96 matches
-
strânsoare și-l trânti pe unul dintre ei de perete. Omul, furios, scoase un pistol din buzunarul hainei și îl îndreptă spre el. Lui Niculaie atâta îi trebui, ca să se înfurie și mai tare: - Te pui cu mine, mă hoțule? Grijania mamii voastre de bandiți! Nu vă mai satură Dumnezău! și sări ca un ghepard la atacator, să-i ia arma din mână. - Niculaie, ogoaie-te, mă! Dă-o-ncolo de pădure, ducă-se pă pustii! strigă Ilona cât o ținu
O IARNĂ DE COȘMAR de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1492772757.html [Corola-blog/BlogPost/381197_a_382526]
-
săracilor). Câteodată intră în „colimatorul nic-sârbu-idal“ și „ambiguitatea“ cu toate ciorile-i „de înaltă reacție“, cameleonic-vopsite, de peste un nerafinat-arghezian «tsunami de flegmă», tsunami ajuns până la „termopanele inimii“ eroului poematic al lui Nicolae Sârbu: «Dați buzna cu grijă, așa cu năduf, / grijania mamii ei de ambiguitate, / [...] / scapă cine poate de valul uriaș / de ziare ce vine spre mine / râzând, prostule, stai / în picioare pe acest transparent / tsunami de flegmă / strălucind pe termopanele inimii, / prin târg înnoptez pe umăr / cu cioara vopsită ambiguu
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1496567642.html [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
cinstesc cu un țoi[4] de răchie. - Dapă-i nu mai am chef nici de răchie. Îmi vine să-mi iau câmpii, măi nea Tase, mai spuse el cu obidă. Numai când mă gândesc ce belea a căzut pe capul meu. Grijania mă-sii de viață. - Măi, Vasile, mâine când te vei trezi din mahmureală, vei gândi mai pozitiv, nu îți va mai părea dracul chiar așa de negru ca acum. Mai bine te du acasă să te hodini că mâine iar
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1389606962.html [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
glumea și nu se râdea ca altădată. * Venisem de la biserică, unde sora mea mai mică se dăduse în „spectacol”. În brațele mamei și în fața preotului care ținea în mâini potirul și lingurița, n-a vrut să deschidă gura să primească grijania. Dintr-o dată devenise agitată. A început să plângă și dând din piciorușe, s-a prins cu mâinile de gâtul mamei și-a întors capul peste umărul ei, până au renunțat. După atâtea rugăciuni și o noapte de neodihnă, preotul era
UN PAŞTE DIN COPILĂRIE de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1492327239.html [Corola-blog/BlogPost/379268_a_380597]
-
Cuvântul înzidește ... ”, „Final în tăcere. Apocalipsa după apocalipsă. Da, vin curând! ” Metaforele din titluri se corelează cu reperele universului liric, inepuizabile ca substanță și sens. Într-un alt spațiu și timp configurația Poetului se amplifică, dobândind noi și noi valențe: „Grijania splendorii bea-vom toți,/ pedeapsa vom primi-n contumacie,/ ascunde-te, Poete, ascunde-te de poți:/ ninsoarea niciodată n-o să știe...”, „Veni-va Judecata într-un ceas,/ Magul-Poet pornit-a de cu seară,/ la marginea Câmpiei, în secară,/ stau dropiile
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/Apocalipsa_dupa_theodor_rapan_sau_vocati_nicoleta_milea_1341852615.html [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
băiete." În „Marea preluare” viziunea revoluției se apropie de în limbaj trivial de o vulgaritate jalnică : „Odesa, Crimeea.. Și acasă, pruncii, femeia, Păduchii foamea. Muncă... Pe când încuietorii bucatelor Purtătorii păcatelor, Mai marii,- măcelarii- Lor huzurul, untul, șuncă, Șampania... Paștele și grijania!... Așa! Cu gura plină de ură Înjură!” Poezia „Partidului” îi încoronează opera, aducând un omagiu solemn partidului comunist: „Când stavili până-n cer ne cresc în cale, Noi, comuniștii, nu cunoaștem jale : Proptim largi umeri, toți- rostim PARTID- Cad munți de
