354 matches
-
fără reflecție, producătoare de structuri artificiale, nefirești. Or, așa cum arată cu claritate Eugen Munteanu, limbile de cultură europene s-au format tocmai prin imitarea modelelor clasice, prin încercarea deliberată de a reconstitui cu materialul lingvistic național semantica, sintaxa și retorica greco-latină. Această carte aduce argumente convingătoare în sprijinul ideii că influențele lingvistice manifestate în genere prin traducere (calcul semantic și mai ales cel de structură) au stimulat de fapt creativitatea limbii, creînd tipare derivative și de compunere productive. Ideea centrală mai
O carte fundamentală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8449_a_9774]
-
puțin timp în urmă, un binevenit Mic dicționar enciclopedic al capodoperelor literaturii universale, apărut la Editura Mondero, cu un Cuvânt înainte al regretatului Dan Grigorescu. Printr-o imensă muncă de documentare, Smaranda Cosmin a explorat patrimoniul literaturii universale, din antichitatea greco-latină până în contemporaneitatea pluridimensională, selectând nu numai capodoperele consacrate, intrate de mult în conștiința umanității, ci și pe acelea pe care, dintr-o perspectivă proprie, le-a considerat apte de a fi integrate în această sferă valorică. în ansamblu, comentariile sale
Dicționarul capodoperelor universale by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8499_a_9824]
-
universală. La aceasta a contribuit și statutul său de personalitate care sintetiza valorile timpului. Mai întâi, avea o formație biblică solidă, la una din școlile fariseene din Ierusalim, chiar pe lângă celebrul Gamaliel. A urmat apoi și cursurile unei școli filosofice greco-latine, de nivel universitar, poate pe cele alei reputatei școli stoice din Tars. El simbolizează întâlnirea fertilă și complementară a trei culturi: evree, greacă și romană; vorbește aramaica, limba strămoșilor săi, dar și greaca și latina; cunoaște și valorifică, la nevoie
Cine a fondat creştinismul? Hristos sau Pavel? () [Corola-journal/Journalistic/70795_a_72120]
-
îi putem spune așa, pe care se sprijină, de la începuturi, limbajul sculpturii. Iar cînd invocăm limbajul sculpturii, în mod evident referirea se face la statuarul occidental, în mod particular la cel din perimetrul catolic, a cărui ascendență în spațiul clasicității greco-latine constituie o evidență care nu mai are nevoie de nici o demonstrație. Dacă Dimitrie Paciurea, primul sculptor român care a resimțit imposibilitatea coabitării unei arte realiste, de multe ori documentare, așa cum se regăsește sculptura în spațiul său originar, cu aspirația spiritualistă
Silvia Radu sau a treia cale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8083_a_9408]
-
de care autorii nici nu par conștienți), ajung să conteste însăși evidența. Tocmai de aceea, opere ca aceasta a lui N. I. Herescu au jucat, în interbelic, și joacă și acum un rol esențial: acela de a intensifica acțiunea culturii clasice greco-latine (fundament al culturii europene) și de a combate, cu argumente științifice, aberațiile tracomane. Căci Herescu și, în general, solida școală latinistă modernă din România, nu fac propagandă, ci știință. Iar știința poate fi ignorată, însă nu poate fi escamotată: după
Revolta fondului nostru latin by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4292_a_5617]
-
a simțurilor” pe care o trăiește bărbatul aproape sexagenar, pe care „a avut norocul” (precizează el, autoironic!) să-l cunoască la timp! Deși ajuns oarecum la „vârsta filosofiei”, înclină mai mult spre un hedonism păgân venind de undeva din lumea greco-latină. Hedonismul ar fi, spune P.H.L., un fel de exacerbare a plăcerii, ce nu exclude, totuși, un anume control rațional, astfel încât plăcerea să nu fie urmată de neplăcere. Ar fi cel mai la îndemână și mai „comod” principiu. Să văd mai
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
