555 matches
-
20-30% din valoarea nutritivă a rației zilnice. Îngrășarea taurinelor pe bază de nutrețuri suculente Îngrășarea pe bază de nutrețuri însilozate. Cel mai frecvent utilizate sunt porumbul însilozat în faza de lapte-ceară cu cel mult 65% umiditate, precum și alte categorii de graminee (sorg, iarbă de Sudan), respectiv amestecul dintre acestea și leguminoase însilozate în proporții diferite. Vârsta animalelor preluate pentru îngrășarea prin această metodă trebuie să fie de minimum 6-7 luni, însă rezultate bune se obțin la vârsta de peste 12 luni. În
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
sub denumirea de "semisiloz" și, respectiv, "semifân". Semifânul se produce după tehnica obișnuită a însilozării clasice, însă conținutul nutrețului în momentul însilozării trebuie să fie de 45-50% SU, iar pentru semisiloz de 55-60% SU. Ca sursă se folosesc ierburile de graminee și leguminoasele, depozitate în silozuri de suprafață sau de tip turn, cu sau fără adaos de conservanți. Utilizarea semifânului și a semisilozului în îngrășare conduce la obținerea unor rezultate foarte bune și din punct de vedere economic, reprezentând o metodă
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
În afara ariei politico-economice de care se ocupă Bates. Jack R. Harlan, Crops and Man, ediția a II-a, American Society of Agronomy, Crop Science Society of America, Madison, Wis., 1992, p. 5. În cazul cerealelor de bază - toate din familia gramineelor - acest lucru a condus la un fel de mimetism simbiotic. Fiecare dintre aceste cereale are una sau mai multe „buruieni specifice”, foarte asemănătoare, din aceeași familie, care se dezvoltă În aceleași condiții, dar care Își Împrăștie semințele rezistente mai devreme
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
a lui Darwin, conform căreia ecosistemele mai variate sunt mai productive și mai adaptabile. Specialiștii În ecologie de la Universitatea din Minnesota au comparat 147 de parcele a câte 100 de picioare pătrate, pe care erau sădite mai multe feluri de graminee alese la Întâmplare. „Cu cât pe o parcelă creșteau mai multe specii, cu atât biomasa de plante a fost mai mare, iar cantitatea de azot absorbită În vederea creșterii ei a fost mai importantă”; „cu cât numărul de specii a fost
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și astăzi prin tufișuri unde lama plugului n-a pătruns, pe margini de drumuri, pe locuri virane ori în curți neîngrijite. În tufișurile tot mai răzlețe, caracteristic este păducelul (Crataegus monogyna), iar la marginea acestora, din ce în ce mai rar, se găsesc frumoasele graminee, mult iubite de popor, de tineri mai ales: negara (Stipa capillata) cu firul frumos și mlădios, păiușul (Festuca valeriact) și pirul crestat (Agropirum crestatum). Din flora măruntă, foarte răspândită este bărboasa (Andropogan ischaemum), ce predomină la poalele Dealului Pleșa din
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
abdomenului un ac cu venin. 5Vârșă - Unealtă de pescuit în formă lunguiață, alcătuită dintr-un coș făcut din plasă sau din nuiele de răchită împletite, cu gura îngustă și întoarsă înăuntru în formă de pâlnie. 6Dughie - plantă erbacee din familia gramineelor, cu frunze late, cu flori dispuse în spice, cultivată ca plantă de nutreț. 7Răzeș - (în orânduirea feudală, în Moldova) țăran liber, posesor al unei bucăți de pământ (moștenită din tată-n fiu), organizat în obști, care stăpânea în comun pământul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și măceșul (Rosa canina). Flora ierboasă de luncă, dispusă de-a lungul apei, în jurul mlaștinilor, s-a redus foarte mult. Supraviețuiește rogozul (Cava gracilis), stânjenul de baltă (Iris pseudocanus) și plante specifice. Pe pajiștile pentru păscut cresc multe specii de graminee: grâușor, ovăscior, dar și trifoi sau măzăriche. Flora acvatică propriu-zisă a fost redusă sau desființată prin dispariția lacurilor și mlaștinilor de luncă. Ea este reprezentată de stuf (Phragmites communis), papură (Typha angustifolie), pipirig (Scripus lacustris), zis și „țipirig”, sovârf, iarba