A.TOMA- SAU CUM A PĂTRUNS PROLETCULTISMUL ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 by http://confluente.ro/Atoma_sau_cum_a_patruns_pro_ion_ionescu_bucovu_1394351159.html [Corola-blog/BlogPost/353674_a_355003]
-
tu, dar acuma eu hotărăsc. Hai, duceți-vă!”. Și ne-am dus. Tataie e mare, cât un munte, morocănos și blând. Vorbește puțin, foarte puțin, și poate să pară aspru, dacă nu-l cunoști. Nouă, nepoților, ne zice “‘tu-ți grijania mă-tii”, dar ca pe-un fel de alint. Cu mamaie s-a purtat toată viața ca un domn. Cât e el de mare, n-a bătut un cui și n-a pus un gard fără s-o consulte. O
Poveste despre bunici by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21195_a_22520]
-
mânăstire, luat la trei păzește de taică-mi-o care mă amenința cu desfierea dacă fac ceva necurat pe-aici: “N-ai fost în stare să-ți câștigi o pâine singur, acum pune mâna pe țapină și hai la pădure, grijania mă-ti de copil neascultător!” și asta în cel mai fericit caz; puteam să fiu aruncat din mânăstire în mâna jandarmilor sub cine știe ce motiv și, din mâna ăstura, nu mai scăpam decât shilodit sau trimis în Germania în lagăr cu
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT-CONTINUARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1440652834.html [Corola-blog/BlogPost/343970_a_345299]
-
Ruxandrei. În timp ce urca dealul, el este împușcat de la distanță de mai multe ori de către jandarmul Ion, care-l aștepta lângă biserică. Manlache reușește să ajungă cu ultimele puteri până la cruce și cade peste ea, scoțând-o din pământ și rostind: "„Grijania ei de lume!”". Scenariul acestui film este inspirat din romanul "Velerim și Veler Doamne" (1933) al lui Victor Ion Popa și a fost scris de inginerul sunetist Anușavan Salamanian și regizorul Sergiu Nicolaescu. Cei doi coautori au încheiat la 27
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
înfuriat din cauza faptului că erau prezente cadre filmate în biserică și apăreau prea multe referiri la Dumnezeu în replicile personajelor. Potrivit regizorului, a fost o întreagă discuție cu privire la cuvintele pe care trebuia să le spună Amza Pellea în scena finală: "„grijania ei de viață”" sau "„grijania ei de lume”". Autoritățile din domeniul culturii au solicitat scurtarea drastică a cadrelor de început și de final ale filmului. Modificările cerute au fost operate până la 22 mai, când filmului urma să i se mai
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
prezente cadre filmate în biserică și apăreau prea multe referiri la Dumnezeu în replicile personajelor. Potrivit regizorului, a fost o întreagă discuție cu privire la cuvintele pe care trebuia să le spună Amza Pellea în scena finală: "„grijania ei de viață”" sau "„grijania ei de lume”". Autoritățile din domeniul culturii au solicitat scurtarea drastică a cadrelor de început și de final ale filmului. Modificările cerute au fost operate până la 22 mai, când filmului urma să i se mai adauge doar muzica. Muzica filmului
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
care iau cu asalt poziția ocupată de acesta. Replica plutonierului și ai celorlalți combatanți români care luptă cu înverșunare și mor orbește, într-o încleștare absurdă, este neîndurătoare: „Ne omorâși cinci ceasuri cu mitraliera și acum zici că ești frate?... Grijania și anafura ta de câne!”. Este incontestabil meritul lui Liviu Rebreanu, printre alți prozatori, de a fi înălțat nuvela și schița românească din primele două decenii ale veacului al XX-lea pe cele mai înalte culmi. La cumpăna primului război
