114 matches
-
Salicornia veneta Asteraceae (Compositae) - Centaurea jankae - Centaurea pontica - Ligularia sibirica (Curenchiu de munte) - Cirsium brachycephalum (Pălămida) - *Serratula lycopifolia (Gălbinare) Brassicaceae (Crucifere) - Crambe tataria (Tartan) - Draba domeri (Flămânzica) - Thlaspi jankae (Pungulița) Cyperaceae - Eleocharis carniolica Droseraceae - Aldrovanda vesiculosa (Otrățel) Poaceae (Graminae) - Poa granitica ssp. disparilis (Firuța de munte) - Stipa danubialis (Colilie) Fabaceae (Leguminoase) - Astragalus peterfii (Cosaci) Iridaceae - *Gladiolus palustris (Gladiola) - Iris aphylla ssp. hungarica (I. hungarica) (Iris) - Iris humilis ssp. arenaria (I. arenaria) (Iris) Lamiaceae (Labiatae) - Dracocephalum austriacum (Mătăciune) Liliaceae - Colchicum arenarium (Brândușa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189474_a_190803]
-
Salicornia veneta Asteraceae (Compositae) - Centaurea jankae - Centaurea pontica - Ligularia sibirica (Curenchiu de munte) - Cirsium brachycephalum (Pălămidă) - * Serratula lycopifolia (Gălbinare) Brassicaceae (Crucifere) - Crambe tataria (Târtan) - Draba dorneri (Flămânzică) - Thlaspi jankae (Punguliță) Cyperaceae - Eleocharis carniolica Droseraceae - Aldrovanda vesiculosa (Otrățel) Poaceae (Graminae) - Poa granitica ssp. disparilis (Firuță de munte) - Stipa danubialis (Colilie) Fabaceae (Leguminoase) - Astragalus peterffi (Cosaci) Iridaceae - Gladiolus palustris (Gladiolă) -------------- Liniuța întâi de la poziția "Iridaceae", litera b) a pct. 3 din anexa 3 a fost modificată de pct. 95 al art. I din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188904_a_190233]
-
veneta Asteraceae (Compositae) - Centaurea jankae - Centaurea pontica - Ligularia sibirica (Curenchiu de munte) - Cirsium brachycephalum (Pălămidă) - * Serratula lycopifolia (Gălbinare) Brassicaceae (Crucifere) - Crambe tataria (Târtan) - Draba dorneri (Flăm��nzică) - Thlaspi jankae (Punguliță) Cyperaceae - Eleocharis carniolica Droseraceae - Aldrovanda vesiculosa (Otrățel) Poaceae (Graminae) - Poa granitica ssp. disparilis (Firuță de munte) - Stipa danubialis (Colilie) Fabaceae (Leguminoase) - Astragalus peterffi (Cosaci) Iridaceae - Gladiolus palustris (Gladiolă) - Iris aphylla ssp. hungarica (I. hungarica) (Iris) - Iris humilis ssp. arenaria (I. arenaria) (Iris) Lamiaceae (Labiatae) - Dracocephalum austriacum (Mătăciune) Liliaceae - Colchicum arenarium (Brândușă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205543_a_206872]
-
Salicornia veneta Asteraceae (Compositae) - Centaurea jankae - Centaurea pontica - Ligularia sibirica (Curenchiu de munte) - Cirsium brachycephalum (Pălămida) - *Serratula lycopifolia (Gălbinare) Brassicaceae (Crucifere) - Crambe tataria (Tartan) - Draba domeri (Flămânzica) - Thlaspi jankae (Pungulița) Cyperaceae - Eleocharis carniolica Droseraceae - Aldrovanda vesiculosa (Otrățel) Poaceae (Graminae) - Poa granitica ssp. disparilis (Firuța de munte) - Stipa danubialis (Colilie) Fabaceae (Leguminoase) - Astragalus peterfii (Cosaci) Iridaceae - *Gladiolus palustris (Gladiola) - Iris aphylla ssp. hungarica (I. hungarica) (Iris) - Iris humilis ssp. arenaria (I. arenaria) (Iris) Lamiaceae (Labiatae) - Dracocephalum austriacum (Mătăciune) Liliaceae - Colchicum arenarium (Brândușa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185534_a_186863]
-
4054 - Pholidoptera transsylvanica (Cosașul transilvănean); 1087* - Rosalia alpina (Croitor de fag); 1927 - Stephanopachys substriatus (Gândac); 1014 - Vertigo angustior Specii de plante: 4070* - Campanula serrata (Clopoțel); 1393 - Drepanocladus vernicosus; 1898 - Eleocharis carniolica; 1903 - Liparis loeselii (Moșișoare); 1389 - Meesia longiseta; 4122 - Poa granitica ssp. disparilis (Firuța de munte); 4116 - Tozzia carpathica (Iarbă gâtului) 121. ROSCI 0123 - Munții Măcinului Tipuri de habitate: 1530* - Pajiști și mlaștini halofile panonice și ponto-sarmatice; 40C0* - Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice; 62C0* - Stepe ponto-sarmatice; 8230 - Comunități pioniere din Sedo-Scleranthion sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
