnului și excluderea scrierii, îl determină pe J. Derrida să creadă că Saussure a avut o intuiție profundă ce ar putea fi inserată în gramatologie: "ceea ce Saussure vedea fără să vadă, știa fără să poată țină cont de ce știa urmând astfel întrega tradiție a metafizicii, este faptul că un anume model de scriere s-a impus în mod necesar, dar provizoriu ca instrument și tehnică
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Deconstrucție și scriitură Scriitura, așa cum apare ea în viziunea lui Jacques Derrida, nu poate fi decriptată în afara demersului deconstructiv (în interiorul căruia cazul ei este un exemplu între altele), precum și a principalelor componente ale propriului vocabular introdus (termenii de diferanță, urmă, gramatologie fiind doar unii dintre ei). De asemenea, analiza scriiturii nu se face dintr-un punct de vedere lingvistic, ci, subsumată unui proiect de o mare anvergură filosofică și culturală, ea va fi inclusă unor argumente ce au drept scop critica
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
unii dintre ei). De asemenea, analiza scriiturii nu se face dintr-un punct de vedere lingvistic, ci, subsumată unui proiect de o mare anvergură filosofică și culturală, ea va fi inclusă unor argumente ce au drept scop critica "metafizicii prezenței". Gramatologia, ca știință a scriiturii, va aduce și alte probe împotriva etnocentrismului, cât și în favoarea reabilitării scrisului în relația sa cu vocea. Expresia franceză pas de méthode ne permite a afirma că deconstrucția nu este o metodă, că ea este "fără
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Heidegger par a ține de o fază pregătitoare, situată înaintea adevăratei filosofări, fiind considerați doar "profetici". O critică dură care a vizat în special conceptul de scriitură a fost realizată de Sylvain Auroux, care aduce informația conform căreia numele de gramatologie a mai fost utilizat înaintea lui Derrida de către Gelb, autor care intenționa să demonstreze caracterul pictografic al scrierii. Structura logică a argumentării care vrea să susțină existența gramatologiei în înțelesul lui Derrida îi atrage atenția și criticile. Utilizarea termenului de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
fost realizată de Sylvain Auroux, care aduce informația conform căreia numele de gramatologie a mai fost utilizat înaintea lui Derrida de către Gelb, autor care intenționa să demonstreze caracterul pictografic al scrierii. Structura logică a argumentării care vrea să susțină existența gramatologiei în înțelesul lui Derrida îi atrage atenția și criticile. Utilizarea termenului de écriture în două sensuri, cel curent și cel de archi-écriture conduce la transferarea caracteristicilor uneia asupra utilizării celeilalte, astfel încât întregul demers derridarian poate fi pus sub semnul paralogismului
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
écriture în două sensuri, cel curent și cel de archi-écriture conduce la transferarea caracteristicilor uneia asupra utilizării celeilalte, astfel încât întregul demers derridarian poate fi pus sub semnul paralogismului: "am putea emite câteva rezerve în ceea ce privește structura logică a argumentării în favoarea existenței gramatologiei în sensul lui Derrida. Ne dăm seama cu dificultate de ceea ce ar putea fi demonstrat vreodată printr-o structură argumentativă de tipul: pentru ca să fie A, trebuie să fi fost A', care este la fel ca A, dar nu va putea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]