44 matches
-
în Cund. Doar unul dintre clopotele vechi se mai păstrează la Biserica Ortodoxă din Giacăș, fiind folosit, datorită rezonanței sale, numai când este vreme rea. În Evul mediu, populația românească a satului Giacăș a fost de confesiune ortodoxă, convertirea la grecocatolicism realizându-se, foarte probabil, la începutul secolului al XVIII-lea. Conscripția episcopului Ioan Inochentie Micu Klein din 1733 a recenzat, în acest sat, 140 de greco-catolici, care aveau lăcaș de cult și casă parohială. În proprietatea bisericii se afla, la
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
statistici deducem că revenirea la ortodoxie a comunității greco-catolice din Giacăș s-a petrecut probabil pe la mijlocul secolului al XVIII-lea, pe fondul nemulțumirilor generate de nerespectarea promisiunilor făcute de habsburgi. Comunitatea nu a rămas însă ortodoxă, ci a revenit la grecocatolicism, așa cum se consemnează în Șematismele Arhidiecezei de Alba Iulia și Făgăraș din secolul al XIX-lea. Data nu este cunoscută cu certitudine, dar se presupune că ar fi fost în jurul anului 1812 . Conform recensământului din 1850, la mijlocul secolului al XIX
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
ascendent. Astfel, în 1890 sunt înregistrați 291 greco-catolici , în 1910 - 293, iar în 1930 - 415. Interzicerea cultului greco-catolic în anul 1948 a dus la desființarea parohiei, credincioșii devenind ortodocși. După revoluția din decembrie 1989 nu s-a mai revenit la grecocatolicism. Biserica veche a fost construită inițial din lemn și apoi din piatră. Ei i se adăuga o casă parohială din lemn . Casa parohială din piatră, cu trei camere, a fost ridicată în anul 1891 . Biserica greco-catolică actuală, cu hramul Sfinților
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
lemn a fost sfințită în 15 mai 1761 de către episcopul ortodox Sofronie Chirilovici de la Rășinari, parohia fiind înființată abia în 1828. La câțiva ani distanță de la sfințirea bisericii, prin intermediul preotului Ioan Maior, populația în totalitate ortodoxă, a fost convertita la grecocatolicism, păstrându-și această confesiunea până în anul 1948. Un alt preot care a slujit în această perioadă în biserică din sat a fost Elisie Maior (182-1869). În anul 1733 Inochentie Micu Klein, într-o conscripție a vremii, printre altele sunt menționate
Maiorești, Mureș () [Corola-website/Science/300587_a_301916]
-
și înlocuite apoi cu coloniști. Așa au apărut în Dejani coloniștii "uniți" din părțile Turdei. Pe de o parte persecuțiile, pe de altă parte favorurile militare tentante, au fost puternicele stimulente pentru ca mulți să abandoneze ortodoxia și să îmbrățișeze uniația(grecocatolicismul). Satul era compus acum din boieri, iobagi, libertini și coloniști turdeni. Cert este că în cele din urmă, tunurile generalului Buccow, armonizate cu persecuția economico-confesională austriacă, cu șantajul violent practicat de către autoritățile grănicerești, cu aducerea coloniștilor uniți din zona Turdei
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
de Tribunalul Militar și uciși. Printre cei care au luptat împotriva regimului comunist îi menționăm pe: Ilarie Bărdaș, Vichente Comșulea, Aftanase Comșulea, Iacob Juncu (mort în detenție), Vichente Marcu, Toma Metea, Ion Mitruț, Valer Pică. Înainte de anul 1700 înainte de apariția grecocatolicismului, în satul Râușor erau două biserici ortodoxe cea ""din jos"" purtând hramul ""Sfintei Parascheva și Sf. Andrei""; și biserica ""din sus"" purtând hramul ""Sf. Cuvioasa Parascheva"", fiecare dintre ele având istoria sa. Exista o biserică de lemn construită pe dealul
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