Cosașul transilvănean); 4024* - Pseudogaurotina excellens (Croitor); 1087* - Rosalia alpina (Croitor de fag) Specii de plante: 1386 - Buxbaumia viridis; 4070* - Campanula serrata (Clopoțel); 1381 - Dicranum viride; 1393 - Drepanocladus vernicosus; 1758 - Ligularia sibirica (Curechi de munte, Galbenele); 1389 - Meesia longiseta; 4122 - Poa granitica ssp. disparilis (Firuța de munte); 4116 - Tozzia carpathica (Iarbă gâtului) 124. ROSCI 0126 - Munții Țarcu Tipuri de habitate: 3220 - Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane; 4060 - Tufărișuri alpine și boreale; 4070* - Tufărișuri cu Pinus mugo și Rhododendron myrtifolium (Mugo-Rhododendretum hirsuți
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
graniței cu Cehia în Munții Karkonosze, în extremitatea teritorială vestică a voievodatului Silezia Inferioară. Karkonosze, numele culmii principale din Sudeții de nord-vest, a fost dat și parcului național de aici, care cuprinde întregul masiv. În esență, aceasta reprezintă un platou granitic cu versanții abrupți, acoperit de păduri masive, deasupra cărora se înalță vârfuri semețe. Ghețarii cuaternari, ocupând locul bazinelor torențiale anterioare, au scobit circuri adânci, pe fundul cărora s-au ascuns lacuri limpezi, în care își răsfrâng conturul cenușiu stâncile din
Parcul Național Karkonoski () [Corola-website/Science/328001_a_329330]
-
și Sao Mamede Centro de Artes e Espectáculos de Guimarăes. Bibliotecă Municipală Râul Brandao, are sediul în oraș și, de asemenea, a anexat bibliotecile Caldas Taipas și Ronfe oferind în continuare serviciile unei biblioteci itinerante la 42 de parohii. Rocile granitice ocupă cea mai mare parte din suprafața județului, în principal pietre mici în zonele de nord-vest și sud-vest a județului, precum și argilă și pietriș de-a lungul albiilor râurilor Ave, Vizela. Județul este mărginit la nord de Monte, la vest
Guimarães () [Corola-website/Science/297306_a_298635]
-
Insulele externe (Outer Islands) aparțin statului Seychelles, dar nu fac parte din platoul granitic pe care sunt amplasate celelalte insule ale arhipelagului, acestea fiind de origine coraligenă și se găsesc la distanțe cuprinse între 230 - 1150 km de Mahé. Insulele externe cuprind un număr de 72 atoli și recifi, care grupați în 5 arhipelaguri
Insulele externe, Seychelles () [Corola-website/Science/317315_a_318644]
-
sunt Luncavița, Taița, Lozova etc. Acești munți, cu înălțime redusă și aspect de dealuri (așa cum arată cele mai multe denumiri din cuprinsul lor), se impun în peisajul geografic general prin numeroase vârfuri ascuțite și versanți abrupți, plini de grohotișuri (în special sectoarele granitice). Dobrogea de nord sau Dobrogea hercinico-chimerică este situată între cele două mari dislocații transversale Galați-Tulcea și Peceneaga-Camena, care reprezintă latura nordică a horstului dobrogean. În cuprinsul Dobrogei de nord, se disting din punct de vedere geologic trei zone:zona hercinica
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
hamada" sau "reg". Deflația contribuie și la accelerarea dezagregării și alterării selective a rocilor scoțând în evidență forme structurale și petrografice și în mod deosebit alveole și nișe de deflație. Asemenea excavații, însă de dimensiuni mai mari, întâlnite în rocile granitice, poartă în Corsica denumirea de "taffoni". Coraziunea și deflația în asociere cu dezagregarea, atacă cu precădere straturile de roci friabile, formațiunile mai dure rămânând tot mai proeminente. Apar astfel creste, ciuperci eoliene, stâlpi. Tot ca rezultat al conjugării coraziunii și
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Roșa canina") sau afin ("Vaccinum myrtillus L."). La nivelul ierburilor vegetează specii floristice cu exemplare de: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), vârtejul-pământului ("Pedicularis verticillata"), ligularia ("Ligularia sibirica"), firuță-de-munte ("Poa granitica ssp. disparilis"), frigurele ("Cardaminopsis neglecta"), clopoțel de munte ( din specia "Campanula carpatica"), drețe ("Lysimachia nemorum"), galbinele ("Lysimachia punctata"), limba cucului ("Botrichium lunaria"), iarba-gâtului ("Tozzia carpathica"), iarbă-grasă ("Sedum sexangulare"), lopățea ("Lunaria rediviva"), saxifraga ("Saxifraga carpatica"), clopoțel ("Symphyandra wanneri"), brândușa de toamnă
Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii () [Corola-website/Science/324785_a_326114]
-
Le Mont-Saint-Michel este o stâncă granitică (78 m înălțime) în Golful Saint-Malo (NV Franței) din Marea Mânecii, unde se manifestă cel mai reprezentativ fenomen de flux și reflux: în timpul fluxului este insulă, comunicația cu teritoriul continental fiind întreruptă, iar în timpul refluxului devine peninsulă, o limbă de
Mont Saint-Michel () [Corola-website/Science/302447_a_303776]
-
2004, președintele France-Albert René se retrage, funcția supremă în stat fiind reluată de vicepreședintele James Michel. Arhipelagul este situat la circa 1000 km NE de insula Madagascar și la 1700 km de continentul african și este alcătuit din 42 insule granitice și 73 insule coraligene dezvoltate pe un lanț muntos submarin. Mai mari sunt insulele granitice Mahé (153 km², altitudine maximă Morne Seychellois, 905 m), Praslin (40 km²), Silhouette (20 km²) și La Digue (15 km²). Insulele coraligene sunt grupate la
Seychelles () [Corola-website/Science/298140_a_299469]
-
Michel. Arhipelagul este situat la circa 1000 km NE de insula Madagascar și la 1700 km de continentul african și este alcătuit din 42 insule granitice și 73 insule coraligene dezvoltate pe un lanț muntos submarin. Mai mari sunt insulele granitice Mahé (153 km², altitudine maximă Morne Seychellois, 905 m), Praslin (40 km²), Silhouette (20 km²) și La Digue (15 km²). Insulele coraligene sunt grupate la rândul lor în insulele Amirante, Farquhar, Desroches, Fregatte și Aldabra (atol înscris în 1982 în
Seychelles () [Corola-website/Science/298140_a_299469]
-
stâng al râului. La suprafață, în regiunea de deal se găsește un strat de argilă, iar în regiunea de luncă se găsește un depozit de aluviuni. În regiunea de munte predomină gnaisul și micașistul care se află peste un fundament granitic. Lunca râului Nera este mai îngustă înspre est unde se contopește cu Lunca Băniei și devine mult mai largă spre hotarul cu Gîrbovățul. Actualul drum județean nu marchează precis limita dintre luncă și deal, întrucât, peste tot lunca depășește limita
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
nefacilitând dezvoltarea unei industrii miniere puternice. Totuși, se găsesc unele bogății de importanță economică, precum lignitul (în masivul Măgura Codlei) sau materialele de construcție. La nord-vest de Zărnești, pe valea Bârsei Fierului, se găsește un corp "granodioritic", cu înveliș periferic granitic. Rocile sedimentare, mai ales "argilele comune" și "luturile" se întâlnesc în zona piemonturilor cuaternare, "argila refractară" — lângă Cristian, "marnele cretacice" — în vestul Țării (utilizate în industria cimentului), "calcare" în zona Apața și "calcare triasice și jurasice" în sectorul Codlea - Holbav
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
de pe terenul nisipos aflat la est de satul Crivina înainte ca acesta să fie plantat cu salcâmi, constituind astfel dealuri sau dune. Forările efectuate în ultimele decenii atestă că sub aceste nisipuri se găsesc roci tari de calcar sau chiar granitice, solul fiind creat pe o bază solidă de rocă tare. Dunărea, învolburată odinioară și liniștită după lucrările de construcții hidrotehnice de la Gura Văii și Ostrovul Mare prin formarea unor mari lacuri de acumulare, scaldă malul de nord-vest al comunei. Fluviul
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
trecut și "Babatag") este un oraș în județul Tulcea, Dobrogea, România. Climă este temperat continentală. Relieful este specific podișului Dobrogei, orașul situându-se în depresiunea pârâului Tabana, care îl străbate, între dealuri cu înălțimi de până la 250 m, din rocă granitica și calcaroasa, acoperite zonal de pădure. Zona este mărginita de lacul , lacul Razelm, dealul Coiun Babă (tur. "tatăl oilor"). Sultan Tepe (tur. "dealul Sultan") și lanik Bair (tur. "dealul Ars"). Până la jumatatea secolul XX, economia Babadagului a avut un pronunțat