limbă germană, olandeză, flamandă, norvegiană, suedeză și daneză. Cel de-al doilea a fost dedicat literaturilor romanice: franceză, provensală, belgiană, elvețiană de limbă franceză, catalană, spaniolă, portugheză, latino-americană de limbă spaniolă și portugheză. Volumul al treilea a cuprins literaturile antichității greco-latine și cele slave, orientale, asiatice și arabe. În 1997, Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu" a inaugurat o nouă serie a acestei monumentale lucrări, extinzând Bibliografia relațiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice într-o nouă perioadă
Literatura universală în periodicele românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7183_a_8508]
-
lăsat o poezie greu încadrabilă într-un curent, pentru că poetul reprezintă tipul creatorului cultivat, al artistului la curent cu lirica modernă de la noi și din Europa, cunoscând în original inovațiile secolului trecut, ca și contribuțiile fundamentale ale clasicilor din antichitatea greco-latină, până la romanticii și parnasienii din veacul al XIX-lea." Dar, cum subliniază cu justețe autorul monografiei, "punctul central, obsesia poeziei lui Emil Giurgiuca se numește Transilvania, subiect disecat în totalitatea complexității sale." încă din primul volum, în poezia inițială îndemn
Destinul unui poet by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9820_a_11145]
-
la mijloc un conflict irezolvabil. Dar, observă Șerban Cioculescu, e mai curînd o aparență, deoarece adversarii se apropie printr-o analoagă infrastructură clasică. Cu toate că zelator al impresionismului, un Anatole France este un livresc, un alexandrin, "cu înclinări arheologice către umanitățile greco-latine", subtil cunoscător și interpret al valorilor clasicismului, în textele reunite sub un titlu simptomatic, Le Genie latin : "Sensibilitatea sa modernă este mai mult de suprafață, în timp ce fondul său este clasicist. Cu tot scepticismul său îngăduitor, după ce susține teoretic împotriva lui
Tradiția criticii franceze by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9399_a_10724]
-
un viciu grav: forma sa e ambiguă, trimițînd mai curînd la un alt model de compunere, cel în care nu există secvențe comune, primul element (mai des adjectiv, uneori și substantiv) primind prin analogie un -o de legătură: socio-politic, economico-social, greco-latin. Pentru vorbitorul de limbă română, fabulospirit trimite spontan la un compus de tipul fabulo-spirit, mai curînd decît la o fuziune între fabulos și spirit. Și mai importantă este relația semantică și sintactică a componentelor. De obicei cuvîntul-valiză se bazează pe
"Fabulospirit" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9522_a_10847]
-
atrage stima nimănui... O altă interogație, poate de om mai de modă veche, cum mă revendic, din stirpea „vechiului” Caragiale, Îmi stîrnește o justă afirmație a doamnei: „De altfel, măsura, armonia, adecvarea erau criterii fundamentale ale valorii artistice În poetica greco-latină. Analogia cu actorii care Își construiesc personajele, respectînd măsura, armonia și adecvarea, În contrast cu cei ieșiți din minți, se impune de la sine”. Ce ne facem Însă cu actorii care lucrează, frenetic, fanatic, sub baghete celebre, adulate de majoritatea criticii de teatru
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
atrage stima nimănui... O altă interogație, poate de om mai de modă veche , cum mă revendic, din stirpea „vechiului” Caragiale, Îmi stîrnește o justă afirmație a doamnei: „De altfel, măsura, armonia, adecvarea erau criterii fundamentale ale valorii artistice În poetica greco-latină. Analogia cu actorii care Își construiesc personajele, respectînd măsura, armonia și adecvarea, În contrast cu cei ieșiți din minți, se impune de la sine”. Ce ne facem Însă cu actorii care lucrează, frenetic, fanatic, sub baghete celebre, adulate de majoritatea criticii de teatru
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
Cantemir a devenit o adevărată enigmă pentru critică. "Stilul lui Cantemir, scria Perpessicius în 1961, constituie și astăzi nodul gordian neretezat al istoriei noastre literare" 3). Enigma a fost rezolvată de Dragoș Moldovanu în studiul deja menționat, Influențe ale manierismului greco-latin în sintaxa lui Dimitrie Cantemir: hiberbatul (1969): d-sa dovedea cu argumente peremptorii că dislocările sintactice care confereau mai mult decât orice un caracter "bizar", "ininteligibil" etc. sintaxei lui Cantemir erau rezultatul aplicării conștiente, intenționate a unei figuri de stil