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
și reminiscențele arhaice, încât geneza individului reface pe cont propriu experiența civilizatoare a umanității. Fără a fi o anexă a poeziei, proza lui S. își probează apartenența la același repertoriu tematic. Spațiul narativ rămâne, în toate romanele - Femeia ascunsă (1997), Grijania (1999), Undeva, la Sud-Est (2001) și Romanul-basm (Trup și Suflet) (2002) -, microuniversul rural, în care se petrec o serie de evenimente ieșite din comun. Și totuși, nu insolitul evenimențial alcătuiește miza acestor cărți, de vreme ce autorul nu se sfiește să își
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
caz halucinantă. Faptul se observă pretutindeni: în Femeia ascunsă e vorba de obsesia lui Alecu Florea pentru „Femeia din Vis”, care îi acaparează ecranul interior după ce a fost abandonat de soție și după ce și-a ratat chiar și sinuciderea; în Grijania - de revelațiile, reveriile și coșmarurile pe care le resimte Aristotel Cenușă după ce a fost maltratat de ceilalți călugări de la Schitul Frumoasa; în Undeva, la Sud-Est - de intensa criză erotică pe care o parcurge Gheorghe Ispas; în Romanul-basm (Trup și Suflet
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
1989; Poeme aristocrate, pref. Marin Mincu, Constanța, 1991; Jurnalul unui martor (13-15 iunie 1990, Piața Universității, București), București, 1992; Singurătatea colectivă, București, 1996; Ruinele poemului, pref. Marin Mincu, Constanța, 1997; Post-ospicii, postfață Ștefan Borbély, Botoșani, 1997; Femeia ascunsă, București, 1997; Grijania, Pitești, 1999; Poemul animal (crepuscular), pref. Ion Pop, Deva, 2000; Undeva, la Sud-Est, Iași, 2001; Jurnal stoic din anul Revoluției, urmat de Contrajurnal, Pitești, 2002; Romanul-basm (Trup și Suflet), Cluj-Napoca, 2002; La plecare, București, 2003. Ediții: Poezia Taberei, pref. edit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
din ce în ce mai greu. „ - Îmi pare rău că nu ți l-am adus viu..! .. Îmi pare rău!..” „ - Ba da, Neagule... îi aici, viu..!”, se auzi glasul îngroșat, înfricoșător de îngroșat, al lui Cârțu, printre măsele slobozind o înjurătură cumplită. „.. Ticălosu’i aici... Grijania și anfura cui l-o închinat.. de bolșevic !”, și, dintr-un salt era călare pe Alistar, cu cuțitul de vânat mistreți, gata să-i reteze gâtul. „ - Nuuu... nu, Ioane !”, răcni Baltă...” Nu, ... E prea blândă, pentru el !” Și,după o
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
de arhanghel al dreptății a fost că lumea nu a observat imediat că-i crescuserp aripi și că-i ieșeau niște raze din cap. Poate din cauza limbajului. Când treci brusc la un dialog plin de Dumnezei, de Cristoși și de Grijanii după ce ai practicat unul mai modest, plin de aia mă-sii și de să moară familia mea, excesul de evlavie îți produce în corp tot felul de fenomene. Bebe M. a simțit că în mâini i-au crescut o sabie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
ca numele celor 100 de supraoameni din județ, care au venituri din pensii mai mari decât salariile să fie publicate, ca să știe tot omul cine a ținut județul în spate, să se roage și să-i pomenească în slujbele religioase, grijania și „Ba, pe-a mă'ti de nesimțit”. 17 februarie 2010 Quo vadis PSD? Motto:”... Nu te prinde lor tovarăș; Ce e val, ca valul trece.” (Mihai Eminescu) Absent de pe scena politică în ultimele două luni și jumătate, timp în
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
