298 matches
-
lucrului. Articolul 187 (1) Grevele sunt organizate de sindicatul reprezentativ sau, după caz, de reprezentanții angajaților, care vor stabili și durata acestora, cu respectarea prevederilor art. 186. ... (2) Sindicatul reprezentativ ori, după caz, reprezentanții aleși ai angajaților îi reprezintă pe greviști, pe toată durata grevei, în relațiile cu angajatorii, inclusiv în fața instanțelor judecătorești, în cazurile în care se solicită suspendarea sau încetarea grevei. Articolul 188 Pe durata în care revendicările formulate de angajați sunt supuse medierii ori arbitrajului, aceștia nu pot
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268277_a_269606]
-
Peterburg). Într-o săptămână, toți muncitorii din oraș încetaseră lucrul și izbucniseră lupte de stradă. Când țarul a dizolvat Duma și a ordonat muncitorilor să reia lucrul, aceste acțiuni au declanșat Revoluția din Februarie. Duma a refuzat să se desființeze, greviștii au convocat adunări de masă sfidând regimul, iar armata a trecut deschis de partea protestatarilor. Câteva zile mai târziu a fost numit de către Dumă un guvern provizoriu condus de Prințul Lvov. A doua zi, țarul a abdicat. În acest timp
Istoria Rusiei () [Corola-website/Science/301491_a_302820]
-
inițiativa istoricului Mihai Burcea, am încheiat turul cu o vizită în cimitirul Sfînta Vineri, pe „aleea comuniștilor”, unde au fost îngropați (sau mutate oasele lor) o serie de militanți comuniști și antifasciști din ilegalitate, de la Gheorghe Cristescu Plăpumarul, lider al greviștilor încă din 1918, ajuns dizident socialist anti-regim în anii 1960, până la Leonte Tismăneanu, veteran al războiului civil spaniol. Cvasitotalitatea mormintelor respective erau fără cruce, cu pietre în care era încrustat simbolul comunist - secera și ciocanul. Însă, cel mai probabil, familiile
Mizele teatrului politic în epoca „istoriei adevărate”. Reflecții pe marginea vizitării „locurilor memoriei” grevei de la Atelierele Grivița din 1933 () [Corola-website/Science/296083_a_297412]
-
000 de luptători, din care cam 35.000 de femei. Participanții la mișcările greviste din 1944-1945 din unitățile industriale din Torino, Milano și alte orașe mari sunt considerate parte integrantă a mișcării de rezistență. Ca urmare a „saborajului” lor, numeroși greviști au fost deportați în lagărele de concentrare germane. Soldații italieni care au refuzat să coopereze cu "Wehrmachtul" după semnarea armistițiului cu Aliații sunt considerați eroi ai rezistenței. De exemplu, după semnarea armistițiului cu Aliații în 1943, garnizoana italiană din Cefalonia
Rezistența italiană () [Corola-website/Science/310779_a_312108]
-
creșterea prețului cărnii. Grevele izbucnite erau greu de reprimat. Criza s-a adâncit odată cu intrarea în grevă a muncitorilor de pe șantierele navale din Gdańsk, la 14 august 1980. Aceștia erau conduși de electricianul militant Lech Wałęsa. Pentru prima dată, activitatea greviștilor a fost coordonată, iar guvernul a fost nevoit să se așeze la masa negocierilor și să semneze în august 1980 la Gdańsk un acord prin care se stipulau, printre altele, dreptul la grevă, legalizarea înființării sindicatelor independente și desființarea cenzurii
Solidaritatea () [Corola-website/Science/302101_a_303430]
-
la greva generală de la 1 mai, muncitorii de la McCormick au continuat să-i hărțuiască pe spărgătorii de grevă care treceau liniile pichetului. Într-un discurs ținut la un miting de lângă fabrică la 3 mai, August Spies i-a sfătuit pe greviști să „strângă rândurile, să rămână uniți, că altfel nu vor reuși.” Bine planificată și coordonată, greva generală rămăsese până în acest punct una pașnică. Când a sunat clopotul care anunța sfârșitul zilei de lucru, însă, un grup de muncitori s-a
Afacerea Haymarket () [Corola-website/Science/321703_a_323032]
-