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și măceșul (Rosa canina). Flora ierboasă de luncă, dispusă de-a lungul apei, în jurul mlaștinilor, s-a redus foarte mult. Supraviețuiește rogozul (Cava gracilis), stânjenul de baltă (Iris pseudocanus) și plante specifice. Pe pajiștile pentru păscut cresc multe specii de graminee: grâușor, ovăscior, dar și trifoi sau măzăriche. Flora acvatică propriu-zisă a fost redusă sau desființată prin dispariția lacurilor și mlaștinilor de luncă. Ea este reprezentată de stuf (Phragmites communis), papură (Typha angustifolie), pipirig (Scripus lacustris), zis și „țipirig”, sovârf, iarba
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
trebuie să fie roz, se taie În felii subțiri și se va potrivi perfect cu ceapa topită. Cerealele Proprietăți anticancer Atunci când vorbim despre cereale, tindem să ne gândim la cele pentru micul dejun. Totuși, acest termen desemnează de fapt acele graminee care constituie o parte esențială a alimentației noastre: grâu, orez, porumb sau mei. Știința nu a făcut decât să confirme importanța acestor alimente de bază: aportul de glucide complexe, proteine, fibre vegetale și vitamine face din ele materii prime de
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
a face gura cămășii gușter - răgușeală H halici - alice hat - fîșie ce desparte ogoarele helgă - helge, nevăstuică albă hîrb - obiect uzat hîrleț - pintenul iadeșului hlei - lut hluj - cocean hogeag - coș de fum hojma - neîncetat holeră - cătină hospă - hoaspă, coajă de graminee și leguminoase hui (a) - a vui huscă - bulgăre huți (a) - a legăna I iarba-fierului - plantă fantastică, rînduniță iască - ciupercă folosită la aprin derea focului inima căruței - bucată de lemn ce leagă osia din spate iță - fir de urzeală ce formează
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
salata, cicoarea, salsifi, napul porcesc și floarea-soarelui. • Familia crucifere, numite și brasicacee, cuprinde broccoli, varza, varza chinezească, varza de Buxelles, conopida, gulia, muștarul, napul, ridichea și hreanul. • Familia cucurbitacee cuprinde cantalupul, lămâița, castravetele, dovleacul, pepenele galben și dovleceii verzi. • Familia graminee cuprinde grâul, porumbul și secara. • Familia labiee, numită și labiacee sau lamiacee, cuprinde busuiocul, măghiranul, menta, oregano, rozmarinul, cimbrul, salvia și cimbrișorul. • Familia leguminoase cuprinde fasolea, lintea și mazărea. • Familia liliacee cuprinde usturoiul, sparanghelul, arpagicul, hașma, ceapa și prazul. • Familia
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
într-o pungă găurită pentru a evita formarea mucegaiului. Pentru o depozitare îndelungată, rezervați-le un spațiu în camera frigorifică, într-un recipient plin cu nisip. Astfel, le veți crește perioada de conservare cu cel puțin șase luni. Porumbul, familia graminee • Pentru a favoriza polenizarea, semănați cel puțin două rânduri de porumb. • Pentru a lupta împotriva viermelui de porumb, infuzați 150 de grame de iederă proaspătă, tăiată în bucăți mari, în cinci litri de apă clocotită, timp de o jumătate de
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
scai-vânăt, caprifoi, vatrice (Tanacetum Vulgareă, Cimifuga racemosa, clematită, cerceii doamnei, iberis (limbușoarăă, coreopsis, Catananche caerulea, arăriel, nemțișor, Doronicum pardalianches, turița mare, alior, aglica, floarea pasiunii, frăsinel, Gaillardia aristata, sânzâiene, chelone (cap de broască țestoasăă, Gaura lindheimeri, mușcată, gerbera, gladiolă, gloxinia, graminee ornamentale (diferite tipuriă, margaretă mare, floarea miresei, iarbă mare, heliopsis helianthoides, spânz, crin, heuchera, hibiscus, crin alb, iris, rogoz, urechelniță, urzică moartă, lathyrus, levănțică, in, cafeluțe, margaretă, nalbă, monardă, lăcrimioară, myosotis, garoafă, oenothera, luminiță, sedum, eryngium alpinum, mac, penstemon, phlox
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