din șematismele diecezelor. În conscripția din anul 1720, Marinul nu apare înregistrat nici cu preot nici cu învățător. În decembrie 1725 apare în evidențe un preot ortodox care avea doi copii. Nu se găsesc mențiuni cu privire la anul trecerii Marinului la grecocatolicism și nici la modul cum s-a realizat aceasta. Documentele referitoare la Revoluția de la 1848 arată că, autoritățile maghiare au luat clopotele bisericilor din comitatul Crasna pentru a le transforma în tunuri. Biserica greco-catolică din Marin a predat clopotul în
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
perioade ale istoriei românilor. Acest lucru este cu atât mai mult valabil pentru istoria Bisericii Ortodoxe Române. Aceasta a avut de suferit nenumărate persecuții și loviri din partea străinilor. Astfel, în Transilvania, ortodocșii erau sub tripla teroare a forțării trecerii la grecocatolicism, a presiunilor pentru maghiarizare și a autorităților austriece. Nici în Banat situația nu era mult mai bună. Deși aici presiunea uniată era mult redusă, nu lipseau nici eforturile de maghiarizare și nici masivele colonizări străine. Pentru a schimba caracterul etnic
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
dar și pentru cele pe termen lung ale eparhiei. Exista însă o mare majoritate românească, "schismatică" (= ortodoxă), lipsită de drepturi cetățenești. Ca urmare, s-a mers pe ideea convertirii lor la romano-catolicism sau, dată fiind opoziția lor față de idee, la grecocatolicism, după modelul rutean. După ce unele încercări de forță, bazate pe situația de iobăgie a unui mare număr de români ortodocși, au eșuat, s-a apelat la episcopul unit de Muncaci, Iosif Camillis. Acesta a apelat la un călugăr atonit convertit
Istoria Bisericii Române Unite în Crișana () [Corola-website/Science/302728_a_304057]
-
și 1815-1817 sârbii își câștigă independența. Cel care a lucrat în mod special pentru unirea cu Roma între 1733-1738 a fost vicarul Forgach Pal. Acesta urmărea obținerea scaunului episcopal și spera că își va atinge scopul prin trecerea românilor la grecocatolicism. Pentru aceasta a folosit felurite metode, de la cele de misiune și propagandă obișnuită până la arestări, amenzi etc. Protopopii și preoții din regiune s-au dovedit mult mai hotărâți și mai statornici decât cei din Ardeal, refuzând ofertele și respingând amenințările
Istoria Bisericii Române Unite în Crișana () [Corola-website/Science/302728_a_304057]
-
În anul 1948, odată cu instaurarea regimului comunist în România, a fost exclus din învățământ. Pe 5 mai 1950 a fost arestat și ținut timp de 5 ani în închisoare fără a fi judecat. În penitenciarul Sighet s-a convertit la grecocatolicism prin intermediul preotului profesor blăjean Ioan Vultur. A fost primit în Biserica Română Unită cu Roma prin binecuvântarea episcopului Iuliu Hossu, aflat în aceeași închisoare. A colaborat la revistele "Convorbiri literare", "Adevărul literar și artistic", "Flacăra", "Langue et littérature", "Gândirea", "Revista
Dumitru Caracostea () [Corola-website/Science/298999_a_300328]
-
86,45%, s-a declarat ca fiind de confesiune creștin ortodoxă, conform recensământului din 2011. De asemenea, importante comunități religioase ce aparțin altor ramuri ale creștinismului decât ortodoxia, sunt reprezentate de: romano-catolicism (4,62%), calvinism (3,19%), penticostalism (1,92%), grecocatolicism (0,8%) și baptism (0,6%). Astfel, populația creștină din România, reprezintă 99,5% din totalul populației țării. În Dobrogea există și o minoritate islamică compusă majoritar din turci și tătari. Credincioșii musulmani din România sunt în număr de circa
Demografia României () [Corola-website/Science/304682_a_306011]
-
Biserica Ortodoxă cu hramul „Sfântul Nicolae” din Comăna de Jos se află în partea stângă a șoselei ce duce de la Rupea la Făgăraș, la capătul satului. După ce biserica cu hramul „Cuvioasa Paraschiva” a fost preluată și dată credincioșilor trecuți la grecocatolicism, aflăm din conscripția publicată de Virgil Ciobanu sub titlul „Statistica românilor din Ardeal” făcută de Administrația Austriacă în anul 1760-1762, copiată din arhiva de război din Viena, că locuitorii comunei Comăna de Jos, în majoritate ortodocși nu aveau biserică. După
