1,226 matches
-
a rememorării, de real folos atît istoriei literare, care-și are sertarul său ispititor de "mică istorie", cum spun francezii, cît și cititorului pur și simplu ce are ocazia a medita la "grandoarea și decadența" unui scriitor tipic epocii comuniste, "grandoare și decadență" nu în ordine succesivă, ci într-un inextricabil amestec, precum o descompunere fosforescentă... Să observăm din capul locului că Eugen Barbu are, în percepția noastră, a celor ce i-am fost contemporani, un statut de personaj cel puțin
Evocîndu-l pe Eugen Barbu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12155_a_13480]
-
nu putea face uz de mijloace mai rafinate, rezumîndu-se la lingușirea grosieră, la calomnie și intrigă, la tentativa unui mariaj "distins". Numai că ambii poli între care se agita Barbu erau derizorii. Dacă plecăciunea ancilară era nemijlocit înjositoare, celălalt, visul "grandorii", nu depășea nici el un artefact de îndoielnic gust. "în acest sens avea ceva de pașă bosniac sau de cneaz muntenegrean". îl distingea așijderea pe "patron" o tactică perfidă a intimidării celor socotiți a-i fi adversari, prin intoxicarea opiniei
Evocîndu-l pe Eugen Barbu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12155_a_13480]
-
care ședea marele critic. Despre aspectul ei de fort, de bunker, una cu pământul, având aerul înaltului Stat Major al unei oștiri imperiale. Adăugasem observația că, geniilor adevărate, le plac locuințele mici-mici, anume, spre a fi amplificate prin proporțiile, prin grandoarea spiritului lor inventiv, capabil de strategii colosale... Urmează o mărturisire intimă. Ezit, dar vârsta, precum și gândul ispititor al posterității mă îndeamnă să o pun pe hârtie. Fiind o mică, o infinitezimală zgaibă de culoare, nu chiar întregind, însă făcând eventual
G.Călinescu, gazetar by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12261_a_13586]
-
mare. Proceduri inadecvate Intervievatul, căruia i-ar fi priit cu siguranță o ambianță amicală, o abordare ca de la egal la egal, se pierde și el, dar în felul lui, trișând cu delicii, și nici nu bagă de seamă într-atâta grandoare insuflată, cum i se umflă pieptul de importanța ce vede cu plăcere că i se dă. Și totuși, bănuiala că dialogul acesta a stat tot timpul sub semnul unui mare risc de procedură. A fost, oare, un dialog prin corespondență
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12690_a_14015]
-
lucrul meu, nu mă mâna nimeni din urmă decât propria mea nevoie de a mă exprima pe mine și ceea ce mă înconjura, preocuparea mea de căpetenie constând în a evita rutina, repetiția, autopastișarea - sau, în altă ordine de idei, delirul grandorii sau autodenigrarea excesivă: ambele, forme de narcisism! Ca și în "fragedă pruncie", nu eman decât atunci când "îmi vine", când simt nevoia. Și, slavă Domnului, am simțit-o aproape non-stop! C. P.: Al. I. Ștefănescu a scris o frază tulburătoare despre
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
raportului om-Dumnezeu, pe care religia catolică îl rezolvă deficitar, pe o latură prin avivarea aspirației omului către divinitate, pe altă latură prin "sfărîmarea exaltării lui de rigiditatea eternității divine". în schimb, protestantismul conferă creaturii o valoare ce pare a întrece grandoarea absolută a Creatorului. Oglindind propensiunea spre individualism a psihologiei nordice, această religie "eretică", după spusa lui Maritain, amintită de Cioran, pare locuită de om, nu de divinitate. Așadar, aci exagerarea e în sens invers. însă omul, în viziunea lui Luther
Despre Nae Ionescu și Cioran (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12423_a_13748]
-