va fi redusă în timp ce la plantele polimorfe, parcelele vor fi mai mari; - organizarea câmpului pentru colecții va urma clasificare utilitară a plantelor de cultură și nu clasificarea filogenetică, în consecință, spre exemplu, parcela pentru „cereale“ va cuprinde speciile/cultivarele de graminee cultivate, dar și poligonacee, de tipul hrișcăi; - etichetarea parcelelor trebuie să fie completă: numele științific și popular al speciei, numele autorizat al cultivarului, zona de cultură, eventualele performanțe etc. - planul de amplasare a culturilor va fi desenat în ulei (de
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
Dumitru 23. Folosirea unor fungicide sistemice și de contact în combaterea bolilor foliare a cartofului 1981 Ignătescu Ion 24. Afânarea profundă a terenurilor drenate și nedrenate 1982 Catargiu Dumitru 25. Epocile optime de semănat a diferitelor specii și soiuri de graminee perene de pajiști 1982 Popovici Dumitru Ciubotaru Const. 26. Lucrări minime la grâul cultivat după cartof 1984 Catargiu Dumitru 27. Eliminarea excesului de apă din terenurile în pantă 1984 Marcu Ștefan 28. Toleranța unor soiuri de cartof la acțiunea metribuzinului
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
proceselor chimice, fizice și biologice din sol și interacțiunea solplantă 1985 Popovici Dumitru Ciubotaru Const. 30. Coeficienți de corelație pentru eficiența udărilor 1985 Săicu Constantin 31. Dependența eficacității mifibuzinului de momentul efectuării tratamentului 1985 Scurtu Elena 32. Standardizarea amestecului de graminee și leguminoase perene pentru înființarea de pajiști temporare în diferite condiții ecologice 1986 Popovici Dumitru Ciubotaru Const. 33. Elaborarea sistemului de producere de sămânță la gulia furajeră pentru zona de influență a SCA Suceava 1986 Popovici Dumitru Tonigar Doina 34
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
în diferite condiții ecologice 1986 Popovici Dumitru Ciubotaru Const. 33. Elaborarea sistemului de producere de sămânță la gulia furajeră pentru zona de influență a SCA Suceava 1986 Popovici Dumitru Tonigar Doina 34. Epoca optimă de semănat toamna a leguminoaselor și gramineelor perene în condiții de irigare 1986 Săicu Constantin 35. Criterii de apreciere a rezistenței la cădere a inului pentru fibră 1986 Scurtu Dumitru 36. Dependența coeficientului de valorificare a îngrășămintelor în funcție de nivelul de fosfatare indus 1988 Reichbuch Leon Ciobanu Valeriu
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
se mulțumesc să dea foc trestiilor când se usucă, spre sfârșitul toamnei; primăvara crește aici o iarbă fină, de o calitate excelentă, care e cosită sau folosită la pășunat. Anul următor, trestiile cresc încă și mai bine. Acest soi de graminee nu este așa de neproductiv cum s-ar putea crede; fără a lua insulele unde cresc drept vaste câmpuri de grâu, așa cum au crezut unii călători naivi, trestiile sunt folosite ca lemn de foc; servesc la confecționarea uneltelor de pescuit
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
aici. Vegetația tundrei include un mozaic de plante cu înălțimi reduse (în general 15-50cm), cuprinzând de la formațiuni arbustive (în care predomină tufișurile de sălcii și mesteceni) până la landele cu ericacee sau la pajiștile propriu-zise de tundră (formate mai ales din graminee și ciperacee). Predominante rămân însă formațiunile de mușchi și de licheni, la care se adaugă formațiunile ierboase. Temperaturile scăzute și sezonul vegetativ scurt (6-10 săptămâni) nu permit dezvoltarea arborilor, care sunt de asemenea împiedicați să crească și din cauza permafrostului. Plantele
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
a turbei este de cca.1mm/an. Reprezentând prima etapă în formarea cărbunilor, turba este utilizată drept combustibil, chiar dacă are o putere calorică inferioară. Tundra mezofilă se dezvoltă pe soluri permeabile și mai bine drenate, fiind dominată de formațiuni ierboase: graminee (Deschampsia arctica, Poa abreviata, Trisetum spicatum), ciperacee (Carex rigida, C.pedata, C.nardina). Tundrele secetoase sau tundrele alcătuite din licheni (Lichenosa) se dezvoltă pe solurile cu umiditate foarte redusă, preferând relieful calcaros și nisipos. Cuprind lichenul renului (Cladonia rangiferina, C.