dintre recipiente fusese golit pe jumătate. Adică din el se evaporaseră zece litri fix. Petrică se încruntă. Știa el mai bine decât orice profesor universitar de fizica fluidelor cum se produsese acest fenomen. Înjură scurt și șoptit, întrucâtva arhaic, de grijania ăluia care sfertisise insecticidul. Spuse cu un aer grav: "Nenorocit om și Anton ăsta!". După care dădu disprețuitor din cap: "Prostu' tot prost, nene! Păi cum să ciordești tu, frate, atâta dintr-o singură canistră? Daa, Anton a fost. Sunt
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Creației stăruie; Ah, chinuri cu miile Pămîntul ne dăruie. În urmă, țărîne, Ne lași în mîhnire, Ah, plîngem, Stăpîne, A ta fericire! Corul Îngerilor Christos a-nviat Din putred lințoliu; Zdrobiți necurmat Cătușele-doliu! Slăvind cu strădanie, Cu dragostea danie, Frățește-n grijanie, Umblînd cu citanie, Vestind de pățanie, Și-i Domnul aproape De voi, să vă scape. Faust Ferice de mai poți spera Să ieși din marea asta-a rătăcirii! O, ce nu știi, ai folosi cumva, Ce știi nu ți-e
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
a îngemănat cu profanul, contopind anatomia și religia, ridicând tensiunea beligeranților până când suduitura se transformă-n bocet. În culmea disperării, ovreiul îți urează "să crăpi", românul nostru te ia de la naștere și botez, ca să te cădelnițeze apoi prin biserici cu grijanii, până la groapă, fără să-ți uite morții mă-tii, după ce te-a invitat la incest. Înjurătura îi însoțește pasul deopotrivă când nu-și găsește ce caută, la durere și la bucurie umplându-ți gura cu organe și fecale, înainte de a
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
păcătui, mă iartă Dumnezeu, că El e bun. 9. Am avut gând de sinucidere. 10. Am fumat. M-am drogat (fumatul și drogurile sunt sinucidere). Am vândut țigări și/sau droguri. 11. Am înjurat. Și de cele sfinte am zis (Grijanie, Biserica, icoana, candela, Dumnezeu, Hristos, tămâie, morți etc.) 12. N-am plătit lucrătorii. Nu le-am dat cât trebuia, cât m-am împăcat cu ei. Nu i-am plătit la timp. Am cumparat ceva și n-am plătit. 13. Am
Site-urile ortodoxe lovesc din nou. Vezi lista celor 193 de păcate by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/63180_a_64505]
-
obișnuit clișeu care definește Balcanii - amestecul de nații: "Femeile ce slujiseră de matcă - greaca ursuză și sanchie clocindu-și cu gura încleștată lunga dambla între hîrdaiele de neramzi și de gazii, sîrba haină și dîrjă care, pe patul morții, scuipase grijania în barba popii și-și dase sufletul blestemîndu-și copiii, brașoveanca zăcașă și fățarnică roasă de schiros și de pizmă - înveninaseră mai mult acel sînge bolnav, îi sporiseră funesta zestre de racile și de beteșuguri, dar ascuțiseră totdeodată și deșteptăciunea celor
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
adăpostul umilitor al unei imunități pe care o structură ierarhică a emisiunii i-o garantează moderatorului. Cîtă diferență între impenetrabilitatea profesionistă și tensiunea psihologică reală din emisiunea lui Virgil Ianțu și mîrlănia de Ferentari, la un pas de înjurătura de grijanie, de morți și de mamă, din careul lui Gheorghe. Sursa acestui fenomen, în pofida faptului că pînă acum nu i-a spus-o nimeni lui Andrei Gheorghe, este una singură, pe care i-o spun eu chiar în această clipă: prostia
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15769_a_17094]
-
Roxana Pană-Oltean Recenta carte a scriitorului Liviu Ioan Stoiciu, Grijania, apărută anul trecut la Editura "Paralela 45", ne propune, sub forma unui "romanț" adaptat zilelor noastre o profundă și tulburătoare meditație asupra morții și, în același timp, viziunea unei lumi în care miracolul grijaniei și mântuirea sunt integrate în mod
O meditație pentru zilele noastre by Roxana Pană-Oltean () [Corola-journal/Journalistic/17279_a_18604]