raportului om-Dumnezeu, pe care religia catolică îl rezolvă deficitar, pe o latură prin avivarea aspirației omului către divinitate, pe altă latură prin "sfărîmarea exaltării lui de rigiditatea eternității divine". în schimb, protestantismul conferă creaturii o valoare ce pare a întrece grandoarea absolută a Creatorului. Oglindind propensiunea spre individualism a psihologiei nordice, această religie "eretică", după spusa lui Maritain, amintită de Cioran, pare locuită de om, nu de divinitate. Așadar, aci exagerarea e în sens invers. însă omul, în viziunea lui Luther
Întoarcerea poetei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/12424_a_13749]
-
viață. înzestrat, generos, săritor, disponibil, antrenant și antrenat în viața publică, în același timp, neliniștit, complicat sufletește. Un tip dostoievskian, aș zice, cum se considera el însuși, unul din cei mai chinuiți sufletește în vremea sa, confirma în forța și grandoarea ei zodia Scorpionului. L-am cunoscut în căminul studențesc din Matei Voievod 77, în nesfârșite discuții, pe coridoarele lungi, în spălător, seri întregi, la cursurile și seminariile lui Vianu sau Mihai Ralea, la Ion Petrovici. Ne plimbam cu aceleași fete
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
a României pe continent. Combinația acestor factori a generat, cred eu, unul din cazurile cele mai flagrante de necunoaștere a unei mari personalități a culturii universale. Pe de altă parte, neglijența cercurilor cultivate este cu atît mai gravă, cu cît " grandoarea" lui Eminescu nu este diminuată , nici chiar atunci cînd traducerile sînt mediocre. Este unul din rarii poeți care merită a fi numit profet - stîlp al existenței și persistenței unui popor. Opera unui Vate este sublimarea unei întregi istorii și culturi
Cu Isabel Molina despre Eminescu by Marina Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11685_a_13010]
-
cîntat tu tuturor. Ai dat valma ne-ndoielnic, Prins de mreji, făr^ să alergi, Și te-ai învrăjbit puternic Cu moravuri și cu legi; Dar un gînd înalt valoare A dat faptei în sfîrșit, Tu te-ai vrut plin de grandoare, Însă nu ai izbutit. Dar izbîndă-i? - Grea-ntrebare, De la soartă nu-i răspuns, Cînd, fatal, de întristare Tot poporul e pătruns. Faceți nou să fie cîntul, Nu mai stați cu capu-n jos: Că-l va naște iar pămîntul, Cum
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
dimensiune de altă natură. Infinitul celest e spațial, infinitul marin aparține cu precădere întinderii. De nu ar fi orizontul - și e suficient pentru asta să-ți închipui marea învăluită în pace - călătoria cu gândul și-ar pierde din taină și grandoare. Orizontul e linia de graniță unde infinitul întinderii capătă valorile adâncimii, și cum nu contempli vreodată marea fără să îmbrățișezi orizontul, adică fără să cuprinzi măcar și o bucățică de cer, infinitul marin fură ceva și din încărcătura de vis
Marea și Visul File din carnetul unui memorialist - vara 1992 by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/9057_a_10382]
-
sau mai multe părți solistice formează un contrast cu părțile corale, fiind deosebit de full-anthem pentru cor fără soliști. Sub influența stilului italian anthem-ul se dezvoltă în direcția separării secțiunilor în recitative, arii elaborate ansambluri și coruri care accenturează mai mult grandoarea excesivă decât intensitatea. Schimbările liturgice după 1960 au eliminat rugăciunea de dimineață și de seară, care creeau un context normal pentru anthem, din poziția centrală în serviciul religios și au transferat accentul pe cântecul coral sau congregațional. În noua carte
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
șansa de nu se transforma în fiară”. Comemorarea universitarului Grigore Bostan - care ,,a cules comori folclorice, tezaurizându-le în analele veșniciei” - îi prilejuiește autoarei punerea în lumină a uneia dintre calitățile distincte ale acestuia: ,,îi erau nesuferite lauda de sine, grandoarea (n.n. grandomania), înălțarea proprie-i persoane pe piedestalul gloriei efemere”. În circumstanțele suitei de manifestări evocatoare, Gheorghe Jernovei, șef al Catedrei de Filologie Română și Clasică, a făcut un excurs în istoria filologiei române la Universitatea din Cernăuți, de la înființarea