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
Hațeg și Sântămăria-Orlea. Către sfârșitul secolului XVII, în perioada principilor calvini ai Transilvaniei Gheorghe Rákóczi al II-lea și Mihai Apafi I, o parte a hațeganilor trece la calvinism. O dată cu înființarea graniței militare, în 1765, satele arondate acesteia trec la grecocatolicism . După scoaterea în afara legii a acestei confesiuni, în 1948, majoritatea redevine ortodoxă. Portul popular în Țara Hațegului a dispărut din uzul zilnic. Bărbații purtau pantaloni lungi, curea lată și laibăr iar femeile cămașă, opreg, catrință și pieptar. Pe cap, femeile
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
1948 la Biserica Ortodoxă. În statistica generalului Buccow din anul 1762, satul Filea de Jos avea doi preoți, unul ortodox, iar altul unit și sunt menționate 31 de familii neunite, adică ortodoxe, ceea ce demonstrează că satul a trecut treptat la grecocatolicism. Parohia a avut pentru o perioadă de timp ca și filie satul învecinat Filea de Sus. Actualmente parohia este compusă din 140 de credincioși, cu o medie de vârstă ridicată și natalitate scăzută, deși în a doua jumătate a secolului
Biserica de lemn din Filea de Jos () [Corola-website/Science/314892_a_316221]
-
Maramureș a ajuns în stăpânirea lui Mihai Viteazul, odată cu unirea celor trei principate. După 1688, Maramureșul a devenit parte a Imperiului Austriac, odată cu Transilvania. În Maramureș nu a avut loc o trecere la unirea religioasă cu Roma ca în Ardeal. Grecocatolicismul în Maramureș a fost prezent prin apartenența religioasă a românilor la episcopia ruteană a Muncaciului, care a trecut la unire cu Roma odată cu celelalte episcopii din Galiția. Biserica ortodoxă a rămas prezentă până spre sfârșitul secolului al XIX-lea prin
Maramureș () [Corola-website/Science/297292_a_298621]
-
denumirea localității caracterul ei etnic românesc: Olah Baree/Olah Bare - Bărăiul Românesc. Despre biserica ortodoxă românească din Bărăi de până la sfârșitul veacului al XVII-lea nu avem date deocamdată. Există însă documente care atestă trecerea comunității ortodoxe din Bărăi la grecocatolicism în primele decenii ale secolului al XVIII-lea. În anul 1733, în conscripția ordonată de episcopul Ioan Inochentie Micu Klein, în Bărăi (scris românește: Barei), sat pur românesc (Purus Val[achicus]) erau doi preoți uniți: popa Iuon și popa Gheorghe
Biserica de lemn din Bărăi () [Corola-website/Science/321653_a_322982]
-
salva acel sat de catolicizare și de slavizare. În acel sat sătenii se răzvrătiseră împotriva parohului ortodox Simion Andruhovici pe care-l acuzau de abuzuri. Ca urmare a uneltirilor preotului greco-catolic Chlibowicki din Sadagura, 909 locuitori din Boian trecuseră la grecocatolicism. La Boian, preotul a reușit să pacifice localitatea și să apere biserica și cimitirul ortodox pe care doreau să le ocupe țăranii trecuți la grecocatolicism. Cu toate acestea, lipsurile materiale (enoriașii nu plăteau niciun ban pentru preot și nici nu
Iraclie Porumbescu () [Corola-website/Science/320860_a_322189]
-
Ca urmare a uneltirilor preotului greco-catolic Chlibowicki din Sadagura, 909 locuitori din Boian trecuseră la grecocatolicism. La Boian, preotul a reușit să pacifice localitatea și să apere biserica și cimitirul ortodox pe care doreau să le ocupe țăranii trecuți la grecocatolicism. Cu toate acestea, lipsurile materiale (enoriașii nu plăteau niciun ban pentru preot și nici nu voiau să presteze robota) și atitudinea nebinevoitoare a episcopului Eugenie Hacman au determinat pe părintele Iraclie să ceară Consistoriului Eparhial să fie transferat din nou
Iraclie Porumbescu () [Corola-website/Science/320860_a_322189]