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
C.alpestris) și lichenul islandez (Cetraria islandica, C.cucullata, C.nivalis). Din punct de vedere economic, o importanță deosebită o are tundra cu cladonia, deoarece este preferată de turmele de reni. Deasupra covorului de licheni apare un strat de ierburi (graminee, ciperacee, juncacee) și tufișuri (argințica - Dryas octopetala, mesteacănul pitic - Betula nana). În America de Nord se diferențiază următoarele subtipuri de tundră: Tundrele mezohigrofile se dezvoltă în zonele depresionare umede din nord-estul Canadei și includ Carex aquatilis, Eriophorum, Polygonum viviparum etc; Tundrele xerofile
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
prezent în regiunile continentale interioare de la latitudini temperate, fiind caracteristic zonelor centrale din Asia și America de Nord și mai puțin în sudul Africii, America de Sud și Australia. Stepele sunt vaste teritorii în care vegetația spontană include aproape exclusiv ierburile (cu predominare a gramineelor xerofile), arborii fiind în general absenți. În cele mai multe cazuri, ca urmare a fertilității ridicate a solurilor pe care se dezvoltă, stepele au fost introduse în circuitul agricol, reprezentând azi cele mai mari grânare ale lumii. În regiunile mai umede (cca.
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
pâlcuri de pădure și ochiuri de stepă, mai mari sau mai mici). Aceasta lipsește în vestul Europei unde pădurea de foioase contactează direct cu vegetația mediteraneană. Formațiunile ierboase care domină stepele europene sunt alcătuite în cea mai mare parte din graminee ca: păiușca (Festuca sulcata), negara sau colilia (Stipa capillata), obsiga sau iarba ovăzului (Bromus secalinus), bărboasa sau păiușul dulce (Andropogon ischemum), ovăsciorul (Avenastrum pubescens). Apar numeroase plante cu flori viu și variat colorate: părăsita găinilor (Taraxacum scrotinum), păpădia (Taraxatum officinale
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
preria intră în contact cu pădurea de conifere, printr-o fâșie îngustă de silvostepă. Aceasta ocupă regiuni ale podișurilor interioare, de la râurile Saskatchewan, Athabaska, până la partea de nord a Câmpiei Mexicane și aliniamentul râului Arkansas. Covorul ierbos este dominat de graminee, iar covorul arborescent are specii de stejar, arțar, frasin. Flora preriilor nord-americane este mai bogată ca cea a stepelor euroasiatice. Preria se diferențiază spațial în funcție de condițiile climatice (în special precipitații). În nord-est, preria este bogată în masă vegetală, cuprinzând ierburi
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
ierburi înalte, care ajung până la 1.5m înălțime, ca: Stipa spartea (specie de colilie), Agropiron tenerum, Andropogon furcatus etc. Spre vest si sud-vest, preria este alcătuită din ierburi mai scunde, care de obicei nu depășesc 50cm. Cele mai răspândite sunt gramineele, între care: iarba bizonilor (Bulbis dactyloides). Înspre limita de sud-vest a preriei apar desișuri de arbuști xerofitici și opunții care anunță trecerea spre vegetația xerofitică subtropicală și deșerturile americane. Fauna preriilor nord-americane include în principal rozătoare mici și mijlocii (iepurele
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]