Enigma lui Dimitrie Cantemir by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/7251_a_8576]
-
stilistică, scrie Dragoș Moldovanu, o constituie dislocările și stilizarea în general a citatelor biblice, care nu își are corespondentul nu numai în traducerile românești oficializate, dar în nici o altă versiune a Bibliei, fie ea ortodoxă, catolică sau protestantă..." (Influența manierismului greco-latin..., loc. cit., p. 31). Stilizarea citatului biblic, arăta lingvistul ieșean, echivala cu o desacralizare a textului. Firește - aș adăuga -, Cantemir nu era conștient de aceasta, dimpotrivă, el credea, probabil, că înfrumusețarea mărea puterea de convingere a textului. Dragoș Moldovanu acordă
Enigma lui Dimitrie Cantemir by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/7251_a_8576]
-
că elementele evocate relevă convingător însemnătate contribuției savantului ieșean la cunoașterea stilului lui Dimitrie Cantemir. 1) Menționăm: Oriental și clasic în stilistica frazei lui Dimitrie Cantemir, în "Anuar de lingvistică și istorie literară", tom XIX, Iași, 1968; Influențe ale manierismului greco-latin în sintaxa lui Dimitrie Cantemir: hiperbatul, în "Studii de limbă literară și filologie", București, Editura Academiei, 1969; Stilizarea citatului biblic în "Divanul" lui Dimitrie Cantemir, în "Anuar de lingvistică de istorie literară", Iași, tom XX, 1969; Sintaxa narativă a "istoriei
Enigma lui Dimitrie Cantemir by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/7251_a_8576]
-
viață curentă etc.), conceptul de "conștiință" ocupă un loc central în perceperea morală a existenței de către spiritul european. Cercetarea istoriei acestui concept și a lexicalizării sale în limbile europene moderne oferă un bun exemplu al întinsei legături ideologice între clasicitatea greco-latină și creștinism" (subl. RC). De altfel, una dintre concluziile formulate în urma acestui gen de analize este aceea că "O componentă fundamentală a unității spirituale a Europei o constituie dimensiunea semantică a limbilor europene moderne" rezultată din moștenirea umanismului greco-latin și
Cultura cuvintelor by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/7154_a_8479]
-
clasicitatea greco-latină și creștinism" (subl. RC). De altfel, una dintre concluziile formulate în urma acestui gen de analize este aceea că "O componentă fundamentală a unității spirituale a Europei o constituie dimensiunea semantică a limbilor europene moderne" rezultată din moștenirea umanismului greco-latin și religia creștină. Un capitol de un interes aparte este cel al reconstituirii polemicii, care a făcut valuri în epocă, dintre Andrei Șaguna și Heliade Rădulescu. După câte știu, este prima expunere analitică detaliată a acestui episod pe care autorul
Cultura cuvintelor by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/7154_a_8479]
-
și cămașa ca să-l pot măcar vedea și copia”. Importanța limbii materne pentru păstrarea ființei naționale este un laitmotiv al cuvântărilor lui Timotei Cipariu ținute în cadrul Astrei. În Cuvântarea rostită la Blaj, în anul 1871, după ce face elogiul culturii clasice greco-latine și deplânge distrugerea urmelor de cultură latină din cauza fanatismului religios, afirmă că „o națiune e moartă fără limbă și literatură precum trupul e mort fără suflet”. Reluând ideea și a altor cuvântări („e un miracol cum de am dăinuit”), Timotei
150 de ani de la întemeierea Astrei (1861) - Cuvântările lui Timotei Cipariu la Adunările Astrei by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5364_a_6689]
-
introducerea discursului direct: „departe de mine gândul de a lăuda frumusețile României și de a le emfatiza pe cele ale acestui județ, dar...” (ziaruldelta.ro, arhiva 2007). Până la urmă, atât emfatizare, cât și emfazare sunt rezultatul târziu al evoluțiilor etimonului greco-latin emphasis (din gr. emphainein „a arăta, a demonstra”) și al derivatelor sale în limbile europene, cu semnificații care s-au dezvoltat într-o tradiție comună retorică și lingvistică. Din păcate, dicționarele noastre actuale se limitează, aproape în totalitate, la sensurile