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
prostituatele de lux de astăzi. Nu sunt uitați străinii și felul în care îi percep ei pe români prin intermediul capitalei lor: românii sunt grobieni și snobi, iar capitala, deși nu este o cloacă, este o mixtură de mizerie orientală și grandoare occidentală. Bucureștiul este un oraș "bolnav", însă, și datorită multelor calamități care se abat, de-a lungul vremurilor, asupra sa: ciumă, lăcuste, inundații, cutremure, incendii, secetă, foamete. Astăzi, Bucureștiul este încă un oraș bolnav, întrucât periferia a devenit mod de
"Misterele" Bucurestilor -de la miresme la miasme- by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12910_a_14235]
-
ai, domnește asupra ta. Ești un monarh absolut ? - Oh da... Sunt acel monarh care veghează cu atențe tiranică asupra lucrurilor și ființelor sale; pentru ca ele să nu se abată de la formele de expresie care le sunt specifice... Diversitatea lor este grandoarea domniei mele. Iar libertatea lor de exprimare îmi e apoteoză. - Spune despre mariajele tale. - Se întîmplă să te înșeli chiar și cînd e vorba să îț alegi viciul. Mulț nu-l nimeresc pe cel care i-ar fi putut salva
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
e modestă vizual, conținutul îmi place. Bostomylove e poemul continuu și discontinuu al unei singurătăți și uimiri americane, reportaj poetic și subiectiv al peisajelor citadine, evident, cu narativitate whitmaniană, cu realismul lui Carl Sandburg, sau imaginile fulgurante ale lui Pound. Grandoarea și unele aluzii textuale îl recomandă pe Ginsberg: "Kaddish pentru tine prietene /ah, și nici nu am apucat să citesc toate cuvintele/ din cartea cu coperți roșii (...) kaddish aici, când eram atât de aproape să-ți spun, știi/ te cunosc
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/14248_a_15573]
-
străbunii domnișorului Pantazi înșiruindu-se, cu capetele-n mâini, ca într-o dantescă theorie, în "vechi" (,grecești") "icoane", "pe fund de aur roșu"... Și e aproape sigur că, aici, roșul fondului portretelor votive (sau de aparat) e "smalț" heraldic, semnificând grandoare și bravură, dar și, în subsidiar, o lăcomie de bot ferin, de carnasieră gula (dovadă gueules-ul Talleyranzilor, să zicem, - despre care vom mai fi vorbit). Or, pentru că tot suntem la blazoane, se cuvine să adăugăm (fie și dacă-n detrimentul
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
simbolic: anihilarea rapidă și necruțătoare a gnomului - ființă mediocră, subterană, captivă, dezvoltată haotic într-un univers compromis, dezorientată în „mâzga” existențială, fără acces la sublim, care forțează, în stupiditatea sa, granițele culturii. Există o incontestabilă disproporție între atacul umil și grandoarea ripostei. În mod obișnuit, o asemenea inserție jignitoare este ignorată, oamenii de cultură, cu conștiința superiorității lor, fiind imuni la turbulențele minore, sortite eșecului și decredibilizării celor ce le provoacă. Dar, în „hiperluciditatea sa”, eul liric dorcescian, în egală măsură
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
Interviu, II, 11 ianuarie 2016, „Confluențe literare”) În poemul Avatar, sinteza eu-lup corespunde, fără dubii, acestei definiții a simbolului. Atmosfera poemului ne situează pe muchia dintre realitatea și irealitatea antropocosmică. Simbolul devine o dovadă de solidaritate antropocosmică, se creează, cu grandoare, dintr-o trăire întru asimilarea spirituală a avatarului. Poetul și lupul se întâlnesc nu doar în ființă, ci și în arhiființă, în arheu - partea esențială și veșnică a ființei sensibile. Poetica avatarurilor, de natură universală, inter- și supraculturală, este temeiul
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
