30 matches
-
tulpini rezistente la linezolid (54). Solomkin (2010), recomandă terapie de primă intenție cu aceste antibiotice în IIA cu acest germene sau când este suspectat (248). Enterobacteriaceae producătoare de ß-lactamaze (ESBLs) De-a lungul anilor, creșterea rezistenței la antibiotice a bacteriilor Gramnegativ, a fost raportată la pacienții spitalizați și mai ales aflați în stare critică (80). Peterson și Rossi (2005-2005) trag un semnal de alarmă referitor la bacteriile Gram-negativ ce secretă ß-lactamaze cu spectru lărgit: Pseudomonas aeruginosa, Acinetobacter, Stenotrophomonas multophilia precum și extinderea
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
este rezistentă. În tabelele următoare sunt prezentate diferite fenotipuri de rezistență la beta-lactamine a izolatelor clinice incluse în studiu. Fenotipurile de rezistență sunt asociate cu capacitatea bacteriilor de a produce beta-lactamaze care inactivează beta-lactaminele. a) Fenotipuri de rezistență la izolatele Gramnegativ Rezistența bacteriilor la antibiotice este fie naturală, fie dobândită. Rezistența naturală a unei specii sau gen este o caracteristică proprie și determină fenotipurile „sălbatice” ale speciilor bacteriene față de agenții antimicrobieni. Rezistența dobândită afectează doar o parte din tulpinile care aparțin
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
I și inhibitorii de beta-lactamaze este de 10,4%. Două tulpini de E. coli sunt producătoare de enzimă TEM-1 care conferă rezistență la peniciline, cefalosporine de generația I, ureidopeniciline (Piperaciclin) și carboxipeniciline (Ticarcilina). Acest tip de enzimă este dominant la Gramnegativ și a fost prima oară semnalată la E. coli în 1960 (167). Acest grup manifestă o rezistență semnificativă la peniciline prin penicilinazele mediate plasmidic. Așa cum se observă din tabelul 91, 36 de izolate sunt rezistente la Ampicilină, Ticarcilină și Piperacilină
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
coagulazo-negativi; 2. mediastinita secundară contaminării peroperatorii a spațiului mediastinal, mai des fiind implicat Stafilococul auriu; 3. mediastinita determinată de diseminarea în perioada postoperatorie a unui proces infecțios la distanța de mediastin, și în acest caz mai des sunt implicați germeni gramnegativi [8]. Manifestări clinice Manifestările clinice în această formă de mediastinită sunt variabile, de la forme fruste până la forme fulminante. Majoritatea prezintă semne ale sepsisului cu febră înaltă, frisoane până la manifestări ale șocului septic. Alții pot prezenta manifestări estompate de la subfebră până la
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
puncții etc. căutarea focarului infecțios, prin examen clinic și câteva examene complementare simple (radiografie pulmonară, radiografie abdominală fără pregătire, echografie abdominală și renală, puncție lombară, etc.); acestea permit suspectarea tipului de microorganism implicat, pe baza cunoștințelor legate de rolul bacteriilor gramnegative în infecțiile urinare și biliare, al germenilor gram pozitivi în infecțiile pulmonare comunitare, al asocierilor polimicrobiene în focarele digestive etc. Această căutare trebuie orientată mai ales asupra focarelor infecțioase ce pot necesita un tratament specific de drenaj sau o altă
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]