Emfatizare - emfazare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6562_a_7887]
-
lumea antică se întrevăd la tot pasul în Pe drumuri de munte. Cei care îi ies în cale scriitorului sunt comparați adesea cu personaje din legendele și istoria Antichității, realitățile actuale se contrapun celor din epoca de glorie a clasicismului greco-latin, decalajul temporal fiind dublat de discrepanța dintre eroic și prozaicul cotidian. Gospodarul căruia i se cer informații despre drumul spre Almaș primește calificativul de spărietul nostru cicerone (7)2. Desagii goliți de mâncare sunt tot așa de ușori ca și
Un călător „anacronic” by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4403_a_5728]
-
a observat Eugen Simion. Ambii istoriografi privilegiau proza clasică, a secolului XIX, inaugurată de alții, înainte de Balzac și caracterizată prin ductul narativ uniliniar, bine precizat, prin caractere dezvăluite de situații clare de viață, în fond urmând nemărturisit tehnica dramaturgiei clasice (greco-latine și cea a Marelui Secol francez). Se putea reproșa lui Ionel Teodoreanu lirismul abundent, dar nu prisoselnic din La Medeleni sau acela, mai justificat, din evocările trecutului ieșite de sub pana lui M. Sadoveanu, dar ceea ce iscăliseră Mateiu Caragiale, chiar Adrian
Repetând unele lecturi by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/5887_a_7212]
-
barierele între specii sunt transgresate. Adam a dat fiecărei specii un nume. Dar până la Noe, căruia Dumnezeu i-a dat misiunea de a separa speciile urcate pe Arca sa, aceste bariere căzuseră în repetate rânduri, după cum citim în Leviathan. Textele greco-latine vorbesc despre himere și despre alte ființe rezultate din încrucișarea speciilor, inclusiv a speciei umane. Numeroase sunt dovezile că oamenii din trecutul cel mai îndepărtat nu inventau povești la întâmplare, ci se foloseau de experiența lor de viață cotidiană. Interpretate
Știință și religie () [Corola-journal/Journalistic/3821_a_5146]
-
noi despre Eminescu și acest volum ar fi f[oarte] instructiv. Folosiți-l mai mult pe Vintilă 3 și pe Murărașu, mai ales în ediția nouă a Poeziilor 4. De citat și studiile recente din vol[umul] Eminescu 5 (clasicismul greco-latin) și analizele lui M[ihai] Drăgan 6. Vă doresc succes și sănătate. Cordial, Gh. Bulgăr * Buc[urești], 15 decembrie 1985 Stimate coleg, Primesc abia azi, 15 decembrie, scrisoarea din noiembrie și mă conformez imediat. Aici: o biobibliografie și câteva recenzii
Gheorghe Bulgăr și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3142_a_4467]
-
Antonescu. Baia Mare, Editura Gutinul SRL, 1996, 101 pagini. 3. Petre Vintilă, Eminescu. Roman cronologic. București, Editura Cartea Românească, 1974. 4. Mihai Eminescu, Poezii. Volumele 1-3. Ediție critică de Dumitru Murărașu. București, Editura Minerva, 1982, 1231 pagini. 5. Eminescu și clasicismul greco-latin. Studii și articole. Ediție îngrijită, prefață, note, bibliografie și indice de Traian Diaconescu. Iași, Editura Junimea, 1982, 293 pagini. 6. Mihai Drăgan, Mihai Eminescu - Interpretări. [Volumul] 1. Iași, Editura Junimea, 1982, 264 pagini. 7. Teodor Curpaș, profesor și director al
Gheorghe Bulgăr și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3142_a_4467]
-
ci un orășean care mimează rusticitatea. Accentul e pus (cred cam în exces) pe sufletul lui de civilizat. Criticul remarcă foarte bine spectacolul autorului, autorul ca personaj, înrudirea lui cu Odobescu: peisagist pasionat, spirit cultivat umanistic, frecventele aluzii mitologice și greco-latine, umorul livresc, dar și ca efect al amestecului de naturism și erudiție. Putem să nu fim de acord cu Vladimir Streinu atunci când afirmă poate prea tranșant lipsa de vocație scriitoricească a lui Hogaș, care nu s-ar prea fi luat
Centenar Vladimir Streinu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/15173_a_16498]