anti-sistem. Raymond Aron îi dă, în "Le Figaro" replici de bun simț în numele democrației de tip liberal, Roland Barthes și grupul Tel Quel revoluționează critica literară, Bernard-Henri Levy și André Gluksman pun bazele noii filosofii, Malraux combină finețea observației cu grandoarea exprimării în comentariile sale din zona artelor plastice, Bernardo Bertolucci produce un imens scandal la lansarea filmului său Ultimul tangou la Paris. Ilie Năstase face furori la Roland Garros, iar cei trei români geniali, Ionesco, Eliade și Cioran devin parte
Sous le ciel de Paris by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10269_a_11594]
-
căutărilor lor sunt: etnicul (Florea Stănculescu, Octav Doicescu), regionalismul (Duiliu Marcu, Paul Smărăndescu, Henriette Delavrancea-Gibory), spiritul clasic (Petre Antonescu și, din nou, Henriette Delavrancea-Gibory). Arhitectură și putere (Architecture et pouvoir). În timpul lui Carol al II-lea, arhitectura românească cunoaște tentația grandorii și a monumentalității, apropiată de noua ideologie a Italiei fasciste; această formulă poate reprezenta o altă latură a reînnoirii stilului național. Carmen Popescu expune contextul politic și ideologic al anilor 1930 - 1940 și proiectele grandioase prin care regele visa să
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
deschiderea de căi noi creativității muzicale." Așa se face că lucrări mai vechi precum Axion, Psalmus, Sextuplum, Invocatio, Cantos, Deisis (Rugăciune), Litanii la plinirea vremii reprezintă tot atâtea chintesențe ale unor asemenea simbioze. de Ștefan Niculescu impresionează prin simplitate și grandoare; prin rigoarea, substanța și frumusețea scriiturii contrapunctice, modal-bizantine și eterofonice, prin spațialitatea metafizică, prin varietatea nuanțelor țesăturii corale, reliefând veșnica pendulare a ființei între certitudine și incertitudine, între interogație, implorare și revelație... Odihnește-te Mântuitorule (partea I, "corespunzătoare oarecum catolicului
Un recviem românesc by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/10625_a_11950]
-
a fost desemnat consilier științific al guvernului, funcție de nivel ministerial în cadrul cabinetului primului-ministru, din care s-a retras în noiembrie 2001. În următoarea perioadă a conceput un program menit să transforme India într-o națiune dezvoltată, care să-și recapete grandoarea pierdută din cauza inferiorității tehnologice. A considerat întotdeauna că trebuie acordată o atenție deosebită instruirii copiilor, cărora trebuie să li se insufle dragostea față de știință. A preluat prerogativele prezidențiale în 25 iulie 2002, devenind al 11-lea președinte al țării. știrea
Agenda2004-5-04-saptamana () [Corola-journal/Journalistic/282018_a_283347]
-
să înfrunte veacurile“, a subliniat Î.P.S. Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului. Acest sfânt lăcaș de cult este vizitat zilnic de sute de oameni mânați de credință, care aprind lumânări, sau de simpli turiști români sau străini, atrași de frumusețea și grandoarea ei. Din cauza fumului de la miile de lumânări ce ard de dimineața până seara, o parte din pictura și sculptura interioară a Catedralei a început să se degradeze. Pentru înlăturarea acestui neajuns, Consiliul eparhial a decis efectuarea unor lucrări de restaurare
Agenda2004-18-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282355_a_283684]
-
simbol al spiritualității și al geniului românesc. Din oraș, turiștii ajunși în aceste zone pot pleca în drumeții în cel puțin patru direcții, la capătul cărora se vor declara satisfăcuți atât de pitorescul peisajului întâlnit, cât și de frumusețea și grandoarea obiectivelor vizitate. În drum spre Tismana, puteți face un popas la Hobița, la casa patriarhului sculpturii universale, Constantin Brâncuși. Considerat un „Mallarmé al sculpturii“, artistul a crescut printre meșterii lemnari din Gorj, de unde își trage seva măiestriei, și a creat
Agenda2003-49-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281810_a_283139]