distribuit fluturași prin care cereau un miting a doua zi în piața Haymarket, care era pe atunci un centru comercial animat aflat în apropierea intersecției dintre străzile Randolph și Desplaines. Tipărit în germană și engleză, manifestul acuza poliția de uciderea greviștilor în scopul susținerii intereselor patronilor și a cerut muncitorilor să-și caute dreptatea. Primul lot de fluturași conținea cuvintele "Muncitori, înarmați-vă și veniți cu toată puterea!" Când a văzut acest text, Spies a spus că nu va vorbi la
Afacerea Haymarket () [Corola-website/Science/321703_a_323032]
-
organizație underground. La 14 august 1980, după ce o altă creștere a prețurilor a dus la o grevă la Șantierul Naval din Gdańsk—grevă la inițierea căreia a participat—Wałęsa a sărit gardul șantierului și, ajuns înăuntru, a devenit lider al greviștilor. Greva a inspirat și altele similare, mai întâi la Gdańsk, apoi în toată Polonia. Wałęsa a condus Comitetul de Grevă Inter-Uzine, coordonând muncitorii din Gdańsk și din alte 20 de întreprinderi din regiune. La 31 august, guvernul comunist, reprezentat de
Lech Wałęsa () [Corola-website/Science/304206_a_305535]
-
să trădez cauza, să mi se usuce mâna asta pe care o ridic acum”, a votat pentru grevă generală. Circa 20,000 din cele 32,000 de muncitori din fabricile de shirtwaists au încetat lucrul în următoarele două zile. Acești greviști - majoritatea imigranți și în cea mai mare parte femei - au sfidat prejudecățile liderilor sindicaliști conservatori, care credeau că imigranții și femeile nu trebuie să se organizeze. Lozinca lor, „"Mai bine să murim de foame dintr-odată, decât de o inaniție
International Ladies' Garment Workers' Union () [Corola-website/Science/335807_a_337136]
-
primele momente, unii mineri au propus ca o delegație de-a lor să plece la București, dar s-a renunțat la această idee, poate și datorită faptului, că trenurile erau oprite. Unii șefi de sectoare au încercat să împiedice organizarea greviștilor, dar minerii au reacționat prompt, câteodată dur. Greviștii au luat legătura cu alte mine din Valea Jiului (pe vremea aceea erau 10 mine în Valea Jiului: Anina, Aninoasa, Bărbăteni, Dalja, Livezeni, Paroșeni, Petrila, Petroșani, Uricani, Vulcan) și cu populația orașelor pentru a
Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 () [Corola-website/Science/314576_a_315905]
-
delegație de-a lor să plece la București, dar s-a renunțat la această idee, poate și datorită faptului, că trenurile erau oprite. Unii șefi de sectoare au încercat să împiedice organizarea greviștilor, dar minerii au reacționat prompt, câteodată dur. Greviștii au luat legătura cu alte mine din Valea Jiului (pe vremea aceea erau 10 mine în Valea Jiului: Anina, Aninoasa, Bărbăteni, Dalja, Livezeni, Paroșeni, Petrila, Petroșani, Uricani, Vulcan) și cu populația orașelor pentru a strânge cât mai mulți simpatizanți, și s-au
Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 () [Corola-website/Science/314576_a_315905]
-
10 000 și 40 000 (chiar 90 000). Cei care susțin cifrele mai scăzute greșesc, întrucât se bazează numai pe numărul de angajați, și nu iau în considerare membrii de familie și alte persoane din afară care s-au alăturat greviștilor (din simpatie sau numai din curiozitate). Greviștii sunt organizați și conduși de câțiva lideri, în special de muncitorii Constantin Dobre, Gheorghe Maniliuc și inginerul Jurcă. Acesta din urmă se retrage în scurt timp în planul doi, lăsând conducerea în mâinile
Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 () [Corola-website/Science/314576_a_315905]
-
000). Cei care susțin cifrele mai scăzute greșesc, întrucât se bazează numai pe numărul de angajați, și nu iau în considerare membrii de familie și alte persoane din afară care s-au alăturat greviștilor (din simpatie sau numai din curiozitate). Greviștii sunt organizați și conduși de câțiva lideri, în special de muncitorii Constantin Dobre, Gheorghe Maniliuc și inginerul Jurcă. Acesta din urmă se retrage în scurt timp în planul doi, lăsând conducerea în mâinile primilor doi. Din București au fost trimiși
Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 () [Corola-website/Science/314576_a_315905]
-
format în timpul desfășurarii grevei, mai ales spre sfârșit" Între timp, se infiltrează în zonă și oamenii Securității, dar sunt deocamdată pe poziție de așteptare. Autoritățile întăresc paza obiectivelor importante din zonă, în mod deosebit a depozitelor de arme. La insistența greviștilor, Verdeț îl sună prin telefon pe Ceaușescu, care se afla în concediu pe litoralul Mării Negre. Ceaușescu își întrerupe concediul, și se deplasează mai întâi la Craiova, apoi la Târgu-Jiu și Deva, și preia comanda trupelor de Securitate și a funcționarilor
Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 () [Corola-website/Science/314576_a_315905]
-
lui Ceaușescu revendicările minerilor, constând din 26 de puncte cu caracter tipic sindicalist, referitoare la programul de lucru, norme, pensii, aprovizionare, locuințe, investiții. Ceaușescu prezent la fața locului timp de circa 3 ore, la început se arată refractar, la care greviștii vociferează, se aud de câteva ori huiduieli, fluierături, se scandează chiar "„Jos Ceausescu!”". El cedează până la urmă, mai ales după ce gardul depozitului de lemne se prăbușește brusc sub greutatea minerilor urcați pe el, producând un zgomot infernal și speriind pe
Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 () [Corola-website/Science/314576_a_315905]
-
și programul de lucru nu sunt îndeplinite. După sărbătorirea Zilei Minerilor pe 8 august, vor începe acțiuni crunte de reprimare împotriva participanților mai activi la grevă. În prima etapă, au fost organizate ședințe de partid și de sindicat, în care greviștii au fost catalogați drept elemente anarhiste, declasate, „oameni de nimic”, „derbedei”, „impostori”, „infractori” etc. Greviștii care erau membri de partid au fost sancționați sau excluși din PCR. Forțele de Securitate și Miliție din zonă au fost dublate, iar după 15
Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 () [Corola-website/Science/314576_a_315905]
-
începe acțiuni crunte de reprimare împotriva participanților mai activi la grevă. În prima etapă, au fost organizate ședințe de partid și de sindicat, în care greviștii au fost catalogați drept elemente anarhiste, declasate, „oameni de nimic”, „derbedei”, „impostori”, „infractori” etc. Greviștii care erau membri de partid au fost sancționați sau excluși din PCR. Forțele de Securitate și Miliție din zonă au fost dublate, iar după 15 septembrie au fost desfășurate unități militare (inclusiv blindate) în preajma tuturor minelor din Valea Jiului. Organele specializate
Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 () [Corola-website/Science/314576_a_315905]
-
participat în mod activ la grevă. Au fost chemați la sediul Securității unii ingineri și șefi de sectoare pentru a identifica cu ajutorul fotografiilor și înregistrărilor filmate făcute pe ascuns a celor cu rol important în grevă. Cel puțin 600 de greviști au fost interogați la sediul Securității din Petroșani și maltratați de mai multe ori (lovituri la cap, strângerea degetelor la ușă etc.). Operațiunile Securității au fost conduse de generalii Emil Macri și Nicolae Pleșiță. A urmat apoi întocmirea dosarelor penale
Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 () [Corola-website/Science/314576_a_315905]
-
moravuri, tulburarea liniștii publice, și în cazurile mai grave de lovire și vătămare corporală. Au fost întocmite 150 de dosare, și în urma proceselor au fost internați la psihiatrie 50 de protestatari, au fost condamnați la închisoare între 2-5 ani 15 greviști: Pentru majoritatea condamnaților la închisoare, pedeapsa a trebuit ispășită la un loc de muncă în afara Văii Jiului, deci deportare și muncă corecțională. Au fost siliți să părăsească domiciliul și să se mută într-o localitate desemnată de autorități cel puțin
Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 () [Corola-website/Science/314576_a_315905]
-
condamnaților la închisoare, pedeapsa a trebuit ispășită la un loc de muncă în afara Văii Jiului, deci deportare și muncă corecțională. Au fost siliți să părăsească domiciliul și să se mută într-o localitate desemnată de autorități cel puțin 300 de greviști, împreună cu familiile lor. Au fost concediați între 2000-4000 de mineri. După terminarea pedepsei, cei mai mulți au rămas sub stricta supraveghere a Securității, și hărțuiți ani lungi după evenimente. Agenți ai Securității au fost angajați ca muncitori în mine, în scop de
Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 () [Corola-website/Science/314576_a_315905]
-
de o mie de oameni masacrați pe 9 ianuarie 1905) pașnici și favorabili țarismului în 9 (22) ianuarie 1905 (dată care a rămas sub numele de "Duminica sângeroasă", țarul însuși căpătând numele de "Nicolae sângerosul"), plus masacrarea altor 2000 de greviști la Odessa, cu ocazia procesiunii de omagiere a marinarului omorât de ofițerii de pe crucișătorul Potemkin (acostat temporar în port), pentru că s-a făcut purtătorul mesajului echipajului care nu voia să mănânce carne cu viermi.. Relațiile lui Nicolae cu noua Dumă
Nicolae al II-lea al Rusiei () [Corola-website/Science/298304_a_299633]
-
în noua perioadă așa-zis "constituțională", dacă aceștia protestau în mod pașnic contra condițiilor inumane de muncă și salarizare, așa cum s-a întâmplat de exemplu cu ocazia masacrării în Siberia pe data de 4 aprilie 1912 a 230 de minieri greviști pașnici și neînarmați și care erau angajații companiei engleze de exploatare minieră a aurului "Lena" ("Lenskoie Zoloto-promișlenoie Tovarișcestvo" - sau pe scurt "Lenzoto"). Proprietarii erau în majoritate cetățeni englezi, evrei (membrii ai familiei Ginzburg), însă și francezi, germani și americani), dar
Nicolae al II-lea al Rusiei () [Corola-website/Science/298304_a_299633]
-
arhivele Siguranței: Vasile Roaită nu numai că nu fusese nici măcar grevist, dar era unul dintre informatorii pe care Siguranța îi infiltrase printre muncitorii de la Atelierele Grivița. Cu alte cuvinte, din motive propagandistice, PCR-ul îi furase meritele lui Constantin Negrea, grevist care luptase cot la cot cu Dej pentru drepturile muncitorilor, și i le atribuise unei unelte a “regimului burghezo-moșieresc”. Deși sub Ceaușescu, sărbătorirea însângeratului Februarie 1933 a încetat tacit și, tot tacit, din ordinul secret al lui Ceaușescu, s-a
Vasile Roaită () [Corola-website/Science/311671_a_313000]
-
atât de crunt, încât unul dintre socialiștii mai de vază, Frimu, a murit peste câteva zile de pe urma rănilor dobândite”" . Ministrul de Interne, George G. Mârzescu, și-a justificat ordinul dat forțelor de ordine de a trage în plin declarând că greviștii erau ațâțați de agenți bolșevici. Printre cele 52 de persoane arestate sub învinuirea de crimă „contra siguranței statului, complot contra statului” și „provocare de rebeliune și ofensă adusă M.S. Regelui” se aflau și activiști comuniști, infiltrați în rândul social-democraților la
Ion C. Frimu () [Corola-website/Science/307985_a_309314]
-
din 1780. Acest tablou a fost expus pentru prima oară la Iași în vitrina unei librării. Există o lucrare similară lui "Pax" (1916) în care muncitorul are capul descoperit. Alte lucrări cu tematică proletară expuse în 1915 au mai fost "Grevistul" și "În zi de grevă". Grevistul se remarcă prin duritatea portretului care înfățișează un muncitor la bustul gol cu privirea întunecată și cu-o pipă în gură. El întruchipează îngrijorarea maselor proletare în fața evenimentelor mondiale ale vremii. O compoziție militantă
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]