Babadag () [Corola-website/Science/297072_a_298401]
-
rarități floristice de pajiște sau de stâncărie (relicte glaciare, endemice, vasculare) cu specii (dintre care unele protejate prin lege) de: floare de colț ("Leontopodium alpinum Cass"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), vârtejul-pământului ("Pedicularis verticillata"), curechiul de munte ("Ligularia sibirica"), firuță-de-munte ("Poa granitica ssp. disparilis"), iarba-gâtului ("Tozzia carpathica"). În arealul parcului sunt prezente mai multe specii de plante vasculare (carmofite) și endemice , astfel: gălbenuș ("Crepis jacquinii") frigurele ("Cardaminopsis neglecta"), drețe ("Lysimachia nemorum"), galbinele ("Lysimachia punctata"), limba cucului ("Botrichium lunaria"), iarbă-grasă ("Sedum sexangulare"), lopățea
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
sunt concentrate mai ales în Centrul Tehnologic Hermia din Hervanta. Tampere e situat în provincia Finlanda de Vest, regiunea Pirkanmaa. Este situat între două mari lacuri, Näsijärvi, la nord și Pyhäjärvi,la sud, pe malurile râului Tammerkoski, pe un platou granitic cu evidente urme de eroziune glaciară. Lacuri importante în interiorul orașului, cu suprafețe de peste 50 ha, sunt Lidesjärvi, Kaukajäarvi, Säarkijäarvi, Sääksjärvi și Tohloppi. Mai există și numeroase lacuri mai mici. E învecinat cu municipalitățile Kangasala, Kuru, Lempäälä, Nokia, Orivesi, Pirkkala, Ruovesi
Tampere () [Corola-website/Science/296681_a_298010]
-
Poiana Mărului, dinspre Munții Godeanu, dinspre partea estică a munților Retezat, respectiv dinspre mai multe localități de pe culoarul Timiș - Cerna, aflate la sud de Caransebeș pe drumul spre Orșova. În munții Țarcu predomină sisturile cristaline slab metamorfozate, străpunse de masive granitice, și formațiunile vechi, paleozoice și mezozoice, ce alcătuiesc soclul regiunii. În timpul mișcărilor tectonice ample din cretacicul mediu, continuate și desăvârșite în cretacicul superior, acest soclu rigid a fost încălecat de o pânză de acoperire alcătuită din șisturi cristaline puternic metamorfozate
Munții Țarcu () [Corola-website/Science/304877_a_306206]
-
vest, sunt formați din 2 grupe muntoase (Munții Codru în partea de nord și sud-vest și Munții Moma în partea de sud-est) despărțite de valea Briheni în est și valea Moneasa în vest. Sunt alcătuiți din șisturi cristaline și intruziuni granitice, calcare, gresii și roci vulcanice. Sunt munți din categoria celor mici (vf. Pleșu - 1112 m, altitudinea maximă), în care calcarele au generat un carst dintre cele mai interesante, unde apare întregul complex de forme endocarstice și exocarstice. Se remarcă etajarea
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
posedă un relief în general deluros, cu pante mai mult abrupte și doar pe alocuri line. Solul e deteriorat și de faptul că întregul masiv Poiana Ruscăi este construit din șisturi cristaline, în care de multe ori se întâlnesc infuzii granitice, grenodioritice și pe alocuri calcaroase, ce prezintă atracții deosebite. Acest masiv muntos apare de departe ca un scut bombat la mijloc, unde se înalță vârful Padeș. Acesta a constituit în vremuri de restriște loc de refugiu al locuitorilor din împrejurimi
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
și 150 milioane de ani în urmă, în Cretacicul inferior, Golful Gasconiei (sau Golful Biscaya) a apărut, împingând Spania către Franța, și cutând sedimentele, care au format acest lanț muntos. Partea estică a Pirineilor e formată n principal din roci granitice și gneiss, în timp ce în vest piscurile granitice sunt însoțite de straturi de calcar. Caracterul masiv al munților vine de la abundența rocilor granitice, rezistente la eroziune. Caracteristicile definitorii ale peisajelor Pirineilor sunt: Cea mai înaltă cascadă se află la Gavarnie (462
Munții Pirinei () [Corola-website/Science/303650_a_304979]